Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Introducere
„De la primul până la ultimul său capitol, cartea Ezechiel e străbătută de gândul
suprem al suveranității și gloriei Domnului Dumnezeu. El este suveran în Israel și
în treburile națiunilor lumii-în pofida faptului că pretențiile zgomotoase și
lăudăroase ale oamenilor par să fi estompat acest adevăr. În voia Sa suverană,
Dumnezeu a rânduit ca noi să-L slăvim prin viața și mărturia noastră până la
marginile pământului” 1
Cartea Ezechiel este una dintre cele mai provocătoare din pricina anumitor
scenete pe care însuși profetul le joacă pentru a arăta pe plan istoric ce se va
întâmpla cu poporul lui Dumnezeu, Israel.
Profetul Ezechiel este mai deosebit de ceilalți profeți cum ar fi Isaia sau
Ieremia fiindcă el nu pune accentul pe judecățile divine ale lui Dumnezeu(cu toate
că sunt), ci mai degrabă el prefigurează un viitor strălucit al poporului chiar și când
va fi dus în robie de către Babilon.
Toate acestea se vor împlini doar dacă ascultarea de Dumnezeu le va fi normă
de viețuire.
În studiul de față de vom ocupa în mod special de analiza unei așa-zise
probleme ce se regăsește în Ezechiel 20:25-26: „ Ba încă le-am dat și legi care nu
erau bune și porunci prin care nu puteau să trăiască, I-am spurcat prin darurile lor
de mâncare, când treceau prin foc pe toți întâii născuți, am vrut să-i pedepsesc
astfel și să le arăt că Eu sunt Domnul”
Problema căreia ne va oferi instrumentul de studiu este; „A oferit Dumnezeu
„legi” și „porunci” oamenilor atât de grele și rele încât nu puteau trăi prin
intermediul lor dacă erau păstrate?
Te invit să purcedem în călătoria noastră fascinantă pentru a afla un răspuns
exegetic asupra acestei chestiuni problematice.
1
Charles Lee Feinberg, The Prophecy of Ezekiel: The Glory of the Lord
2
Capitolul I
TEXTUL
2
: SESB Version., electronic ed. (Stuttgart: German Bible Society, 2003), Eze 20:25.
3
SESB Version., electronic ed. (Stuttgart: German Bible Society, 2003), Eze 20:25.
3
Conform celor menționate mai sus observăm că traducerea din limbă română nu a
„suferit” și acest lucru ne bucură, dar eu aș opta pentru a folosi în loc de „legi” termenul
„hotărâri”.
II. Semnificația a. δικαιώματα; b.judgments; c. ּומִ֨ שְׁ פָּ טִ֔ יםd. Porunci
a. Termenul δικαιώματα care înseamnă cerința, reglementare, poruncă. Acest termen
apare în PT(Primul Testament) de 140 de ori în circa 137 de versete, iar în NT apare
de 10 ori în în 10 versete.
b. Termenul „judgments” desemnează hotărâri, judecăți, sentințe conform KJV:
„Wherefore I gave them also statutes that were not good and judgments whereby
they should not live”
c. Termenul מִ֨ שְׁ ָּפ ִ֔טים din versiunea ebraică cea amintită mai sus semnifică: hotârări,
judecăți(echivalent versiunea KJV), lege, regulament.
d. „Porunci” cum se găsește tradus în limba română cred că este în armonie cu celelalte
traduceri ale Bibliei. Să ținem cont și de însemnătatea traducerilor din ebraică și
greacă fiindcă ele desemnează epicentrul înțelegerii noastre scripturistice. Atât textul
masoretic, cât și cel grec conferă o nuanță aparte pentru înțelegerea holistică a Bibliei
din punct de vedere exegetic.
În continuare optez pentru a alege o traducere cât mai cuprinzătoare și eficientă pentru
studiul nostru de aceea conform celor scrise mai sus traducerea în limba română se prezintă
astfel: „Ba încă le-am dat şi legi(hotârări) care nu erau bune şi porunci(sentințe) prin
care nu puteau să trăiască.”4 Deoarece textele ancestrale nu prezintă discrepanțe în
sinoptic cu traducerile moderne și cred că traducerea lui Dumitru Cornilescu este una demnă
de încredre avânt în prim-plan studiul nostru asupra lui Ezechiel 20:25.
