Centrale nucleare nesigure

Centralele nucleare din Europa sunt insuficient protejate împotriva ameninţării

teroriste, arată un raport realizat la cererea Greenpace. Situaţia trebuie să intre în
atenţia autorităţilor competente.
    

Centrala nucleară Cattenom din Franţa (picture alliance/dpa/C. Karaba)

Joia trecută, la centrala nucleară din Cattenom (Franța) au fost observate mai multe scântei,
care semănau cu un foc de artificii. Activiştii Greenpeace au trecut peste câteva intrări
securizate şi au aprins artificiile chiar în apropierea bazinului de ardere pentru tijele de
combustibil. Teroriștii ar fi putut pătrunde, la rândul lor, foarte simplu în centrală, fiind
capabili să aprindă o bombă cu un impact devastator asupra întregii Europe.
Odată cu acțiunea din centrala electrică de la granița cu Germania, Greenpeace a vrut să
atragă atenţia asupra deficiențelor de siguranță descoperite la bazinele de dezactivare
(răcire) a barelor de combustibil utilizate în reactoare. Potrivit unui studiu comandat de
organizaţia sus-menţionată, rezervoarele de apă folosite în acest scop în reactoarele franceze
și belgiene, nu sunt protejate în mod adecvat împotriva atacurilor sau dezastrelor naturale.
Dacă apa de răcire iese din bazine sau nu mai este răcită, tijele de combustibil eliberează
cantități mari de substanțe radioactive.
Pericolul este cunoscut

Centralele nucleare din Europa şi vechimea lor. Cele mai multe au fost construite în perioada 1976-1980
(26).
Conceptele de siguranță pentru reactoarele nucleare vechi s-au concentrat până în prezent
pe reactoare. Bazinele de dezactivare, pe de altă parte, au fost rareori luate în considerare și,
prin urmare, sunt situate în afara învelişului de securitate. După accidentul nuclear din
Fukushima a devenit clar că bazinele conţinând tije de combustibil puternic radioactive pot
constitui un mare pericol.
În Japonia, explozia din reactoarele centralei Fukushima a pus în pericol şi bazinele de
dezactivare aflate în apropiere de locul deflagraţiei. În 2011, timp de câteva săptămâni,
autoritățile au încercat să stabilizeze recipientele, prevenind întreruperea răcirii cu apă,
incident care ar fi determinat o contaminare radioactivă suplimentară și mai puternică.
Dacă radioactivitatea barelor de combustibil uzat ar fi ajuns în mediul înconjurător, "ar fi
trebuit să evacuăm oamenii pe o rază de 250 km. Zona Tokyo și astfel 50 de milioane de
oameni ar fi fost afectați de acest eveniment", a declarat pentru DW premierul nipon de la
acea vreme Naoto Kan. Seismul cu magnitudinea 9 produs la 11 martie 2011 în nord-estul
arhipelagului a provocat un val de tsunami de 14 metri înălţime, care a întrerupt
alimentarea electrică a centralei Fukushima Daichi.
Acest lucru a dus la oprirea circuitelor de răcire, provocând o topire parţială a
combustibilului în patru dintre cele şase reactoare şi a scos din funcţiune bazinele de
dezactivare. La cererea Greenpeace, șapte experți independenți în domeniul securității au
investigat 58 de centrale nucleare franceze și șapte din Belgia, unde au descoperit carenţe de
securitate în bazinele de dezactivare. Cu toate acestea, din motive de siguranță, Greenpeace
nu a publicat studiul cuprinzător, ci l-a transmi numai autorităților belgiene și franceze.
"Nu vrem ca riscul pentru populaţie sa fie mai mare decât este în prezent. Autorităţile
trebuie să se îngrijească de siguranţa oamenilor. Centralele nucleare verificate pun în
pericol oamenii din Europa. Cea mai eficientă măsură este închiderea acestor centrale",
spune Heinz Smital de la Greenpeace.
Investiţii mai multe 
Administratorii centralelor și autoritățile ar trebui să cunoască de multă vreme gradul de
periculozitate a situaţiei. În 2014, mai bine de 19 centrale atomice franceze au fost survolate
de drone. În pofida investigațiilor intense, făptaşii nu au fost prinși. Greenpeace a întocmit
încă de acum trei ani un studiu privind riscurile asociate cu atacurile teroriste din aer. "Cu
toate acestea, nu s-a întâmplat nimic", spune Smital. Un motiv pentru care nu are loc
dotarea corespunzătoare a echipamentelor, în contextul amenințării teroriste, ar putea fi
costurile aferente acestei modernizări. Greenpeace estimează că o atare acţiune reclamă
investiţii de aproximativ un miliard de euro pentru fiecare centrală nucleară.