SM nr.

41
07 iulie 2020

Deputat în Parlamentul
Republicii Moldova

Către: Procurorul General al Republicii Moldova

Domnului Alexandr STOIANOGLO

DENUNȚ
Sunt informat despre răspunderea penală pentru denunț cu bună
știință, fals ce este reglementat de art. 311 Cod penal.

Prin prezentul denunț, doresc să reclam mai multe ilegalități comise de către
președintele raionului Dubăsari, dl Grigore Filipov, după cum urmează:
În fapt, contrar atribuțiilor funcționale, Grigore Filipov a permis autorităților
nerecunoscute ale Transnistriei să ocupe teritoriile satelor Roghi, Vasilievca și
Corjova, care sunt subordonate autorităților constituționale de la Chișinău.
Grigore Filipov, acționînd contrar prevederilor art. 53 din Legea privind
administrația publică locală, nu a întreprins nicio măsură menită de a menține
integritatea teritorială a Republicii Moldova, în special a localităților din raionul în
care acesta este președinte, inclusiv sesizarea șefului statului și altor autorități
competente de a lua măsuri ce se impun pentru a menține integritatea teritorială a
Republicii Moldova, a sesiza inspectoratul de poliție pentru asigurarea ordinii
publice, înlăturarea de obstacole create artificial care îngrădesc drepturile și
libertățile cetățenilor din localitățile Roghi, Vasilievca și Corjova , inclusiv dreptul
la libera circulație, dreptul la muncă, dreptul de proprietate ș.a..
Ilegalitățile menționate supra pot fi confirmate prin reportajele jurnalistice
publicate sau difuzate în mass-media:
Reportajul de la TVR Moldova:
http://tvrmoldova.md/ro/actualitate/starea-de-urgenta-instalata-ilegal-in-
regiunea-transnistrieana-a-luat-sfarsit-insa-asa-zisa-carantina-din-regiune-
ramane-in-vigoare

Republica Moldova, MD-2004, Chişinău info@parlament.md

Bd. Ştefan cel Mare şi Sfânt 105 www.parlament.md
La fel alte comunicate de presă oficială:
1.http://www.presedinte.md/rom/comunicate-de-presa/igor-dodon-a-avut-o-
discutie-telefonica-cu-vadim-krasnoselskii-77997 .
2.https://gov.md/ro/content/au-fost-ridicate-unele-restrictii-de-circulatie-
pentru-locuitorii-satelor-din-stanga .

De drept, cererea se întemeiază pe următoarele acte legislative:

Legea privind administrația publică locală:
Articolul 3. Principiile de bază ale administrării publice locale
(1) Administrarea publică în unităţile administrativ-teritoriale se întemeiază pe
principiile autonomiei locale, descentralizării serviciilor publice, eligibilităţii
autorităţilor publice locale şi consultării cetăţenilor în probleme locale de interes
deosebit.
(2) Autorităţile administraţiei publice locale beneficiază de autonomie decizională,
organizaţională, gestionară şi financiară, au dreptul la iniţiativă în tot ceea ce
priveşte administrarea treburilor publice locale, exercitîndu-şi, în condiţiile legii,
autoritatea în limitele teritoriului administrat.
(3) Aplicarea principiilor enunţate în prezentul articol nu poate afecta caracterul
unitar şi indivizibil al statului.
Articolul 7. Autonomia şi legalitatea în activitatea autorităţilor administraţiei
publice locale
În realizarea competenţelor lor, autorităţile administraţiei publice locale dispun de
autonomie, consfinţită şi garantată prin Constituţia Republicii Moldova, Carta
Europeană a Autonomiei Locale şi prin alte tratate la care Republica Moldova este
parte.
Articolul 53. Atribuţiile de bază ale preşedintelui raionului
(1) Pornind de la domeniile de activitate ale autorităţii administraţiei publice de
nivelul al doilea, preşedintele raionului exercită în teritoriul administrat
următoarele atribuţii de bază:
a) asigură executarea deciziilor consiliului raional;
a1) încheie, în baza deciziei consiliului raional și în condițiile legii, acte juridice de
administrare sau de dispoziție privind bunurile domeniului public sau privat al
raionului respectiv;
2
b) asigură,  respectarea Constituţiei, a legilor şi altor acte normative;
c) contribuie la menţinerea ordinii publice, asigurarea securităţii şi apărarea
drepturilor cetăţenilor;
d) contribuie la buna colaborare a serviciilor publice desconcentrate în
soluţionarea problemelor de interes raional;
și altele…
(2) Preşedintele raionului, în calitatea sa de autoritate publică executivă, poate
îndeplini şi alte atribuţii prevăzute de legislaţia în vigoare sau încredinţate de
consiliul raional.

