Ciupan C. Masini nunelte Curs nr.1 Page 1 03.05.

2010

1. PROIECTAREA MA INILOR UNELTE

1.1. Bibliografie:
[GAL94]

[GHE83]

[BOT75]

[POP…]

1.2. Clasificarea masinilor unelte

- Dup tipul opera iei de baz :

- Dup gradul de universalitate:

- Dup gradul de automatizare:

- Dup m rime:
- Dup clasa de precizie:

1.3. Aspecte generale privind proiectarea m-u

Pentru a corespunde procedeului tehnologic i opera iilor prev zute a se executa, m-u trebuie s asigure urm toarele func ii:
• Realizarea mi c rii relative scul -pies ;
• Reglarea parametriilor regimului de a chiere;
• Reglarea pozi iei relative scul -pies ;
• Fixarea sculelor i a semifabricatului.
Realizarea acestor func ii necesit mi c ri elementare sau operative care se ob in de la una sau de la mai multe surse
motoare. În multe cazuri sunt necesare mecanisme de transmitere, de transformare i de reglare a mi c rii.
Pentru acasta structura cinematica a m-u con ine mai multe axe cinematice care contribuie la realizarea func iilor prezentate
mai sus. Fiecare ax cinematic genereaz o mi care elementar care poate fi o mi care operativ :
- principal ;
- de avans;
- auxiliar (de reglare).
Figura de mai jos reprezint schema cinematic i constructiv a unei ma ini de frezat universale.
Ciupan C. Masini nunelte Curs nr.1 Page 2 03.05.2010

Freza

Suport Volant Traversa

Dorn
portfreza Arbore
Piesa 2 principal
Surub X
Sania X Sania Y

Surub Z Motor 1
Sania Z Cutia de
viteze

Roti de
mana
1
Motor
Surub Y avans Montant
Cutia de
avans

Placa de baz

Fig. 3.1 a
− Din punct de vedere constructiv ma ina are în componen a urm toarele subansamble:
o Batiu (placa de baz +montant);
o Sanii de avans X,Y,Z;
o Traversa;
o Arborele principal (cu sistemul de fixare a sculei);
− Pentru realizarea mi c rilor necesare prelucr rii, freza din figura 3.1a are în componen urm toarele axe cinematice
(lan uri cinematice):
o principal (Motor 1-1-2-arbore principal);
o de avans (motor avans-CA-/surub X; surub Y; urub Z).
Din analiza de mai sus se constat c proiectarea unei masini unelte poate fi abordat în dou etape:
o proiectarea cinematic ;
o proiectarea organologic .
Cele dou etape sunt într-o interdependen perfect , deoarece se supun scopului principal-ma ina.
Proiectarea cinematic presupune stabilirea schemelor de prelucrare, a schemelor cinematice i efectuarea calculelor
cinematice. Proiectarea organologic se refer la proiectarea ansamblelor, subansamblelor i a organelor componente ale
ma inii. (ezi fig. 3.1b.).
La ma inile unelte NC ( i la robo i industriali), mi c rile operative complexe sunt rezultatul ac iunii combinate a mai multor
axe NC, fiecare dintre acestea realizând câte o mi care elementar . In scopul gener rii unor suprafe e complexe, ma inile
unelte NC sunt prev zute cu echipamente de conturare în dou sau trei axe, fapt ce le permite corelarea a dou sau trei
mi c ri elementere.
Automatizarea flexibil a proceselor de prelucrare presupune, în cazul unor ma ini unelte speciale (cum ar fi cele de
danturat), existen a unui num r mai mare de axe cinematice NC i a unor echipamente de comand adecvate.
În aplica iile robo ilor industriali sunt rare situa iile în care generarea traiectoriei spa iale a organului de lucru nu necesit
cel pu in o mi care complex compus din dou mi c ri elementare. Aici, fa de cazurile întâlnite la ma ini unelte NC,
apar frecvent mi c ri complexe alc tuite dintr-un num r mult mai mare de mi c ri elementare. Spre exemplu, la robo i
paraleli, chiar i o deplasare simpl de transla ie sau de rotatie constituie o mi care complex generat cu ajutorul a ase
mi c ri elementare. Num rul de axe NC ( i de mi c ri elementare) se amplific la utilizarea unor structuri înseriate de
robo i paraleli sau la realizarea unor robo i cu mi c ri umanoide.
Ciupan C. Masini nunelte Curs nr.1 Page 3 03.05.2010

STABILIREA SCHEMELOR DE PRELUCRARE

CALCULUL REGIMURILOR DE ASCHIERE

(pentru cazurile cele mai defavorabile)

REZULTATE
(viteze; turatii; forte; momente; puteri)

CONCEPTIA SCHEMEI
CINEMATICE
componenta; actionarea;
transmiterea si reglarea miscarii;
inerconexiuni etc.

