Sunteți pe pagina 1din 22

Cursul nr.

ASAMBLĂRI CU ŞTIFTURI.

ASAMBLĂRI CU BOLŢURI.
ASAMBLĂRI CU ŞTIFTURI

Asamblările cu ştifturi sunt asamblări prin formă care servesc următoarelor scopuri:

Știfturile nefiletate:

 centrarea carcaselor ; poziționarea dispozitivelor în posturile liniilor automate.


 construcția cuplajelor de siguranță cu elemente (știfturi) de forfecare.
 transmiterea unui moment de torsiune.
 transmiterea unei mișcări de rotație sau a unei mișcări de pivotare , fără încărcare
semnificativă.

Știfturile filetate:

 poziționarea axială a pieselor, în absența unor forțe axiale.


 reglaje poziționale.
Clasificarea ştifturilor
Tipuri de ştifturi

a - cilindric (m6); b - cilindric (h8); c - cilindric (b11); d - inelar (elastic);


e - conic neted; f - crestat; g - filetat; h - de tragere; i - de extragere.
Materiale pentru ştifturi

Materialele recomandate pentru ştifturile netede sau crestate sunt oţeluri


cu Rm min = 600 MPa

Ştifturile inelare sau spiralate sunt confecţionate din oţeluri pentru arcuri.

Ştifturile filetate sunt realizate din oţeluri grupate în grupe cu aceleaşi caracteristici
mecanice (la fel ca materialele pentru şuruburile de fixare).
Utilizarea ştifturilor Știfturile nefiletate
Centrarea carcaselor

Centrarea corpurilor şi capacelor reductoarelor, cutiilor de viteză, etc. în vederea


asigurării unei aceleiaşi poziţii a lor la prelucrarea alezajelor pentru lagăre, la montaj şi
la oricare altă demontare şi montare ulterioară.

carcasa din două componente

poziţia corectă poziţia incorectă


carcasa montată
poziția
arborilor

Aspecte
constructive

poziţia ştiftului în
corpul carcasei

montarea
şurubului

suprafaţa de separaţie
Construcţia cuplajelor de siguranţă

Calculul de rezistență constă în 8  Tlim


d1  [mm]
calculul diametrului știftului.   z  D   rf
Transmiterea unui moment de torsiune

arbore

roată
dinţată
Elemente de calcul

Principalele solicitări ale ştiftului sunt de strivire şi forfecare.


Ştiftul se alege în funcţie de dimensiunile pieselor ce se asamblează.

Recomandări constructive:

s = 0,32∙d [mm] (piesă din oţel)

s = 0,4∙d [mm] (piesă din fontă)

d1 = (0,2 … 0,3)∙d [mm]

a ≈ 1∙mm

Lungimea știftului:

l  d  2 s  2a
Calculul de rezistență constă în verificarea știftului.

• Strivirea dintre ştift şi butucul roţii

T  F1  d  s  a  T
s1   sa1
d1  s  a   d  s  a 
[MPa]
F1  s1  s  a   d1

• Strivirea dintre ştift şi arbore

2
T  F2   d
3 6 T
s 2  2   sa 2 [MPa]
1 d d  d1
F2     s 2  d1
2 2

• Forfecarea ştiftului

Ff T /d 4 T
f      fa [MPa]
A   d1 / 4   d1  d
2 2
Transmiterea unei mişcări de rotaţie sau de pivotare
Știfturile filetate

Poziționarea axială
a pieselor, în
absența unor forțe
axiale
Reglaje poziționale
ASAMBLĂRI CU BOLŢURI

Asamblările cu bolţuri sunt asamblări prin formă


destinate realizării unor articulații.

Între piesele asamblării există o mișcare relativă.

Clasificarea bolţurilor
Tipuri de bolţuri

bolţ cu cap bolţ fără cap bolţ inelar

Bolţurile se confecţionează din oţeluri carbon de rezistență ridicată (E335, E360),


oţeluri carbon de calitate (1C35, 1C45 etc.) sau oţeluri aliate de îmbunătăţire sau
cementare (51CrV4, 42CrMo4 etc.).

Pentru bolţurile de piston se folosesc oţeluri de cementare cu HRC >50.


Elemente de calcul

Bolţurile se aleg din standarde în funcţie de spaţiul avut la dispoziţie şi apoi se verifică.
Principalele solicitări sunt strivirea, încovoierea şi forfecarea.

solicitarea
bolţului la
montajul încovoiere
• Strivirea dintre bolţ şi bucşă

Se consideră un cilindru de diametru d şi înălţime h supus la strivire pe jumătate din


mantaua cilindrică datorită unei forţe F.

Solicitarea bolţului la strivire

schema de încărcare schema de calcul

Izolând un sector elementar forţa de strivire elementară ce acţionează asupra


elementului de arie elementar este:
dFn   s dA
dF d 1
  s  h  d  dF    s  h  d  cos d
cos  2 2
 

2 2
F
F  2 dF   s  h  d   cos d   s  h  d  sin  s 
2
 s  h  d 
0 0
0
d h

▪ zona furcă - bolţ ▪ zona bucşă - bolţ


F
2 F F
 s1     sa1 s2    sa 2
s d 2s d hd
• Încovoierea
F  s h
  
M 2 2 4 4  F  h  2  s 
i  i   i   ia
W d3 d 3

32
• Forfecarea

F 2 F
f   f    fa
d2 d 2
2
4
Pentru diametrul d al bolțului, precum și pentru grosimea s a brațelor
furcii se dau relațiile practice:

d  0,58...0,66  h

s  0,25...0,5  h

Itinerariul de calcul

1. Se aleg materialele pieselor asamblării (furcă, bucșă, bolț, tirant dacă este cazul), în
funcție de condițiile de lucru. Se stabilesc tensiunile admisibile pentru cele trei
solicitări.

2. Din standarde se alege bolțul, ținând seama de indicațiile din relațiile de mai sus,
precum și de dimensiunile asamblării (pentru stabilirea lungimii bolțului).

3. Se verifică asamblarea la cele trei solicitări.

S-ar putea să vă placă și