...

18:33

Bazinul strâmtat în obstetrică. Diagnosticul. Conduita sarcinii. Prognozarea posibilităţii naşterii

Bazin anatomic strâmtat (BAS) – bazin în care cel puţin una din dimensiuni este micţorată cu 2sau mai
mulţi cm în comparaţie cu cea normală. !scurtarea conjugatei vera. Frecv.baz.anat.str.3-9%. BAS se
car.prin structura sa anatomică, mai ales prin formă şi dimensiuni. Bazin clinic sau funcţional strîmtat –
disproporţia cefalo-pelvină. Etiologie: !perioadele de viaţă intrauterină, copilărie şi pubertate, până la
terminarea procesului de oscilare a bazinului; tuberculoza osoasă, traumatismele coloanei vertebrale,
bazinului, picioarelor, tumorile, favorizează deformaţiile bazinului, munca fizică grea în copilărie, condiţii
nefavorabile de trai, alimentarea insufcientă, rahitism, poliomielită.

Evoluţia gravidităţii în bazin strâmtat. Influenţa nefavorabilă BS, asupra sarcinii se simte în ultimile luni
când se observă o lipsă de spaţiu în cavitatea abdominală, cînd capul fătului nu ocupă micul bazin al
mamei ci se menţine sus. Uterul la gravidele cu BS, se caracterizează prin mobilitatea lui, fundul uterului,
datorită greutăţii sale repetă cu uşurinţă mişcările gravidei, fapt care împreună cu prezentaţia mediană,
predispune la prezentaţie patologică – oblice, transversale. BS influenţează asupra angajării craniului.
Devierea înainte a fundului uterin şi a feselor fătului înlesneşte asinclitismul. Mobilitatea craniului
deasupra strâmturii superioare îngustate înlesneţte şi deflexia lui – prezentaţiile deflectate a craniului
(bregamtică, frontală, facială), complică naşterea în BS. O complicaţie frecventă în BS este scurgerea
prematură a lichidului amniotic. Varietatea de BS poate fi divizată după două semne principale: după
gr.de strâmtare şi după forma bazinului: 1)clasificarea dimensională:

a)canal dur strâmtat de gr.I: diamterul util între 9 şi 10,5cm;

b) ............gr.II - între 9-7cm

c).............gr.III – sub 7 cm

2)clasificare etiomorfologică:

a) osteopatii ale scheletului în general

b)osteopatii ale centurii pelviene (ale oaselor canalului dur)

c)osteopatii ale ale coloanei vertebrale

d) ale scheletului membrelor inferioare

După diametre, forma şi înclinarea axelor bazinului: -1)bazin proporţional strâmtat, unde toate
diametrele sunt proporţional mai mici cu 2 cm; - 2)bazin plat turtit anteroposterior, în care diamterul
anteropoaterior(conjugata vera)e mai mic decît cel normal. Diametrul dispinos =/mai >decît bicristul,
strâmtoarea superioară este strâmtată;3)bazin turtit transversal sau bazinul Robert, în care diametrul
transversal este mai mic prin lipsa de osificare a ambelor aripioare sacrate.

După planul sagital de simetrie: 1)bazine simetrice (bazin pitic,nanic, infantil,condrodistrofic, viril mare,
proporţional strîmtat, plat turtit anteroposterior şi cel rahitic, cifotic, lordotic),2)bazine asimetrice (bazin
cu luxaţie unilaterală coxofemurală, coxalgic, de şchiopătare prin artrite tuberculoase a genunchiului,
prin fractura sau amputaţia membrului inferior).

Distociile canalului dur cauzate de osteopatiile generale:nanism, rahitism, osteomalacia, sunt bazine în
general strâmtate. Osteopatii ale centurii pelviene: congenitale sau dobândite: inflamatorii, traumatice,
sau tumorale ce duc la vicii de configuraţii similare bazinelor simetrice şi asimetrice. Osteopatii ale ale
coloanei vertebrale: lordoza, cifoza, cifoscoliozei. Osteopatii scheletului membrelor inferioare: unilaterale
sau bilaterale cronice pot determina bazinele distocice: bazin asimetric prin scurtarea unui
picior(amputaţia genu valvum); bazin asimetric din paralizia infantilă, coxalgie, luxaţie unilaterală a
şoldului; bazin turtit transversal din luxaţia coxofemurală bilaterală.

Mecanismul naşterii în bazinele distocice:

bazin proporţional strâmtat, fiind un bazin regulat dar mai mic, angajarea se va face dintr-o flexiune mai
pronunţată. Coborârea şi rotaţia se face ca la bazin normal, însă într-un timp mai lung solicitând efort
dinamic mai mare, copilul se va naşte mai traumatisat, fiind indicată reanimarea, capul va fi modificat, cu
diametrul antero-posterior redus.

Bazin plat turtit anteroposterior, angajarea capului se va face în diametrul transversal, cu diametrul
bitemporal la început, apoi biparietal, basculând lateral, pt.a se angaja şi a depăşi strâmtoarea
superioară. Va reuşi să coboare, numai dacă se va angaja în asinclitism succesiv. Coborârea şi rotaţia se
produce ca în bazinul precedent dar mai dificil şi urmări mai pronunţate. Capul – dolicocefalic. În caz de
micşorarea a diametrelor anteroposterioare, rotaţia internă a capului, nu se produce şi atunci la
strâmtoarea inferioară capul coboară cu sutura sagitală în diametrul transversal. Astfel în clipa aceasta
naşterea se opreşte , se termină cu embriotomie.