PROIECTAREA ORGANOLOGICA
CALCULE CINEMATICE batiu; ghidaje; sanii; lagare;
turatii; viteze de avans;acceleratii; mecanisme de transmiterea si
rapoarte de transfer; forte; reglarea miscarii; etc.
momente; puteri

CALCULE SI VERIFICARI
ORGANOLOGICE
batiuri; ghidaje; sanii; arbori;
lagare; transmisii etc.

Necesitatea de a realiza pe cale cinematic sau nu curbele generatoare din procesul de a chiere sau curbele dup care are
loc mânuirea sculelor sau obiectelor, are în majoritatea cazurilor, influen decisiv asupra modului de ac ionare a axelor
cinematice.
Motoarele utilizate pentru ac ionarea axelor cinematice pot fi împ r ite, dup modul de lucru, în dou mari categorii:
motoare de tura ie constant :
motoare de tura ie variabil :
Este evident faptul c includerea unui motor într-una din cele dou categorii nu poate fi f cut f r a lua în considerare
echipamentul de comand . Spre exemplu un motor asincron poate face parte din ambele categorii.
Axele cinematice cu comand rigid (lanturile cinematice) utilizeaz cu preponderen ac ionarea cu motoare de tura ie
constant , în timp ce axele cu comand flexibil utilizeaz aproape în exclusivitate motoare de tura ie variabil .
Ciupan C. Masini nunelte Curs nr.1 Page 4 03.05.2010

2. PROIECTAREA PRINCIPALELOR GRUPE DE MASINI UNELTE

2.1. MASINI DE GAURIT
Destinatie:
Operatii:
Scule utilizate:
Ciupan C. Masini nunelte Curs nr.1 Page 5 03.05.2010

2.2. STRUNGURI
Clasificare:
Destinatie:
Operatii:
Scule utilizate:
Ciupan C. Masini nunelte Curs nr.1 Page 6 03.05.2010
Ciupan C. Proiectarea m-u Curs nr.2 Page 1 03.05.2010

1.3 MASINI DE FREZAT

Destinatie:

Operatii:

Scule utilizate:
Ciupan C. Proiectarea m-u Curs nr.2 Page 2 03.05.2010
Ciupan C. Proiectarea m-u Curs nr.2 Page 3 03.05.2010
Ciupan C. Proiectarea m-u Curs nr.2 Page 4 03.05.2010
Ciupan C. Proiectarea m-u Curs nr.2 Page 5 03.05.2010
Ciupan C. Proiectarea m-u Curs nr.2 Page 6 03.05.2010

1.4 MASINI DEALEZAT SI FREZAT

Clasificare:

Destinatie:

Operatii:

Scule utilizate:
Ciupan C. Proiectarea m-u Curs nr.2 Page 7 03.05.2010
Ciupan Cornel –Masini unelte– Curs 2_Zalau Masini de rectificat

8
Ciupan Cornel –Masini unelte– Curs 2_Zalau Masini de rectificat

Fig.1

Fig. 2

9
Ciupan Cornel –Masini unelte– Curs 2_Zalau Masini de rectificat

10
Ciupan Cornel –Masini unelte– Curs 2_Zalau Masini de rectificat

11
Ciupan C MU Zalau Curs nr. 3 Page 1 03/05/2010

Masini de rabotat
Destinatia masinilor:

v=2L*ncd/1000 [m/min]
Scule utilizate:
Clasificare:

Fig. 1 Schema prelucrarii

Fig. 2 scule utilizate

Ciupan C MU Zalau Curs nr. 3 Page 2 03/05/2010

Fig. 3 Arhitectura unei masini de rabotat transversal (sheping)

