Etapele unui studiu de

cercetare
 Elaborarea protocolului
Protocolul de cercetare este un document
care:

– emite obiectivul și ipoteza studiului

– defineşte condițiile de desfășurare și realizare

a viitorului studiu
 Protocolul include
a) Titlul proiectului
b) Sumarul proiectului
c) Descrierea proiectului
d) Normele deontologice de cercetare
e) Modalitățile de diseminarea și valorificarea
rezultatelor
f) Perspective de continuare a cercetării
g) Anexe
 Metodologia utilizată
• Se vor menționa:
- factorul/factorii studiați care reprezintă variabila
independentă, respectiv dacă este cazul
modalitățile de măsurare;
- criteriile de raționament - variabila dependentă
(situația sau evenimentul ce se presupune a fi
rezultatul factorului studiat, cum ar fi boala,
handicapul, complicații, decesul);
- tipul de studiu care se va aplica, împreună cu
design-ul acestuia;
- eșantioanele de lucru și modalitățile de
eșantionare;
- metodele de culegere și de prelucrare a datelor
- planificarea activităților
 Culegerea informaţiei
Eşantionul

 Un eşantion este practic un grup de elemente

selectate dintr-un grup mai extins (populaţia ţintă).
Studiind eşantionul selectat se pot trage concluzii
despre grupul de unde a fost ales (populaţia ţintă).

 Este în general ales pentru studiu pentru că:

- Populaţia ţintă este prea mare şi nu poate fi studiată
ca întreg;
- Nu avem acces din diverse motive decât la o parte din
populaţia de studiu;
- Un studiu pe întreaga populaţie poate distruge
populaţia;
- Eşantioanele pot fi studiate mai rapid;
- Costul şi resursele necesare studiului sunt mai
reduse.
 Metode de eşantionare
1. Eşantionarea probabilistică - este metoda cea mai
folosită în studiile medicale fiind şi cea indicată pentru a
realiza reprezentativitatea calitativă.
În medicină se folosesc patru tipuri de eşantionări:
Simplu randomizat
Sistematic
Stratificat
Cluster (în cuiburi)

2. Eşantionarea nonprobabilistică este o metodă

neindicată în studiile medicale, datorită lipsei de forţă în
ceea ce priveşte posibilitatea de aplicare a concluziilor
asupra populaţiei de studiu.
 1) esantionare aleatoare simpla

-fiecare membru al populatiei are aceeasi sansa de a fi selectionat

2) esantionare aleatoare sistematica

-fiecare al n -lea (ex : al 6 -lea) membru este selectionat dintr-o lista a populatiei

3) esantionare aleatoare stratificata

-participantii sunt aleator selectionati din grupuri, subgrupuri sau straturi ale populatiei
(ex : stratul intre 18-25 de ani)

4) esantionare aleatoare multistadiala (cluster, ciorchine)

- grupurile sunt aleator selectionate si toti membrii unui grup selectionat sunt testati
(ex: testam comportamentul liceenilor, punem in palarie doar clasele a 12-a din toate
liceele si rezulta un ciorchine)
 Parametru şi estimator
• Parametrul este o valoare, de obicei
necunoscută (şi care trebuie să fie estimată prin
studiu), folosită pentru a reprezenta o anumită
caracteristică a populaţiei de studiu. De exemplu
media populaţiei (înălţime) este un parametru
populaţional.
• Raportat la o populaţie parametrul este o
valoare fixă şi exactă care nu variază.
• Estimatorul este o valoare calculată dintr-un
eşantion studiat. Este folosit pentru a putea
aprecia parametrul populaţional pe care îl
căutăm.
Metode de culegere a datelor
1. Fiziologice
2. Metode observaţionale
3. Interviul
4. Chestionarul(introducere, conţinut,
exprimarea întrebărilor, grafica
chestionarului)
5. Înregistrări preexistente
 Instrumente de cercetare
1. Studiul în bibliotecă
2. Computerul
3. Determinările experimentale
4. Statistica
5. Mintea umană
6. Facilităţi de limbaj şi comunicare
 Prelucrarea datelor
• Populaţie
• Variabile
– cantitative
– calitative
• Există două ramuri ale statisticii:
statistica descriptivă
statistica inferenţială.