4
Biblia Cornilescu corectată
4
Capitolul 2
CONTEXUL ISTORIC
Perioada în care majoritatea profeților au primit însărcinarea din partea lui Dumnezeu
pentru a fi soli în mijlocul unui popor care și-a îndepărtat principiile care au stat la baza
întocmirii lui nu au fost tocmai prietenoase, ci chiar circumstanțele au fost ostile.
În timpul în care Ezechiel a fost născut, anul 622/21 î. Hr. Împeriile care dominau
lumea erau: a. Asiria; b. Babilon; c. Egipt; dar atât, Asiria, cât și Egiptul din cauza slăbirii
tehnicilor militare și a forțelor au început să „dispară” de pe „piața războaielor” și Babilonul
era în plină ascensiune datorită puterii covârșitoare pe care o manifesta în războaie.
În timpul domniei lui Iosia au avut loc mișcări de reformă care au ajutat poporul să-și
aducă aminte de Dumnezeul care i-a scos din țara Egiptului.
Capitolul 20 îl putea situa datorită vs.1 în anul 591/90 și era în timpul captivității
împăratului Ioiachin.
6
Samuel J. Schultz
7
Profeți și Regi
7
Capitolul 3
Toate aceste texte ne provoacă să înțelegem holistic conceptul din „spatele cortinei”.
Dumnezeu este Cel care aduce „răul”? El este Cel care „împietrește inima”? A dat
Dumnezeu „legi” și „porunci” care nu erau bune?
8
Isaia 63:17
9
Traducere KJV: „Eu făuresc lumina și întocmesc întunericul; Eu fac pacea și creez răul; Eu, Domnul, fac toate
aceste lucruri”
10
Isaia 45:7
11
Isaia 42:24
12
Exod 7:3
13
Ezechiel 20:25
8
Ezechiel 20:11 spune: „Le-am dat legile Mele și le-am făcut cunoscut poruncile
Mele, pe care trebuie să le împlinească omul ca să trăiască prin ele”
Ideea că legile și poruncile din Ezechiel 20:25 ar fi Legea de la Sinai nu are relevanță
deoarece atât Legea, cât și Dumnezeu sunt veșnice. Cele 10 cuvinte reprezintă caracterul lui
Dumnezeu drept, iubitor și neschimbător. Dumnezeu Și-a trimis pe Singurul Lui Fiu pentru că
nu putea desființa Legea.
Dacă legile și poruncile nu se referă nici la Legea de la Sinai, și nici la legile de după
Sinai pentru o bună convețuire, atunci la ce porunci și legi se referă aici?
Ezechiel 20:26: „I-am spurcat prin darurile lor de mâncare, când treceau prin foc pe toți
întâii lor născuți; am vrut să-i pedepsesc astfel și să le arăt că Eu sunt Domnul”
Ezechiel 16:20 Apoi ţi-ai luat fiii şi fiicele pe care Mi-i născuseşi şi i-ai jertfit lor ca să le
slujească de mâncare. Nu erau oare de ajuns curviile tale,
I-ai jertfit. O referire la cultul lui Moloh, o caracteristică a idolatriilor de mai târziu ale
lui Israel (2Regi 16,3; Psalmi 106,37; Isaia 57,5; Ieremia 7,31.32). În forma aceasta de cult,
14
Exod 20
15
Vs. 11
16
Matei 5:17-20
9
copiii erau arşi şi omorâţi în braţele idolului. O crimă cât se poate de monstruoasă şi de
îngrozitoare (vezi Levitic 18,21; 1Regi 11,7; 2Regi 16,3).17
Poporul iudeu avea „legi” și „porunci” care era în contradictoriu cu Legea și Poruncile
lui Dumnezeu. Ei aveau obiceiul de a-și oferi întâii născuți ca „jertfă” pentru cultul lui Moloh.
Acestea sunt legile și poruncile care nu era bune și prin care nu puteau trăi.
În gândirea Biblică, orice calamitate ce are loc este atribuită voinței suverane a lui
Dumnezeu, chiar dacă nu Dumnezeu este autorul acelei nenorociri. Gândirea ebraică Îi
atribuie lui Dumnezeu un rol activ în evenimentele pe care, în gândirea europeană am
spune doar că le-a îngăduit sau că nu le-a împiedicat să se desfășoare.
În vorbirea figurată biblică, multe fapte sunt atribuite lui Dumnezeu, nu cu ideea că în
realitate le săvârşeşte, ci din punctul de vedere al faptului că în atotputernicia şi
atotştiinţa Lui nu le împiedică. O înţelegere a acestui principiu ne ajută să explicăm
multe din declaraţiile în aparenţă contradictorii, care par să contrazică pe de-a întregul
învăţătura Bibliei conform căreia, caracterul lui Dumnezeu este curat şi sfânt (vezi Isaia
63,17; 2Tesaloniceni 2,11.12).18
Dacă Dumnezeu „îngăduie” ceva, atunci autorii Bibliei spun că El „l-a făcut”.
Dumnezeu permite ca anumite lucruri rele să aibă loc, dar El niciodată nu le promovează.
Făptura morală, înzestrată cu puterea alegerii este de fapt responsabilă pentru păcat și
pentru rău.
Danie 4:17 „Hotărârea aceasta a fost luată în sfatul străjerilor şi pusă la cale
înaintea sfinţilor, ca să ştie cei vii că Cel Preaînalt stăpâneşte peste împărăţia oamenilor,
că o dă cui Îi place şi înalţă pe ea pe cel mai de jos dintre oameni!”
a. iată, Domnul va trimite împotriva lor apele puternice şi mari ale Râului (Eufrat), adică pe
împăratul Asiriei cu toată puterea lui; pretutindeni el va ieşi din albia lui şi se va vărsa
peste malurile lui;21
b. „Vai de asirian – zice Domnul – nuiaua mâniei Mele, care poartă în mână toiagul urgiei
Mele 6 I-am dat drumul împotriva unui neam nelegiuit, l-am trimis împotriva unui popor
pe care sunt mâniat, ca să-l prade şi să-l jefuiască, să-l calce în picioare ca noroiul de pe
uliţe.!22
c. „De aceea iată, voi ridica împotriva voastră, casa lui Israel, zice Domnul Dumnezeul
oştirilor, un neam care vă va asupri de la intrarea Hamatului până la pârâul pustiului.” 23
Acestea sunt texte care ne arată cum Dumnezeu prin intermediul popoarelor intervine
în istoria lumii.
20
Profeți și regi, pagina 344
21
Isaia 8:7
22
Isaia 10:5-6
23
Amos 6:14
11
a. Şezi într-un colţ şi taci, fata haldeilor! Căci nu te vor mai numi împărăteasa
împărăţiilor. 6Mă mâniasem pe poporul Meu, Îmi pângărisem moştenirea şi-i dădusem
în mâinile tale: dar tu n-ai avut milă de ei, ci ţi-ai apăsat greu jugul asupra bătrânului. 24
b. Cine a dat pe Iacov pradă jafului, şi pe Israel, în mâinile jefuitorilor? Oare nu Domnul,
împotriva căruia am păcătuit? Ei n-au voit să umble pe căile Lui şi n-au ascultat legea
Lui. 25De aceea a vărsat El peste Israel văpaia mâniei Lui şi grozăviile războiului:
războiul l-a aprins din toate părţile, şi n-a înţeles; l-a ars, şi n-a luat seama 25
Pentru poporul Israel nu erau străine toate aceste permisii divine fiindcă aceștia au
făcut un legământ cu Dumnezeu că vor împlini toate poruncile și legile pe care Dumnezeu le-
a dat poporului Său. 26
Deuteronom 28:1-14
24
Isaia 47:5-6
25
Isaia 42:24-25
26
Exod 24:3 „Moise a venit și a spus poporului toate cuvintele Domnului și toate legile. Tot poporul a răspuns
într-un glas: „Vom face tot ce a zis Domnul!”
27
În gândirea VT se spunea că dacă ești un om iubit de Dumnezeu vei avea propășire, vei fi lipsit de boli,
sărăcie, în schimb experiența lui Iov ne oferă o altă imagine a lui Dumnezeu. Dumnezeu nu oferă bilete VIP și nu
are oameni pe care îi favorizează. Dumnezeu este un Dumnezeu drept, iubitor și onest. S-ar putea ca să fii
credincios, dar să ai parte de necazuri și nenorociri ca și Iov, dar acest lucru trebuie să te încurajeze fiindcă
Dumnezeu se poate „lăuda” cu tine înaintea Satanei.
12
Dacă vei asculta de glasul Domnului Dumnezeului tău păzind şi împlinind toate poruncile Lui pe care ţi le dau
astăzi, Domnul Dumnezeul tău îţi va da întâietate asupra tuturor neamurilor de pe pământ. 2Iată toate binecuvântările care
vor veni peste tine şi de care vei avea parte, dacă vei asculta de glasul Domnului Dumnezeului tău: 3Vei fi binecuvântat în
cetate şi vei fi binecuvântat la câmp. 4Rodul pântecelui tău, rodul pământului tău, rodul turmelor tale, fătul vacilor şi oilor
tale, toate acestea vor fi binecuvântate. 5Coşniţa şi postava ta vor fi binecuvântate. 6Vei fi binecuvântat la venirea ta şi vei fi
binecuvântat la plecarea ta. 7Domnul îţi va da biruinţă asupra vrăjmaşilor tăi care se vor ridica împotriva ta; pe un drum vor
ieşi împotriva ta, dar pe şapte drumuri vor fugi dinaintea ta. 8Domnul va face ca binecuvântarea să fie cu tine în grânarele
tale şi în toate lucrurile pe care vei pune mâna. Te va binecuvânta în ţara pe care ţi-o dă Domnul Dumnezeul tău. 9Vei fi
pentru Domnul un popor sfânt, cum ţi-a jurat El, dacă vei păzi poruncile Domnului Dumnezeului tău şi vei umbla pe căile
Lui. 10Toate popoarele vor vedea că tu porţi Numele Domnului şi se vor teme de tine. 11Domnul te va copleşi cu bunătăţi,
înmulţind rodul trupului tău, rodul turmelor tale şi rodul pământului tău, în ţara pe care Domnul a jurat părinţilor tăi că ţi-o va
da. 12Domnul îţi va deschide comoara Lui cea bună, cerul, ca să trimită ţării tale ploaie la vreme şi ca să binecuvânteze tot
lucrul mâinilor tale: vei da cu împrumut multor neamuri, dar tu nu vei lua cu împrumut. 13Domnul te va face să fii cap, nu
coadă; întotdeauna vei fi sus, şi niciodată nu vei fi jos, dacă vei asculta de poruncile Domnului Dumnezeului tău pe care ţi le
dau astăzi, dacă le vei păzi şi le vei împlini 14şi nu te vei abate nici la dreapta, nici la stânga de la toate poruncile pe care vi
le dau astăzi, ca să vă duceţi după alţi dumnezei şi să le slujiţi.
Deuteron 28:15-68
Dar dacă nu vei asculta de glasul Domnului Dumnezeului tău, dacă nu vei păzi şi nu vei împlini toate poruncile Lui
şi toate legile Lui, pe care ţi le dau astăzi, iată toate blestemele care vor veni peste tine şi de care vei avea parte. 16Vei fi
blestemat în cetate şi vei fi blestemat pe câmp. 17Coşniţa şi postava ta vor fi blestemate. 18Rodul trupului tău, rodul
pământului tău, fătul vacilor tale şi fătul oilor tale, toate vor fi blestemate. 19Vei fi blestemat la venirea ta şi vei fi blestemat
la plecarea ta. 20Domnul va trimite împotriva ta blestemul, tulburarea şi ameninţarea, în mijlocul tuturor lucrurilor de care te
vei apuca, până vei fi nimicit, până vei pieri curând, din pricina răutăţii faptelor tale, care te-a făcut să Mă
părăseşti. 21Domnul va trimite peste tine ciuma, până te va nimici în ţara pe care o vei lua în stăpânire. 22Domnul te va
lovi cu lingoare, cu friguri, cu obrinteală, cu căldură arzătoare, cu secetă, cu rugină în grâu şi cu tăciune, care te vor urmări
până vei pieri. 23Cerul deasupra capului tău va fi de aramă, şi pământul sub tine va fi de fier. 24Domnul va trimite ţării
tale, în loc de ploaie, praf şi pulbere care vor cădea din cer peste tine până vei fi nimicit. 25Domnul te va face să fii bătut de
vrăjmaşii tăi; pe un drum vei ieşi împotriva lor, dar pe şapte drumuri vei fugi dinaintea lor; şi vei fi o groază pentru toate
împărăţiile pământului. 26Trupul tău mort va fi hrana tuturor păsărilor cerului şi fiarelor pământului; şi nu va fi nimeni care
să le sperie. 27Domnul te va bate cu buba rea a Egiptului, cu bube rele la şezut, cu râie şi cu pecingine, de care nu vei putea
să te vindeci. 28Domnul te va lovi cu nebunie, cu orbire, cu rătăcire a minţii, 29şi vei bâjbâi pe întuneric ziua în amiaza
mare, ca orbul pe întuneric; nu vei avea noroc în treburile tale, şi în toate zilele vei fi apăsat, prădat, şi nu va fi nimeni care
să-ţi vină în ajutor. 30Vei avea logodnică, şi altul se va culca cu ea; vei zidi casă, şi n-o vei locui; vei sădi vie, şi nu vei
mânca din ea. 31Boul tău va fi înjunghiat sub ochii tăi, şi nu vei mânca din el; ţi se va răpi măgarul dinaintea ta, şi nu ţi se
va da înapoi; oile tale vor fi date vrăjmaşilor tăi, şi nu va fi nimeni care să-ţi vină în ajutor. 32Fiii tăi şi fiicele tale vor fi daţi
13
ca robi pe mâna altui popor; ţi se vor topi ochii de dor, uitându-te toată ziua după ei, şi mâna ta va fi fără putere. 33Un popor
pe care nu-l cunoşti va mânca rodul pământului tău şi tot venitul lucrului tău, şi în toate zilele vei fi apăsat şi
Ezechiel 20:26 „I-am spurcat prin darurile lor de mâncare, când treceau prin foc pe toți
întâii născuți; am vrut să-i pedepsesc astfel și să le arăt că Eu sunt Domnul” această lege pe
care poporul și-o atribuia era în contradicție cu legea lui Dumnezeu; Exod 20:13 „Să nu
ucizi!” aceste cuvinte au fost spuse de către Însuși Dumnezeu.
„I-am spurcat” Dumnezeu i-a spurcat? După cum am văzut mai spus în gândirea vechi
testamentară lui Dumnezeu I Se atribuiau acțiuni pe care El nu le făcea în mod direct, ci doar
le îngăduia.
Ezechiel 20:28 Şi anume, când i-am dus în ţara pe care jurasem că le-o voi da, şi ei şi-au
aruncat ochii spre orice deal înalt şi spre orice copac stufos, acolo şi-au adus jertfele, acolo şi-au
adus darurile de mâncare care Mă mâniau, acolo şi-au ars miresmele de un miros plăcut şi acolo şi-
au turnat jertfele de băutură.
Ezechiel 20:31 Da, aducându-vă darurile de mâncare, trecându-vă copiii prin foc, vă
spurcaţi şi azi prin idolii voştri. Şi Eu să Mă las să fiu întrebat de voi, casa lui Israel! Pe viaţa Mea,
zice Domnul Dumnezeu, că nu mă voi lăsa întrebat de voi!
14
Toate aceste legi pe care poporul le-a adoptat conform contextului proxim ne ajută să
înțelegem că legile la care se referă Dumnezeu sunt legile oamenilor, nu ale Lui.
Aceste legi nu erau bune și bineînțeles dându-ți copiii ca jertfă nu puteau trăi prin
aceste legi.
„Cu o precizie care nu admite nici cea mai mică greșeală, Cel Infinit ține o socoteală
pentru fiecare națiune. Cât timp acest cont rămâne deschis, îndurarea Sa este oferită prin
chemări la pocăință, dar, când limita fixată de El va fi depășită, va începe revărsarea mâniei
Sale”28
Oare când se va umple paharul mâniei lui Dumnezeu? Doar să ne uităm în lumea
aceasta și să observăm cum omul a început să se dezumanizeze acceptând tot felul de
reglementări și legi. Doar să ne gândim:
Este o parte a internetului care se numește DarkWeb și aici se pot face cele mai oribile
lucruri pe care o persoană diabolică le-ar putea face. Vă dau doar un caz,: să spunem că ești o
persoană care are bani, să spunem că oferi o sumă de 300.000 $, atunci ai „puterea” ca să dai
ordin să fie răpită o fată/băiat/copil/adult și să ordoni să i se facă cele mai odioase „chestii”.
Spre exemplu persoana care a plătit stă acasă în pat și dă ordine prin camera web ca persoana
care a fost răpită să i se scoată un ochi, sau să fie pielea smulsă de pe ea, sau să i se înfigă
obiecte ascuțite în ea și lista torturii poate continua.
28
Mărturii pentru biserică, vol 5, 1882, p.208
29
Primul Testament
15
Dumnezeu este Cel care dă aceste legi, ci El doar îngăduie, dar cum am văzut mai sus „Mila
lui Dumnezeu are o limită”.
Capitolul 4
„În gândirea biblică, orice calamitate ce are loc este atribuită voinței suverane a lui
Dumnezeu, chiar dacă nu Dumnezeu este autorul acelei nenorociri. Gândirea ebraică Îi
atribuie lui Dumnezeu un rol activ în evenimentele pe care, în gândirea europeană, am spune
doar ca le-a îngăduit sau că nu le-a împiedicat să se desfășoare. Dacă Dumnezeu „îngăduie”
ceva, atunci autorii Bibliei spun că El „l-a făcut”31
„I-am spurcat prin darurile lor de mâncare, când treceau prin foc pe toti întâii lor
născuți; am vrut să-i pedepsesc astfel si să le arăt că Eu sunt Domnul” Ezechiel 20:26
„Calea lumii începe cu îngâmfare și cu fast. Calea lui Dumnezeu face din ziua
lucrurilor mici începutul unui triumf glorios al adevărului și al neprihănirii. Uneori, El Își
30
Ezechiel 20:25
31
Interpretarea Scripturii
16
educă lucrătorii, îngăduind să vină asupra lor descurajare și o înfrângere aparentă. Planul Său
este ca ei să învețe să biruie greutățile.” 32
Poporul iudeu a neglijat „legile Mele și le-am făcut cunoscut poruncile Mele, pe care
trebuie să le împlinească omul ca să trăiască prin ele” 34
Aceste porunci care au fost date de Dumnezeu pentru ca omul să trăiască „prin ele” au
fost abandonate de dragul altor dumnezei și de dragul altor „legi” pe care oamenii le-au
promulgat.35
Modul extraordinar prin care Dumnezeu a oferit poporului Său Legea și legile pe care
trebuiau să le respecte sunt de o sfințenie duhovniceacă fiindcă Însăși prezenta lui Dumnezeu
a „pecetluit” sfințenia Legii. Dumnezeu a scris cu Degetul Lui caracterul Său pentru ca
oamenii să-și însușească Caracterul Său și să fie o lumină în lume.
Legea lui Dumnezeu este atât de sublimă încât depărtarea de la această lege îl așază pe
om în postura de „primitiv” fiindcă nu are călăuza după care să se urnească.
„Așa că Legea negreșit este sfântă și porunca este sfântă, dreaptă și bună.” Romani
7:12 Legea poate fi văzută diferit de persoane diferite: 1) Legea exterioară a lui Dumnezeu se
conturează prin „restricțiile” oferite de Dumnezeu, iar 2) Legea interioară este manifestată
prin respectarea preceptelor divine din propria inițiativă nu ca pe o obligativitate, ci din iubire.
Dar în același timp „o libertate fără „restricția” legii este o absurditate, ca și cum ne-
am imagina că trăim fără legea gravitației sau fără legile opticii și acusticii”36
Cele două table de piatră pe care Moise le-a făurit și pe care Dumnezeu a scris „zece
cuvinte” a fost reiterat de Isus Hristos în felul următor: „Dacă iubești pe Dumnezeu din toată
32
Profeți si regi, pag. 411. Pr. 3
33
Idem
34
Ezechiel 20:11
35
O lege ar fi sacrificarea copiilor în numele zeilor și prin aceste porunci cu siguranță nu puteau trăi în pace și
armonie.
36
Manualul doctrinelor biblice adventiste
17
inima, trebuie să ții prima tablă, iar dacă iubești pe aproapele tău din toată inima ta, trebuie să
ții a doua tablă”37
Pe lângă Legea Morală, Dumnezeu a mai oferit și Legea ceremonială dată prin Moise
poporului Israel.
„Mulți încearcă să contopească aceste două sisteme, folosind texte care vorbesc despre
legea ceremonială pentru a dovedi că Legea a fost desființată; dar aceasta este pervertire a
Scripturilor. Deosebirea între cele două sisteme este foarte clară. Sistemul ceremonial este
format din simboluri care arătau spre Hristos, Mieul lui Dumnezeu, care ridică păcatele lumii.
Atunci trebuia să înceteze toate jertfele”38
De ce am amintit acest aspect? Deoarce doresc a prezica că toate legile și poruncile lui
Dumnezeu au fost date pentru binele și fericirea poporului Său și nicidecum pentru
„împovărarea” sau pentru neputința de trăi prin intermediul acestor legi ale lui Dumnezeu.
Toate acele porunci care au fost adoptate de poporul lui Dumnezeu au fost legi promulgate de
oameni prin prisma „superstițiilor”, „tradițiilor” și prin urmare aceste legi nu erau bune, ci
erau teribil de rele.
Augustin: „Legea a fost dată ca să se caute harul; harul s-a dat pentru ca Legea să fie
împlinită”39
Karl Barth: „Găsim că, deși Legea nu este Evanghelia, totuși fără Lege, de fapt, nu am
avea nici Evanghelia”40
Dietrich Bonhoeffer: „Numai cel care crede poate fi ascultător și numai cel ascultător
crede”41
Am discutat despre aspectul exterior al legii care a fost pregnant în timpul Primului
Testament, în schimb în cel de-al Doilea Testament accentul legii se axează pe partea
interioară. Nașterea din nou de care amintea Isus lui Nicodim reprezintă o schimbare totală a
minții, trupului, gândirii, sufletului astfel încât toate aspectele vieții să treacă prin filtrul
gândirii duhovnicești. Această „convertire” se realizează doar prin intermediul Locțiitorului
37
C.H. Supergeon, Perpetuitatea Legii, 5, citat de A.J. Wearner, Probleme fundamentale de Doctrină Biblică,
1937, 98
38
E.G. White, P.P., 365
39
Citat de H. Heinz, Dogmatik, Bern, 1974, 128
40
K. Barth, Hirchliche Dogmatik, II/1. 407
41
D. Bonhoffer, op. Cit., 35
18
lui Isus, Duhul Sfânt. Legea lui Dumnezeu reprezintă o busolă pentru omul credincios care se
îmbracă cu armura neprihănirii lui Isus Hristos.
„Cândva corăbierii se ghidau după stele și constelații. Dar când norii acopereau stelele,
rămâneau fără călăuză. Un om condus numai de norme morale exterioare, fără să aibă
principii etice interioare, personale, este ca și corăbierul fără busolă: în furtună, în momentele
de criză, sau când este singur, fără sfat și fără încurajare, se pierde ușor în beznă. Vor fi
împrejurări când nu vom putea apela la Biblie, la Biserică sau la sfatul pastorului. Singura
noastră călăuză va fi conștiința luminată de Duhul Sfânt, o conștiință al cărei izvor este Legea
scrisă în inimă. Aceasta este adevărata morală, Este aspectul interior al legii. 42
Dacă nu vom accepta Legea lui Dumnezeu în viața noastră, atunci vom acționa exact
ca poporul lui Dumnezeu din timpul profetului Ezechiel când au acceptat alte „legi și
porunci” care nu erau „bune” și prin care nu puteau „trăi”.
Având în vedere toate aceste aspecte textul din Ezechiel 20:25 împreună cu versetul 26
nu mai este un text „problematic”, ci este un text „luminat” de Însuși Cuvântul lui Dumnezeu.
Dumnezeu nu a dat, nu promulgă si nici nu va oferi „legi” și „porunci” prin care omul să nu
poatră trăi sau că legea lui Dumnezeu nu este bună.
„Așa că Legea negreșit este sfântă și porunca este sfântă, dreaptă și bună.” Romani
7:12
Toate „legile” și „poruncile” care nu sunt bune și prin care omul nu poate trăi sunt
acelea pe care însuși omul și le „propovăduiește” și aceste legi înaintea lui Dumnezeu sunt o
„urâciune” dacă desființează Legea lui Dumnezeu în detrimentul altor legi .
42
Albert Schweitzer, Die Lehre der Ehrfurcht vor dem Leben, 1963, 39-40