TROMBOEMBOLISMUL PULMONAR

 obstructia trombotica a arterelor pulmonare

Embolii pot proveni din:

 trombi localizati la nivelul sistemului venos profund al membrelor

inferioare
 trombi proveniti din vena cava inferioara

 trombi proveniti din sistemul venos din jumatatea superioara a

corpului sau din cordul drept

 trombii se pot forma “in situ” la nivelul arterelor pulmonare
 TROMBOEMBOLISMUL PULMONAR

 cea mai frecventa cauza o reprezinta TVP a membrelor inferioare

FACTORI PREDISPOZANTI
• fractura de membru inferior
• protezare de sold sau genunchi
• spitalizare pentru insuficienta cardiaca in ultimele 3 luni
• trauma majora
• TEP in antecedente
• Leziuni medulare

• imobilizare in pozitie sezanda (ex: calatorii prelungite cu avionul,

masina)
 TROMBOEMBOLISMUL PULMONAR

TABLOU CLINIC
 In functie de dimensiunile si localizarea emboliei

 simptome usoare pana la invalidante

 Cele mai frecvente simptome: dispneea, durerea

toracica, sincopa/lipotimii, hemoptizii

ATENTIE! Dispneea este cel mai frecvent simptom, iar

tahipneea cel mai frecvent semn in TEP.
 INVESTIGATII PARACLINICE
Radiografia toracica
- nu are rol diagnostic
- este utila pentru dg diferential (pneumopatii acute, pneumotorax,
EPA, tumori pulmonare etc)
- semne radiologice sugestive pentru TEP: olighemie focala
(localizata in aval de sediul unei obstructii), dilatarea ramurilor
arteriale pulmonare in amonte de obstructie)
- opacitate triunghiulara cu baza spre pleura si varful spre hil – in
infarctul pulmonar

ATENTIE! O radiografie cardio-pulmonara normala la un pacient

cu dispnee severa este inalt sigestiva pentru TEP masiv!
 INVESTIGATII PARACLINICE

Electrocardiograma
- nu are rol diagnostic
- tahicardia sinusala poate fi singura modificare
- semne de suprasolicitare dreapta : ax QRS deviat la dreapta, BRD
tranzitor, unde T negative V1-V3;
- aspectul clasic S1, Q3, T3 este destul de rar

Determinarea gazelor sanguine

- obstructia unui vas arterial pulmonare determina un dezechilibru
intre ventilatie si perfuzie
- hiperventilatie, hipoxemie
 INVESTIGATII PARACLINICE

Examene de laborator

- nu exista teste de laborator specifice pentru dg de TEP

- D – dimeri cresc datorita procesului de fibrinoliza care degradeaza
cheagurile de fibrina
- valorile crescute ale D – dimeri nu sunt specifice pentru TEP ( pot fi
crescute si in IMA, disectie de aorta, sepsis, neoplazii)
- nivele crescute ale troponinei indica un prognostic prost
 INVESTIGATII PARACLINICE

Ecocardiografia transtoracica

- de maxima importanta in evaluarea de urgenta a pacientilor in

urgenta
- poate decela disfunctia de VD, prezenta HTP, eventual poate
vizualiza direct trombi in cavitatile drepte sau in artera pulmonara

Ultrasonografia venoasa periferica

- poate depista trombii din venele periferice

Scintigrafia pulmonara de ventilatie- perfuzie

- ventilatie normala
- perfuzie deficitara
 INVESTIGATII PARACLINICE

Tomografia computerizata
- explorarea de electie
- permite vizualizarea circulatiei arteriale pulmonare pana la nivel
subsegmentar
- se evidentiaza un defect de umplere partial sau total in lumenul
arterial
 TRATAMENT
TRATAMENT trombolitic

- recomandat pacientilor cu TEP cu risc inalt cu soc

cardiogen/hipotensiune
- rtPA – 100 mg i.v. in 2 ore sau 0,6 mg/kgc in 15 minute (doza
maxima de 50 mg)
- reduce mortalitatea la pacientii cu instabilitate hemodinamica
 TRATAMENT

TRATAMENT anticoagulant

- principalul tratament al pacientilor cu TEP

- heparina nefractionata , heparina cu greutate moleculara mica sau
fondaparinux
- tratament anticoagulant oral (antivitamine K, anticoagulante noi)

Anticoagulante noi: rivaroxaban, apixaban, edoxaban