Fig. 4 Arhitectura unei masini de rabotat longitudinal (1886)

Ciupan C MU Zalau Curs nr. 3 Page 3 03/05/2010

Fig. 5 Schema cinematica a unei masini de rabotat transversal

Ciupan C MU Zalau Curs nr. 3 Page 4 03/05/2010

Masini de mortazat
Destinatia masinilor:
Scule utilizate:
Clasificare:

Fig. 6 Arhitectura unei masini de mortezat

Ciupan C MU Zalau Curs nr. 3 Page 5 03/05/2010

Fig. 7 Schema cinematica a unei masini de mortezat

Fig. 2

Fig. 4
 Generalitati privind sistemele hidraulice de actionare

Definitie. Prin sistem hidraulic de actionare se intelege acel sistem in care transmiterea
energiei de la sursa la consumator se realizeaza prin intermediul unui curent de lichid
sub presiune.
Dupa ponderea energiei potentiale sau a celei cinetice in cadrul energiei totale, exista:
-sisteme hidrostatice - la care predomina energia potentiala datorata presiunii statice; ele
prezinta o caracteristica mecanica rigida si au o larga utilizare in actionarea masinilor si
utilajelor industriale;
-sisteme hidrodinamice - la care predomina energia cinetica; ele prezinta o caracteristica
mecanica elastica si au o utilizare redusa in industrie.

In general, un sistem hidraulic presupune existenta unei pompe hidraulice care realizeaza
presiunea de lucru si debitul necesar si a unui motor hidraulic care transforma energia
fluidului in energie mecanica.

Figura 1. Avansul de pendulare a mesei la o masina de rectificat (schema simplificata)

Spunem ca schma din fig. 1 este simplificata deoarece nu prezinta modul de reglare a vitezei
de avans. Pentru o functionare corespunzatoare mai sunt necesare si alte aparate hidraulice
Mediul hidraulic
Mediul hidraulic este suportul material prin prin care se transmite energia hidraulica de la
sursa la consumator.
Deoarece el vine in contact cu masinile hidraulice, cu aparatajul si cu personalul de deservire,
iar in timpul functionarii instalatiei este supus unor variatii importante de presiune,
temperatura si viteza, el trebuie sa raspunda urmatoarelor cerinte generale:
- stabilitate ridicata a proprietatilor fizico-chimice, in special a vascozitatii, in domeniul
temperaturilor normale de lucru (30°-70°C) si la variatii ale presiunii (0- x100 bar.);
- sa nu fie coroziv sau toxic;
- sa aiba un cost cat mai redus.

2. Elemente esentiale intr-un sistem hidraulic:

Presiune si debitul Forta si viteza

Reluam exemplul din fig. 1. Motorul hidraulic trebuie sa asigure o anumita forta pentru a fi
capabil sa capabil sa invinga forta de avans de la rectificare si celelate forte (de frecare, de
inertie). Pe langa asigurarea fortei necesare, motorul trebuie sa ofere si o viteza de avans
corespunzatoare procesului de rectificare, reglabila intr-un anumit domeniu (exemplu 1-50
m/min).

Figura 2. Dependenta presiune-forta si debit viteza

Pe baza fig. 2 se pot scrie :

πD 2
F = p ⋅S = p ⋅ (1)
4
Cunoscand forta totala rezistenta si considerand F=Fr, din (1) se poate determina diametrul
cilindrului sau daca se considera diametrul cunoscut rezulta presiunea de lucru.

Cum obtinem viteza dorita ? SA MARIM PRESIUNEA ????

Din fig 2 rezulta ca odata cu modificarea vitezei se modifica si cantitatea de ulei ce intra in
cilindru :
 πD 2
Q = v ⋅S = v ⋅ (2)
4
Pentru a obtine o viteza maxima, pompa trebuie sa fie capabila de a oferii un debit
corespunzator, dat de relatia 2.

3. Pompe volumice
Aceste pompe lucreaza prin modificarea volumului camerelor de lucru (sa ne gandim la
pompa cu piston de la bicicleta).

