TUSEUL RECTAL

Examinarea rectala se realizeaza prin tuseul (tactul) rectal, metoda de explorare clinica ce cons-
ta in introducerea indexului prin orificiul anal in rect, dupa obtinerea relaxarii aparatului sfincte-
rian prin excitarea mecanica a mucoasei anale si a tegumentelor perianale (reflexul Bensaude), in
scopul palparii peretilor rectali, a mucoasei rectale si a unora din formatiunile anatomice
invecinate.

Tuseul rectal este o manevra delicata, care necesita explicatii atente si comportament adecvat,
calm, pentru a fi acceptat de pacient; miscarea degetului explorator trebuie sa fie realizata cu
blandete, lent, pentru a nu cauza senzatie dureroasa.

Etapele realizarii unui tuseu rectal corect:

- lubrefierea degetului de manusa care va fi introdus;

- inspectia regiunii anoperianale, la pacientul situat intr-una din posibilele pozitii de examinare
(pozitie Trendelenburg cu membrele inferioare flectate pe trunchi, pozitie genu-pectorala, decubit
lateral stang/ drept cu membrele inferioare pe trunchi, decubit dorsal cu membrele inferioare flectate
pe trunchi);

- stimularea reflexului Bensaude (de relaxare a sfincterului anal), prin trecerea degetului explorator
peste anus;

- introducerea blanda a indexului prin canalul anal pana in ampula rectala, cerand bolnavului sa
relaxeze aparatul sfincterian (efort de defecatie); se rasuceste indexul exploraor, incercand sa se
palpeze circumferential peretele rectal;

- se acorda o mare atentie palparii mucoasei rectale pe 360˚ → se recomanda ca examinarea pacientului
sa se realizeze in cel putin 2 dintre pozitiile de examinare descrise;

- examinarea prostatei este parte importanta a tuseului rectal; principalele aspecte posibil de intalnit
sunt urmatoarele: prostata normala (dimensiuni aproximativ egale cu ale unei castane, consistenta
aproximativ egala cu a musculaturii eminentei tenare cand policele este in adductie si flexi maxime,
aspect simetric, cu sant median intre cei doi lobi laterali, absenta a durerii la palpare), prostatita
(durere vie la palparea prostatei), adenom de prostata (consistenta si dimensiuni crescute, aspect in
general simetric, sant median aplatisat), respectiv cancer prostatic (structura neomogena, asimetrica,
cu induratie pronuntata la nivelul unor structuri nodulare, in general nedureroase, aflate in alcatuirea
prostatei):

- la final, se cere bolnavului sa contracte musculatura abdominala (similar efortului de defecatie), gest
care ofera posibilitatea explorarii a 2-3 cm suplimentari de rect (eventual, se realizeaza acest lucru in
pozitia „stand pe vine” a bolnavului);
- manevra se termina prin examinarea resturilor fecale de pe manusa degetului explorator;

La barbatse palpeaza, prin tuseu rectal, urmatoarele:

- prin peretele rectal anterior: bulbul penian si uretra membranoasa (mai ales daca exista cateter
uretral), prostata (la circa 4 cm de anus) avand in spate veziculele seminale (daca sunt marite de
volum), baza vezicii urinare (mai ales daca e destinsa) si, prin intermediul fundului de sac Douglas,
eventuale colectii peritoneale sau anse intestinale modificate patologic care bombeaza spre rect;

- prin peretele rectal posterior: suprafata pelvina a sacrului inferior si coccisului;

- spre lateral: spinele si tuberozitatile ischiadice, limfonodulii iliaci interni (daca sunt mariti),
ingrosari patologice ale ureterului sau bombari ale fosei ischiorectale in procese patologice
localizate la acest nivel.

N.B.! Trebuie ca fiecare examinator sa isi cunoasca lungimea degetului explorator, pentru
a putea aprecia distanta fata de anus a diferitelor leziuni depistate la tuseul rectal.

Prostata = glanda anexa aparatului genital masculin, situata in spatiul pelvisubperitoneal, sub
vezica urinara. In lungime de circa 2.5 cm, prezinta 2 lobi intre care exista un sant median. Poate
fi palpata pe peretele anterior al rectului, prin tuseu rectal.

La femeie, prin peretele rectal anterior se palpeaza vagina si cervixul uterin (gradul sau de dila-
tatie in cursul parturitiei poate fi astfel evaluat); pot fi detectate, de asemenea, conditiuni patolo-
gice care determina sensibilitate sau modificare de forma, marime, consistenta sau pozitie a ova-
relor, tubelor uterine, ligamentelor late sau fundului de sac Douglas. La virgine, tactul rectal este
singura modalitate clinica de a culege informatii despre organele genitale interne.

La ambele sexe, poate fi depistata sensibilitatea cauzata de un apendice vermiform inflamat

(daca este situat pelvin).

Aprecierea pozitiei leziunilor se face pe un cadran imaginar de ceas, pacientul fiind considerat
clasic a se afla in pozitie genu-pectorala (invers decat in cazul tuseului vaginal).