Codul contravențional:
Articolul 312. Abuzul de putere sau abuzul de serviciu
Folosirea intenţionată a situaţiei de serviciu într-un mod care contravine
intereselor publice sau drepturilor şi intereselor ocrotite de lege ale persoanelor
fizice şi juridice, dacă fapta nu întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii,
se sancţionează cu amendă de la 30 la 90 de unităţi convenţionale cu privarea de
dreptul de a deţine o anumită funcţie sau de dreptul de a desfăşura o anumită
activitate pe un termen de la 3 luni la un an.
Articolul 396. Competența procurorului
(1) Procurorul emite ordonanța cu privire la contravenţia pe care a constatat-o în
exerciţiul funcţiunii şi o transmite autorității publice cu competență de examinare
a contravențiilor.
(2) Procurorul constată şi examinează contravenţiile prevăzute la art. 336.
(3) În cazul refuzului începerii urmăririi penale, încetării urmăririi penale din
cauza că fapta constituie o contravenţie, procurorul dispune, prin ordonanță
motivată, pornirea procesului contravenţional şi, prin derogare de la alin. (1),
examinează cauza.
(5) Decizia procurorului poate fi contestată în termen de 15 zile de la emitere și se
examinează în conformitate cu prevederile art. 448 şi ale capitolului VII din cartea
a doua.
Codul penal:
Articolul 327. Abuzul de putere sau abuzul de serviciu

3
(1) Folosirea intenţionată de către o persoană publică a situaţiei de serviciu, dacă
aceasta a cauzat daune în proporţii considerabile intereselor publice
sau drepturilor şi intereselor ocrotite de lege ale persoanelor fizice sau juridice,
Articolul 329. Neglijenţa în serviciu
(1) Neîndeplinirea sau îndeplinirea necorespunzătoare de către o persoană publică
a obligaţiilor de serviciu ca rezultat al unei atitudini neglijente sau
neconştiincioase faţă de ele, dacă aceasta a cauzat daune în proporţii mari
intereselor publice sau drepturilor şi intereselor ocrotite de lege ale persoanelor
fizice sau juridice.

Codul de procedură penală:

Articolul 19. Accesul liber la justiţie
(1) Orice persoană are dreptul la examinarea şi soluţionarea cauzei sale în mod
echitabil, în termen rezonabil, de către o instanţă independentă, imparţială, legal
constituită, care va acţiona în conformitate cu prezentul cod.
Articolul 262. Sesizarea organului de urmărire penală
 (1) Organul de urmărire penală poate fi sesizat despre săvîrşirea sau pregătirea
pentru săvîrşirea unei infracţiuni prevăzute de Codul penal prin:
 1) plîngere;
 2) denunţ;
 3) autodenunţ;
 31) proces-verbal cu privire la constatarea infracţiunii, întocmit de organele de
constatare prevăzute la art. 273 alin. (1) din prezentul cod;
 4) depistarea nemijlocit de către organul de urmărire penală sau procuror a
bănuielii rezonabile cu privire la săvîrşirea unei infracţiuni.
 (2) Dacă, potrivit legii, pornirea urmăririi penale se poate face numai la plîngerea
prealabilă ori cu acordul organului prevăzut de lege, urmărirea penală nu poate
începe în lipsa acestora.
 (3) În cazul depistării infracţiunii nemijlocit de către lucrătorul organului de
urmărire penală, acesta întocmeşte un raport în care expune circumstanţele
depistate şi dispune înregistrarea infracţiunii.

4
 (4) În orice caz de deces al persoanei aflate în custodia statului în legătură cu
urmărirea penală sau executarea pedepsei, procurorul se autosesizează în
condiţiile alin.(3).
 (41) Orice declaraţie, plîngere sau alte informaţii ce oferă temei de a presupune că
persoana a fost supusă acţiunilor de tortură, tratament inuman sau degradant,
prevăzute la art. 1661 din Codul penal, urmează a fi prezentate sau transmise
imediat procurorului pentru a fi examinate în conformitate cu art. 274 alin. (3 1)
din prezentul cod.
 (5) Examinarea sesizărilor despre acţiunile Preşedintelui Parlamentului,
Preşedintelui Republicii Moldova, Prim-ministrului şi examinarea infracţiunilor
comise de către aceştia se fac de către Procurorul General sau un procuror
desemnat de el. Examinarea sesizărilor despre infracţiunile comise de către
Procurorul General se face de către un procuror desemnat de Consiliul Superior al
Procurorilor. Organul de urmărire penală care a primit o sesizare despre
infracţiunile săvîrşite de persoanele menţionate este obligat să o trimită imediat
pentru examinare Procurorului General sau, după caz, Consiliului Superior al
Procurorilor.
 Articolul 263. Plîngerea şi denunţul
 (1) Plîngerea este înştiinţarea făcută de o persoană fizică sau de o persoană
juridică căreia i s-a cauzat un prejudiciu prin infracţiune.
 (2) Denunţul este înştiinţarea făcută de o persoană fizică sau de o persoană
juridică despre săvîrşirea unei infracţiuni.
 (3) Plîngerea sau, după caz, denunţul trebuie să cuprindă: numele, prenumele,
calitatea şi domiciliul petiţionarului, descrierea faptei care formează obiectul
plîngerii sau denunţului, indicarea făptuitorului, dacă acesta este cunoscut, şi a
mijloacelor de probă.
 (4) Plîngerea se poate face personal sau prin reprezentant împuternicit în
condiţiile legii.
 (5) Plîngerea sau denunţul făcute oral se consemnează într-un proces-verbal
semnat de persoana care declară plîngere sau denunţ şi de persoana oficială a
organului de urmărire penală.