Bazin asimetrice, angajarea se face în diametrul oblic mai mare şi va continua respectând acelaş principiu
de naştere în general.

Bazin strâmtat transversal,angajarea capului e efectuată prin asinclitism oblic.

Diagnosticul BS: interogatoriu, antecedente personale fiziologice(felul alăptării, vîrsta,evoluţia mersul în

copilărie, vârsta primei menstruaţii, traumatismele la naştere. Examen obiectiv – inspecţia (talia), în
poziţie culcată, în care putem depista stigmate rahitice: încurbarea diafizelor(femurală, tibială), evazarea
toracelui, stigamte de acondroplazie (scurtarea diafizelor humerale şi tibiale), macrocefalie. Inspecţia
gravidei din mers: spasmodic(paralizie infantilă), mers de raţă (luxaţie coxo-femurală), mers oscilant
(scurtarea unui membru inferior) sau transversală (luxaţia dublă a şoldului). Palparea minuţioasă a
coloanei vertebrale, a bazinului dur ascheletului membrelor inferioare. Examen obstetrical şi vaginal,
măsurarea diametrelor strâmtorii inferioare.
Dirijarea travaliului în BS:

în BS de gr.III se va extrage fătul prin cezariană, indifirent dacă e viu sau mort, embriotomia neputându-
se efectua în acestă situaţie

în BS de gr.II, cezariană dacă fătul e viu, embriotomie dacă e mort

gr.I, se indică proba de naştere, care constă în aprecierea permeabilităţii canalului obstetrical pt.mobilul
fetal.

Proba de naştere e contraindicată la primiparele în vârstă, pe uter cicatricial, în placenta previa,

sarcină prelungită, prezentaţii distocice a craniului, prezentaţie pelviană.

Proba de travaliu, se începe în cursul perioadei I, respectându-se condiţiile: membranele rupte, colul
dilatat cel puţin 4cm, fătul viu, fără semne de suferinţă fetală, dinamica uterină N. Elementele clinice
sunt: starea parturientei, fătului, evoluţia naşterii, mecanismul de naştere. În timpul probei de naştere
dilataţia colului şi situaţia prezentaţiei faţă de strâmtoarea superioară a canalului dur se costată prin
examene locale repetate (externe şi interne), condiţii de asepsie. Situaţii posibile în naştere: 1)craniul se
angajează în intervalul de timp respectiv(4-6 ore) – proba de naştere este pozitivă – naşterea are loc pe
cale vaginală spontană. 2)craniul fetal nu se angajează – proba negativă – cezariană.

Poziţia parturientei în pat : dacă capul fătului e înclinat lateral de la strâmtoarea superioară parturienta
trebuie culcată în decubit lateral, care corespunde situării capului.

Stare pungii amniotice: prin tactul vaginal dacă se constată proeminarea în vagin a pungii amniotice în
timpul contracţiilor se iau măsuri pt.păstrarea pungii: poziţia orizontală a pacientei în pat.
Starea generală a pacientei: temperatura, pulsul, vezica urinară golită, fără dureri.

Starea forţelor expulsive: epuizarea forţelor expulsive duce la endometrită, lezarea şi mortificarea
ţesuturilor moi, pt.făt duce la hipoxie.

Starea uterului, capacitatea lui contractilă, starea segmentului inferior şi a inelului de contracţie

Starea şi dimensiunile fătului : prezentaţia, atitudinea, volumul, duritatea oaselor, modul de angajare a
părţii prezentate în bazin, BCF, gr.de activitate a fătului.

Adaptarea dimensiunilor capului fetal la dimensiunile bazinului parturientei.

Pt.determin.”bombării” capului fetal deasupra simfizei pubiene, (după Vasten):

degetele trecând peste marginea de sus a arcadei pubiene, alunecă în jos, unde se palpează partea
anterioră mai bombată a capului fetal=volumul capului e mai mic decât strâmtoarea superioară a
bazinului, şi nu există o disproporţie cefalo-pelvină – semnul Vasten negativ.

degetele trecând peste marginea de sus a arcadei pubiene, întâlnesc suprafaţa anterioară a capului, care
se găseşte la acelaş nivel cu smfiza pubiană. =>între craniul fetal şi bazinul matern e o disproporţie în
dimensiuni=>semn Vasten la nivel

dacă suprafaţa anterioară a craniului prezentat e situat mai sus de simfiză, între craniu şi bazin
disproporţie pronunţată =>Vasten pozitiv.

Dacă Vasten negativ – naştere normală spontană. Dacă e la nivel – pronosticul se clarifică în timpul
naşterii. Dacă e pozitiv – cezariană.

Profilaxia: socială, anamneza minuţioasă, operaţie cezariană.

Perioada de dilatare a colului uterin: complicaţii: insuficienţa forţelor de contracţie a uterului – naşterea
devine trenantă, ruperea precoce a membranelor din cauza lipsei cordonului de contact.

Perioada de expulzie: complicaţii: insuficienţa secundară a forţelor expulsive în cursul travaliului, se

poate rupe uterul, se pot forma fistule. Pt.făt pot apărea infecţii, asfixii cu cordonul ombilical.

Perioada de delivrenţă a placentei: hemoragii din cauza anomaliilor de dezlipire a placentei.

Perioada de lăuzie: pot apărea hemoragii din cauza atoniei sau hipotoniei uterine.

În perioada de lăuzie tardivă: infecţii puerperale, fistule urogenitale, rectogenitale, lezarea articulaţiilor
bazinelor.