Tueul rectal

Examinarea rectala se realizeaz prin tueul (tactul) rectal, metoda de explorare clinica ce consta
n introducerea indexului prin orificiul anal in rect, dup obinerea relaxrii aparatului sfincterian
n scopul palprii pereilor rectali, a mucoasei rectale i a unora din formaiunile anatomice
nvecinate.
-Tueul rectal este o manevra delicata, care necesita explicaii atente si comportament adecvat,
calm, pentru a fi acceptat de pacient; micarea degetului explorator trebuie sa fie realizata cu
blndee, lent, pentru a nu cauza senzaie dureroasa.
ETAPELE REAZLIZARII UNUI TUSEU RECTAL:
1. Poziionarea pacientului:in ortostatism cu coatele sprijinite pe masa de examinare, genupectoral,decubit lateral, poziie ginecologica.
2. Inspecia regiunii anale, perianale i perineale: se pot detecta eventualele patologii de la acest
nivel (hemoroizi externi, carcinom anal, fisuri anale, fistule perineale, abcese perianale,
perineale, chist pilonidal, sancru luetc etc.)
3.Introducerea degetului examinator:
Indexul, protejat cu mnua chirurgicala, bine lubrifiat cu vaselina. Se roag pacientul s se
scream pentru relaxarea sfincterului, dup care se avanseaz n canalul anal. Manevra poate fi
neplcut, dar nu trebuie sa fie dureroasa.
4.Estimarea tonusului sfincterului anal:
- tonusul sczut poate fi sugestiv pentru boli neurologice ce poate afecta concomitent i
sfincterul urinar li detrusorul.
- tonusul crescut poate sugera afeciuni loco-regionale inflamatorii (fisuri anale, fistule
anorectale, hemoroizii ex. rectite)
5.Palparea canalului anal: pe toata circumferina
6.Palparea glandelor Cowper:
Cu degetul introdus n rect (prima falanga) n timp ce cu policele se palpeaza zona perianala
corespunztoare indexului, se vor simi numai daca sunt inflamate.
7.Palparea uretrei perineale:uretrite, calculi, abcese periuretrale, tumori.
8.Examenul ampulei rectale: dup depirea canalului anal urmeaz ampula rectala care trebuie
examinata 360. Ampula rectala poate fi goala sau ocupata de fecaloame (diagnostic diferenial
cu tumori rectale) sau tumorile rectale.
9.Palparea fundului de sac Douglas: poate fi dureroasa n caz de peritonita sau se poate decela o
nodozitate dura n metastazele peritoneale
10.Examinarea prostatei: trebuie efectuat sistematic pe toata suprafa a. Se evalueaza: marimea,
consistena, suprafaa, mobilitatea, sensibilitatea.

Prostata normala:
-

Mrime: 3/3 cm, mrimea unei castane, volum 15 g, cu baza orientata sup. ,apexul inf., 2
lobi laterali demarcai de un an median.
Suprafaa: neteda, uniforma.
Consistena normala similara cu eminena tenar contractat (policele n opoziie cu
degetul mic).
Mobila nu adera de planurile adiacente.
Nu este sensibila/dureroasa.

Modificri de consisten:
- consistena moale: lipsa contactelor sexuale
- consistena crescuta: HBP
- consistena indurata: prostatita cronic
- consistena pietroas: cancerul avansat
Palparea unor noduli cu consistena dur, sunt suspeci de cancer prostatic (efectuarea PSA,)
Sensibilitate crescuta,prostata dureroasa pledeaz pentru o prostatita acut.