5
 (6) Plîngerea poate fi făcută şi de către unul dintre soţi pentru celălalt soţ sau de
către copilul major pentru părinţi. Victima poate să declare că nu însuşeşte o
asemenea plîngere.
 (7) Persoanei care face denunţ sau plîngere i se explică răspunderea pe care o
poartă în caz dacă denunţul sau plîngerea este intenţionat calomnios/oasă, fapt
care se consemnează în procesul-verbal sau, după caz, în conţinutul denunţului
sau al plîngerii şi se confirmă prin semnătura persoanei care a făcut denunţul sau
plîngerea.
 (8) Plîngerile şi denunţurile anonime nu pot servi temei pentru pornirea urmăririi
penale, însă, în urma controlului efectuat în temeiul acestor plîngeri sau
denunţuri, organul de urmărire penală se poate autosesiza în vederea urmăririi
penale.
Articolul 274. Începerea urmăririi penale
 (1) Organul de urmărire penală sau procurorul sesizat în modul prevăzut în
art.262 şi 273 dispune în termen de 30 de zile, prin ordonanţă, începerea urmăririi
penale în cazul în care, din cuprinsul actului de sesizare sau al actelor de
constatare, rezultă cel puțin o bănuială rezonabilă că a fost săvîrşită o infracţiune
şi nu există vreuna din circumstanţele care exclud urmărirea penală, informînd
despre aceasta persoana care a înaintat sesizarea sau organul respectiv.
 (2) În cazul în care organul de urmărire penală sau procurorul se autosesizează în
privinţa începerii urmăririi penale, el întocmeşte un proces-verbal în care
consemnează cele constatate privitor la infracţiunea depistată, apoi, prin
ordonanţă, dispune începerea urmăririi penale.
 (3) Ordonanţa de începere a urmăririi penale, emise de organul de urmărire
penală, în termen de 24 de ore de la data începerii urmăririi penale, se aduce la
cunoştinţă în scris procurorului care efectuează conducerea activităţii de urmărire
penală, prezentîndu-i-se totodată şi dosarul respectiv. La momentul cînd a luat
cunoştinţă de ordonanţa de începere a urmăririi penale, procurorul fixează
termenul de urmărire în cauza respectivă.
 (31) În cazul în care din cuprinsul actului de sesizare sau de constatare rezultă
bănuirea de săvîrşire a unei infracţiuni prevăzute la art. 1661 din Codul penal,
procurorul urmează să decidă asupra acesteia corespunzător alin. (1) din prezentul
articol, într-un termen ce nu va depăşi 15 zile.
6
 (4) Dacă din cuprinsul actului de sesizare rezultă vreunul din cazurile care
împiedică pornirea urmăririi penale, organul de urmărire penală înaintează
procurorului actele întocmite cu propunerea de a nu porni urmărirea penală. Dacă
procurorul consideră că nu sînt circumstanţe care împiedică urmărirea penală, el
restituie actele, cu ordonanţa sa, organului menţionat pentru începerea urmăririi
penale.
 (5) În cazul în care procurorul refuză pornirea urmăririi penale, el confirmă faptul
prin ordonanţă motivată şi anunţă despre aceasta, într-un termen cît mai scurt
posibil, dar nu mai mare de 15 zile, persoana care a înaintat sesizarea. În cazul în
care consideră că lipsesc temeiurile pentru a începe urmărirea penală, procurorul,
prin ordonanţă, abrogă ordonanţa de începere a urmăririi penale şi dispune
refuzul în pornirea urmăririi penale şi clasarea procesului penal.
 (6) Ordonanţa de a refuza începerea urmăririi penale poate fi atacată, prin
plîngere, în instanţa judecătorească, în condiţiile art. 313.
 (7) Dacă ulterior se constată că nu a existat sau că a dispărut circumstanţa pe care
se baza propunerea de a refuza începerea urmăririi penale, procurorul anulează
ordonanţa pe care a emis-o şi dispune începerea urmăririi penale.

În atare situație, se impune examinarea, în conformitate cu prevederile art.

274 Codul de procedură penală, a acțiunilor Președintelui raionului Dubăsari, dl
Grigore Filipov, prin prisma infracțiunilor prevăzute de articolele 327 (abuz de
serviciu) și 329 (neglijență în serviciu) din Codul penal sau art. 312 (abuzul de
putere sau abuzul de serviciu) din Codul contravențional.

Cu respect,
Stela MACARI,
deputată