Clasificare

Caracteristicile generale ale pompelor volumice:

a)Debitul mediu teoretic:
QT = V.z.i.n, in care:
V este variatia volumului camerelor de pompare;
z- numarul camerelor de pompare;
i-numarul de actiuni (cicluri absorbtie –refulare la o rotatie a axului pompei);
n-turatia de antrenare a pompei;
b)Debitul real:
QR = QT - Q
Q -pierderea interioara la trecerea lichidului prin pompa;
c)Pulsatia debitului: variatia acestuia in timp datorata actiuniii succesive a camerelor de
pompare in camera de refulare si variatiei neliniare in timp a debitului pompat, caracterizata
prin frecventa pulsatiei, f p = z.i.n, si gradul de neuniformitate,
= ( Qmax-Qmin) / Qmed ;
d)Presiunea nominala, p n ;
e)Puterea hidraulica, N h = Q. p ;
f)Randamentul total:
t = v. p. m , ca produs al randamentelor partiale: volumic, de
presiune si mecanic.

3.1 Pompa cu roti dintate. Principiul constructiv si functional

1-corpul pompei;
2- rotor conducator;
3- rotor condus;
4- capace laterale;
5-lagare;
6-garnitura de etansare; 7-capac;
A- camera de absorbtie;
B- R- camera de refulare;
n –turatia de antrenare;

Caracteristici :
• simplitate constructiva;
• cost redus;
• debite medii (x1-x10 l/min); presiuni mici-medii (x1-150 bar);
• debit constant.

3.2 Pompa cu pistoane axiale

c) - cu disc fulant si distribuitor frontal;

d) - cu disc fulant si distributie prin ventile de sens.
1 - blocul pistoanelor;
2 - disc de actionare a pistoanelor;
3 - distribuitor frontal;
4 - biele sau arcuri de antrenare a pistoanelor;
5 - sistem de rotire si actionare axiala
a elementului condus;
 - unghi de inclinare;
n - turatia de antrenare a pompei;
Va - ventile de absorbtie ; Vr - ventile de refulare.

3.3 Pompe cu pistoane radiale

Au pistoanele dispuse perpendicular pe axa de rotatie a pompei.

3.4 Pompe cu palete

La pompele cu palete camerele de pompare (fig.3.48 ) sunt delimitate de statorul 1, rotorul 2,
doua palete radiale alaturate mobile 3 deplasabile in rotor, si capacele laterale 4.
Debitul pompelor cu simpla actiune se calculeaza cu o formula de forma:
Q=4. .e.Rs.b.n ;

4. Motoare hidraulice
Sunt masini hidraulice volumice care realizeaza conversia energiei hidraulice ( Q; p ) in
energie mecanica (M; n, sau F ; v ), conform cerintelor de actionare impuse de masina
antrenata.
Clasificarea motoarelor hidrostatice:
4.1 Motoare hidrostatice pentru rotatie continua
Sunt destinate antrenarii organelor de lucru intr-o miscare de rotatie continua si deriva din
pompele hidraulice, prin reversibilitatea acestora.
Turatia lor se calculeaza cu o relatie de forma:
n = Q /V1,
in care V1 este volumul specific (cilindreea, sau volumul corespunzator unei rotatii).
V1 poate fi constant (motoare de turatie constanta), sau reglabil (motoare de turatie
reglabila).
Motoarele lente ( n = x1-x100 rot/min ) sunt in general constructii speciale bazate insa pe
aceleasi principii functionale ca si motoarele normale.
Simbolizarea motoarelor pentru rotatie continua (fig. 3.68):

a) – motor unisens, de cilindree constanta ;

b)- motor dublu sens, de turatie constanta ;
c)- motor unisens, reglabil ;
d)- motor dublu sens, reglabil
e,f)- unitati de lucru (pompa si motor)

4.2 Motoare hidrostatice oscilante

Sunt destinate realizarii miscarii de rotatie pe un unghi limitat, determinat, constant sau
reglabil.
Constructiv, pot fi realizate:- cu paleta (simpla, dubla, sau multipla), fig.3.73, sau – cu piston
(simplu, dublu , sau multiplu), .
 Marimi caracteristice pentru motoarele cu paleta

Pentru motoarele cu piston:

Simbolizare:
ERROR: stackunderflow
OFFENDING COMMAND: ~

STACK: