Anul XIV.
HONAMCMTUL
h o i i .28 Cor.
H sa jum.. 1 4 t
Mo tari . 2-40 I
Nnl dt Duminecă
Run, 5 Cor.
Ptntro România ţi
ttwna . . 10 Cor.
ci pen
itrilnitate pe
u 40 frsnd.
A murit un o m : Ioan Slavici.
I Un prieten mia povestit odată întâm-
. pierea care îmi vine în minte acum. Mi-a
apus'o într'un amurg de toamnă, când mer-
! geam alături şi copacii î ş i scuturau frunza
^ofilita la picoarele noastre. Mi-aj spus-o,
J a să înţeleg cât de ctudă e uneori ironia
sorţii.
In tinereţe mea, — aşa spunea prietenul
i r am cunoscut o cântăreaţă. La un con-
cert in faţa unei mulţimi imense, atunci am
văzut o întâi. Era o apariţie de cheruvim,
când s'a ivit deodată în haina de mătasă
albi, cu ochii strălucitori, cu chipul lumi-
lut de un zîmbet, ca de o aureo'ă. Cu cel
,&Aài cântec nea cucerit pe toţi. Mi-aduc
«alinte, era un cântec simp'u delà ţară, o
trie limpede) şi curată ca unda unui rîu
de munte. Dar era atâta frăgezime în glas,
atâta mlădiere, atâta seninătate, că trebuia
te farmece. Şi cum să nu ne mişte cân­
ii ei, care părea că ne-aduce un miros
pădure, un zvon de frunză verde în
Aşagul tulbure al vieţii? Se înţelege,
doe-a mişcat. Ţiu minte, ca acum. Veci-
Ы mei zâmbeau, ca în legănarea unui vis.
fii închisesem ochii şi trilurile ei de pri-
veghitoa^e îmi veneau ca de undeva de
Aparte, mi-se părea că copilăria uitată îmi
mii trimite o rază tîrzie să mă mângâie
pe frunte. O, a fost nespus de frumos.
ІЫ a isprăvit, lumea a rămas cufundată
mtr'o tăcere de biserică. Abia într'un târziu
neam desmetecit de-o furtună de aplauze...
6od am plecat, duceam cu mine o mo-
feţaS dulce. Părea că sânt mai uşor, mai
bun. D;-atunci ani dearândul mi-a rămas
închis în suflet cântecul ei : cea mai fru­
moasă mângâiere în serile mele de singu-
— S'au scurs ani de-atunci. Eu, — con-
'finulprietenul meu, după câteva clipe, —
n'immai văzut o. Dar o urmăream de de­
parte cu gândul. Spuneau unii, că şi-a
păstrat vocea, că are aceleaşi undulări ca­
tifelate, dar limpezimea de odinioară s'a
mai pierdut. Orice mi spuneau însă, era
kadar. In sufletul meu răsuna vechiul clo-
poţel de argint.
Dar vezi, mi-a fost dat să nu pot păstra
până la sfârşit această imagine curată. Pe
semne, nenorocul meu a vrut să fie aşa.
După ani îndelungaţi, când n u i mai auzi­
sem de veste, rătăcind într'o seară pe bu­
levardul unui oraş mare, m'am oprit în
dram la o cafenea. Copleşit de urît, pier­
dut în gândurile mele, m'am aşezat într'un
aty Cam m'am uitat împrejur, am văzut
dl o nimerisem rău. Era o atmosferă du­
bioasă In jurul meu. Era miros de tutun şi
.de parfumuri ieftine, cari m'au deşteptat
degrabă din aiurări. Cum stam aşa, deo-
Arad, Vineri, 16|29 Iulie 1910.
De Octavian G o ga.
dată m'a făcut să tresar un început de
muzică. Un taraf cânta. Ţipau viorile, stră­
nuta clarinetul şi în mijlocul acestui an­
samblu ciudat, din care se desprindea o ro­
manţă de bulevard, a început să cânte o
femeie. Glasul dogit şi stins se muncea za­
darnic să dea un relief notelor capricioase.
Nici avânt, nici cădere n'avea, ca o apă
moartă. Doar pe-alo curea mai puteai des­
luşi câte un accent limpede, care venea
străin şi nepotrivit. întorc capul s'o văd pe
cântăreaţă şi ce am văzut — prietene —
m'a tulburat. In fundul cafenelei, pe nişte
scânduri murdare, în clar-obscurul unui
candelabru de sticlă colorată, se trudea să
cânte biata femeie. Avea o înfăţişare dis-
graţ'oasă ; era bătrână, slăbită şi obrajii plini
de creţuri cu paloarea lor de var străluciau,
par'că, sub straşina unei enorme peruci
bloade... C u m cântă, ridică faţa, o rază de
lumină îi rătăceşte pe fruuí-, O văd mai
bine. Tresar şi mă scutur ca de un vis
urît. Părea că într'un ciob de oglindă proastă
mi-s'a arătat un chip cunoscut, care îmi
apărea acum ca o caricatură bizară. Mă uit
mai adânc la masca stranie, îi văd ochii şi
abia am putut să-mi stăpânesc un ţipăt.
O recunosc : era cântăreaţa, care m'a fer­
mecat odinioară.
Mă ridic repede şi la plecare văd mari
placarde roşii, cari îi vesteau numele pe pă-
reţii cafenelii... M'am dus cu sufletul frânt,
ca de-o nenorocire mare. De-atunci de câ­
te oii n'am b'estemat ciasul rău, care ni-a
rătăcit acoîo. In suflet mi-a amuţit clopo­
ţelul de argint S'a zdrobit în sara ceia. Şi,
nu ştiu cum, mi se pare, că am rămas mai
sărac de-atunci. Cum stau aşa, în c â t e u n
amurg de toamnă, îmi vine în minte po­
vestea asta. Zadarnic mă muncesc să re-
înviu cântecul din tinereţe. Mi 1-a omorât
caricatura lui. In astfel de clipe mă sbucium
şi mă doare cruzimea sorţii, care e atât de
nemiloasă în drumul ei. Mă doare şi îmi
vine s'o strivesc supt blestemele mele pe
fiinţa ceia rea şi fără inimă, pe această fe­
meie caricatură, care mi a răpit cea mai fru­
moasă amintire din tinereţe. In pornirea mea
de mânie îmi zic, că mai de grabă trebuia
să se prăpădească atunci demult, în zilele
ei de biruinţă, decât să rătăcească până as­
tăzi în mijlocul nostru ca o umbră urâtă a
unui vis frumos, ca o clipă de tulburare
diabolică a credinţei noastre.
Pentru că — încheia prietenul meu, cu
glasul posomorât — nimeni n'are dreptul
să fure frumosul din sufletul nostru şi eu
nu cunosc mai mari criminali, ca aceia cari
ne omoară credinţa...
Aşa mi a vorbit prietenul şi în vreme ce
mergeam alături, soarele murea pe o culme
Ш. 149.
fl ADMINISTRAŢIA
Deák Ferenoz-nieza 20,
INSERŢIUNÎLB
ie primesc Is edralnli*
tratfe.
Mulţumite publice ţii Locd».
•chil costă fiecare »!r 20 IO.
Manuscripte nn ie îna­
poiază.
Telefon pentru oraş ţî
tomltat 503,
veştedă, în văzduh tremura tristeţa amurgu­
lui de toamnă şi printre ramurile copacilor
se fremăta vântul într'un zvon îndurerat,
ca un clopot de îngropare.
Povestirea asta crudă, cu tragicul ei bru­
tal, mi-a venit în minte, fără să vreau, zi­
lele aceste, când o soartă rea mi-a adus în
mână un număr din ziarul «Telegraful ro­
mân «, în care domnul ioan Slavici, făcând
o profesie de credinţă politică, se declară
aderent al principiilor transfugului vicar
Mangra...
Şi cum nu mi-ar fi venit în minte ? Stau
înmărmurit în faţa acestei privelişti urâte.
Cum ? Ioan Slavici, duiosul nuvelist, care
ne-a fermecat tinareţa cu condeiul Iui de
aur, tovarăşul lui Eminescu care a încre­
menit în icoane neperitoare crîmpeie din
sufletul neamului nostru, să devie dintr'o-
dată un transfug şi să-şi facă culcuş ală­
turi de-un Burdeaşi Şeghescu? Slavici, în­
temeietorul »Tribunet« din Sibiiu, neînfrân­
tul gazetar îndrăzneţ, agitatorul implacabil
şi nehodinit, pol ticianul tranşant şi răspi­
cat, care a inaugurat la noi curentul de-
săvîrşitei izolări de tot ce e unguresc ş;-a
aruncat lozinca, că «soarele neamului ro­
mânesc la Bucureşti răsare*, acest tribun
care de treizeci de ani şi mai bine a tipă­
rit mii de articole, a lovit oameni, a sfar­
mat reputaţii, a dărîmat autorităţi, a sbi-
ciuit morţi şi vii în numele principiului de
intransigenţă naţională, acest Slavici să a-
jungă dintr'odată apostolul »moderatiunii
politice* la noi, să se facă mic şi îndulcit,
să-şi ia aiere de inocenţă şi bună credinţă,
ca un vicenotar delà comitat, şi sa se
ivească din bun senin cu pălâriuţi în mână
la — faceţi-vă cruce — «Telegraful ro­
mân « ?... Toţi cunoscătorii trecutului nostru
în publicistică vor tresări şi-şi vor da
seama, cât de bizar le sună în urechi a-
ceastă împărechere de nume : Slavici, cola­
borator la »Telegraful«!... Par'că te văd,
bunule preot albit, din cutare sat delà poala
munţilor, care acum treizeci de ani cinsteai
mai muli Tribuna lui Slavici, decât scrip­
tura evangheliei, care-ai tras şi-ai pătimit
pe urma dragostei tale, par'că te văd cum
stai prostit şi bolboroseşti în barbă : Sla­
vici scrie Ia Telegraf... ori eu m'am smintit
ori lumea s'a întors pe dos...
In adevăr, cu cât stai şi cumpăneşti mai
mult această faptă, această trecere bruscă,
cu atât te isbeşte mai tare îndrăzneala ace­
stui act temerar. Povestea, cu care am des­
chis a este rînduri, mi se pare din ce în
ce mai puţin aspră. Cine e domnul Sla­
vici, dacă nu cântăreaţa măiastră, care ne-a
legănat tinereţele cu farmecul ei şi pe care
 fàg. %
o întâlnim acum la bătrâneţe într'o tovă­
răşie desonorantă, cu glasul spart şi cu
vraja pierdută, încercând un cântec obs­
cen ? Cine e, dacă nu umbra vulgară a
unui vis frumos, care e trimisă să ne fure
comoara amintirilor curate ?
Spun*a cu atâta dreptate prietenul meu,
că nimeni n'are dreptul să fure frumosul
din sufletul nostru şi că nu sânt mai mari
criminali, decât acei cari ne omoară cre­
dinţa. D e aceste crime se face vinovat
acum d. loan Slavei. Stai şi judeci. Cum ?
Va să zică, nu mai este nici o linie de
consecvenţă în sufletul oamenilor noştri,
nu se mai găsesc bătrâneţe curate în ceata
asta măruntă ? E un blestem nou, ca bă­
trânii, înainte de-a muri, să-şi îngroape
cinstea ? Şi a batjocorit Mangra părul că­
runt, acum trebuie să facem îngropare
nouă ? Stăm cu inim. supusă de jale,
ne frământăm de durere şi răspundem :
trebuie.
In viaţa popoarelor luptătoare scriitorii
au fost şi vor rămânea totdeauna avant-
garda care deschide bătaia. Scrisul lor e
trîmbiţa fermecată prin care se propagă
aspiraţiile unui neam. In sufletul lor larg
ei cuprind şi plămădesc durerile mari ale
mulţime*. Ei sânt reprezentanţii celor mai
avansate credinţi şi din ţinuta lor trebuie
să se desprindă idealitatea luptei unui po­
por. Cu ochii robiţi de-un chip, care plu­
teşte departe, ei merg înainte şi drumul
lor e fără cotituri. Ei au numai popasuri,
întoarceri n'au. Ei sânt apostoli, nu va­
meşi. Ei predică, nu fac târg. Transacţiile
la masa verde le săvârşesc politicianii c u
conştiinţa elastică, în vreme ce scriitorii
durează între pământ şi cer puntea de aur
pe care străluceşte sufletul unui popor. In
vremile de bătaie, ard focuri în noapte pe
culmile munţilor. Aceste focuri sânt sem­
nul, că răsboiul a încep Л, că în vale sânt
oşti gata de luptă. Aceste focuri, — un
simbol al vegherei neadormite, — sânt în
frământarea unui ueam: scriitorii.
Orbul.
— Schiţă. —
E prima zi de Paşti. Oraşul tăcut şi împodo­
bit de sărbătoare, par'că doarme. Casele spoite
de curlnd stau înşiruite de-alungul stradeior pustii.
E pace pretutindeni. Soarele a răsărit de-asupra
grădinilor In floare şi raze călduţe coboară de
sus, topind globuri de foc In ferestrele des­
chise.
Stau în ograda din dosul casei şi privesc bu­
chetele albe de cireş, in care zumzăie albine călă­
t o a r e . Ca nişte părăluţe argintii cad printre ra­
muri fiori albe. intr'un unghier liliacul (şi plânge
podoaba scuturată, pe când alături, saltă voios
un flăcăiandru de merişor, de-abia mij n d u l mă-
nunchiurile roşioare. îmi fug ochii pe cerul lu­
minat. Urmăresc de-aproape un n o u r a ş ; din ce
In ce mai mic, mai pierdut, până se tope şte. îmi
zic atunci: Aşa-s durerile omeneştii Tot mereu
le macină vremea, până ce dispar!...
Dinspre drum, cu mirosul fiorilor, vine u n
cântec jalnic din fluer. Pare că plânge un suflet
înăbuşit de lacrimi. Rândunele cernite;trec In sbor,
ciripind In depărtate zări albastre. E atâta săr­
bătoare In aer, şi atâtea vieţi mijesc In mugurul
primă văratic !... Un cintezoi se leagănă pe-o ra­
mură de vişin, pe când In juru-i colindă un roi
de muscuţe.
...Şi fluerul dinspre drum plânge tot mai jalnic,
tot mai trist'...
Mă ridic şi pornesc către stradă. Peste drum,
»f iliUNa«
Aceste adevăruri eterne Ie-a călcat acum
domnul loan Slavici, care şi-a stins can­
dela conştiinţei şi trece în tabăra acelora
pe cari credinţa obştească a poporului nos­
tru îi socoteşte de trădători. Această păcă-
r
tu re grea împotriva ordinei eterne trebuie
să-1 doboare. Există un soiu de păcate, pe
cari nici societatea noastră deosebit de ier­
tătoare nu le poate suporta. Un astfel de
păcat e şi căderea politică a unui scriitor.
De aceia d. loan Slavici, care prin trece­
rea sa îşi sfarmă toiagul de apostol, tre­
buie să fie sacrificat. Dânsul şi-a stins fo­
cul, care lumina atât de curat pe-o culme.
!
Acest foc nu mai este. Deci loan S avici,
scriitorul nu mai este. A rămas numai Sla­
vici politicianul, tovarăşul lui Mangra şi
Şeghescu, un om nou, o figură d e politi­
cian improvizat, fa[ă de care nu putem avea
nici o pietate.
Avem, deci, îngropare acum. Cerniţi-vă
sufletele de jale, cereţi iertare lui Dumne­
zeu şt vărsaţi o lacrimă curată pe un mor­
mânt proaspăt. A murit un om : Meşterul
loan Slavici, părintele nostru literar, nu mai
este. Plângeţi 1, căci merită. El a plâns doar
atât de frumos durerile noastre. Să-1 plân­
geţi cu toţi şi să chemaţi şi pe popa
Tanda din Sărăceni, pe Budulea Taichii şi
pe credinciosul Scormon să plângă şi
ei. In această adunare tristă, lăsaţi mă să
viu şi eu, un modest învăţăcel al marelui
meşter şi cu sufletul plin de durere, cu la­
crimi în ochi, cutremurat de fiorul acestei
îngropăciuni, să arunc cel dintâi bulgăr de
ţărînă p . sicriul unei glorii moarte şi să
zic :
— Dumnezeu să-1 ierte 1
Iar, dacă se va întâmpla, iubite citito­
rule, să vie cineva în casa ta să-ţi spuie,
că Slavici se plimbă cu Mangra la braţ pe
malul Dunării, în Budapesta, că mareîe
scriitor al Ardealului e în ceata trans­
fugilor noştri politici, dumneata să 1 pri­
veşti adânc în faţă pe acest calomnia­
tor fără pietate pentru trecutul literar
cuibărit într'o hăinuţă numai din petice, stă ghe­
muit dinaintea porţii un copilandru ca de doi­
sprezece ani. E orb. Cântă dintr'un fluer înflorat,
mlşcându şi corpul ca o pendulă. Din vreme în
vreme II cercetează câte un trecător, arucându-l
gologani şi ouă roşii. E zi mire şi lumea e mai
darnică; mai milostivă ca de obicei. Soarele do­
goreşte din înălţimi, trimiţând lumină multă in
па(а orbului. Raze ciiduţe Ii cad peste pleope,
peste porţile Intunereculu), închise de veci. Un
câne cu părui roşcat se tolăneşte alături, ciulind
viclean din urechi. Pe drum Imprăştlete-s ghioci
de o u i roşii. O scripcă se tângue unde va in
depărtare, pe când dinspre marginea oraşului
ѵіие şuerul prelung al unui tren. Mă prinde do­
rul de pribegie. Cum aş porni departe, departe.
Să mă pierd In lumi ne unoscute, pe cărări ne­
umblate!... Şl ce greu Imi pare că se mistue
vremea !...
Trec drumul şi mă apropii de orb. Cum mă
simte lângă el, se opreşte din cântat şi mă în­
treabă :
— Cine eşti tu? Dă mi un ban, şi Iasă mă In
pace.
— Uite, am venit să-ţi vid fluerul, Ii răspund,
punându-i un gologan In mâna întinsă. Spune-mi
cum te chiamă?
— Dinu-mi zic ăi de-acasă, iar lumea mă strigă
>orbuc Aşa m'au născut, fără vedere.
Şi după un moment de tăcere urmă:
— Dă> te mai aproape să te pipăi, vreau s i te
cunosc daci eşti om bun.
M i apropii de el sfios, înduioşat. Câinele
prinde a litra. De abia II poate stăpâni orbul,
20 Iulie
al unui popor şi să-i ră-punzi
apăsat :
— Minţi omule ! Scriitorul not
Slavici, a m u r i t ! 1
î n t â l n i r e a î n t r e K i d e r l e n Wächtern!
t e l e A e h r e n t h a l . Din Marienbad se iis|
noul secretar general îl ministerului d e l
german K'derlen-Wächter, fost mai InainlíÜl
german In Bucureşti, a sosit ieri dlralin '
Marienbad, unde petrece şi ministrul nml
externe contele AthrenlhaH, fost şl el ptil
ministru a) Austiiei in Bucureşti. ţ
Kinderlen Wä hier a avut In aceia;! im
Întrevedere cu contele Aehrenthal, căreia•
buie o deosebită importantă politic}, mil
întrevederea aceasta a avut loc acum н
stia orientală a ajuns din nou intr'o fazi : j
In cercurile politice bine informate se І ]
părerile celor doi diplomat! In ce priveatt
stiunea orientală sânt pe deplin cong
derlen Wä httr şi a exprimat nădejdea
vederi vor fi împărtăşite şi de ministrul|
terne din Berlin.
La amiază, contele Aehrenthal a dai Ins
lui Kiderlen Wächter un dineu Ia care a !i
vitat şi fostul ministru de externe il
chlzul Capelli. E şi aceasta un moment i
de o deosebită importantă, dacă ne ream
in cursul acestei luni ministrul nostru de a
va avea Ia Ischl o întâlnire şl cu San
ministrul de externe al Italiei. In orice I
nirea aceasta e o dovadă că, cele trd
ale triplei-allante sânt de absolut ac«i|
priveşte chestiunea orientală.
Kiderlen-Wächter a plecat azi la Berlin,
*
Acţiunea d-lui Dr. Ion Mih
vestit că d. Dr. Ion Mihu a fost
primul ministru contele Khuenl
váry, spre a fi consultat asupra m
legen' între români şi guvern. D. i
avut două convorbiri importante
tele Khuen şi una cu contele Tis
Mihu a prezintat un memoriu, ex
care 1 prinde In brate, şi de care asculţi s
dită supunere.
îşi ridică apoi mina, şi mi pipăe haina,p
ghetele şi obrazul. îşi d i capul pe spatţi
zice:
— He, tu eşti boer. Ai straie bune jr
mulţi. De ce nu-mi dai şi mie o halni? |
să mi dai...
începu apoi să râdă, aşa făra motiv, lut
scoa«e un oftat prelung, se întuneci la ti
lăsându şi capul In jos începu a plânge cu bd
Ce trist plâng orbii !
Câinele mârăia necontenit uitândusea
râş Ia mine. îmi ţineam lacrimile si nu
Din josul stradei veni o fetită ca de cinci i
şori, gătită numai In panglicuţe. Purta tem'
minge cusută Intr'un paneroş d: sfoară c
Cum se apropie de noi, zise iegănindui
— Uite, Dinule, cerni dete mama!
Orbul întinse mâna să prindă paneraşul!
păi de toate părţile, 11 duse la guri, sil
11 dete fetiţei oftând din greu... Tn acel ofaL
rea că lnodase, toată jalea, tot dorul Iul i
mina neştlultl, de lumea pe care nu o | '
M'am depărtat atunci... In:et, încet,
mile ce-mi lunecau din ochi, am trecuţi
ascunzând ;-mă iar In ograda plini de
miresme prlmăvăratice.
Ca o rugăciune de Indurare începu iari
cure dinspre drum tânguirea orbului, сія
fluerulnl, negrăit de trist. C. A. "
 Iulie n. 1010 •TRIBUNA*
Рщ 3
sale personale şi cuprinzând dorin- Serisori din Bucureşti. începură să care pământii, amestecat cu oase
«le mai urgente ale românilor. Punc- omeneşti, afară din oraş. Câji-va ovrei, obser­
de căpetenie al memoriului este însă Romanizări d e n u m e . — Şi-au v â n d u t m o r - vând sacrilejul, reclamară cazul poliţiei, care deo­
minţile părinteşti. — Studenţi turci în Româ­ camdată a inte zis continuarea săpăturilor, des­
înoaşttrea partidului naţional român nia. — Din ţ a r a lui Mochi Fischer. — Un nou chizând o anchetă spre a stabili cine sânt vi­
rezervă, din partea guvernului. După ziar m a c e d o - r o m â n . — Răsplata elevilor silitori. novaţii. S'a stabilit astfel că înainte de a se face
nţa contelui Khuen, d. M h u se va Bucureşti, 13/26 Iulie. contractul de vânzare, comunitatea izraelita a nu­
in legătură cu ceilalţi fruntaşi ai par­ mit o comisie compusă din mai mulţi notabili
ului, spre a stabili punctele unui meteo- Odaia cu creşterea şl întărirea curentului na­ ovrei din Focşani, care să сопз ate dacă In lo­
ţional, în multe păr(i ale tării, ideia de i boicota cul vândut erau morţi îngropaţi sau nu. Comisia
definitiv, care va putea forma baza de pe exploatatorii striini cucereşte tot mai mult a fost Insă — după cum scriu unele ziare —
iteri Intre guvern şi partid. teren. Se semnalează comune din Moldova, în cumpărată de Sţrasser, care avea nevoe de acel
« r a r i ţărjn'i, ne mai voind să cumpere nimica delà loc şi a declarat că In acel loc nu exhfă ose­
negustorii ovrei, aceştia au trebuit să plece. Unii minte. Va urma acum probabil pedepsirea vino­
împăratul Germaniei î n Bucureşti. mal şireţi însă au recurs la mijloacele de mult vaţilor.
scrie: In cercurile militare se acre- practicate de conaţionalii lor din alte ţări: Au Pentru noi însă rămâne o pildă ne mai p o ­
ază ştirea că împăratul Wilhem al Her­ hotărît adică să şi sch'mbe numele gallţiene cu menită acest fapt. Oamenii ăştia In darul de câş­
niei va azista la manevrele din anul nume neaoşe roma ieşti, crezând că astfel vor tig merg atâta de departe, încât comit sacrilegiul
putea induce lumsa in eroare. E drept că şi de a vinde chiar şi mormintele părinţilor lor.
ale armatei române. înainte de aceasta diferiţi indivizi şi-au schimb A La ce nu te poţi aştepta delà astfel de oa­
numele, luâidu-şi nume româneşti. Unii poartă
Acele manevre s'ar face de către tru- cu emfază nume delà noi din Ardeal şi doar meni !
*
din corpurile III şi IV, prin îocalită- nasul covoiat şl pistrui le mai trădează origina
Duminecă va sosi în Bucureşti un grup de
unde s'au dü marile lupte ale lui Şte- semită. D i r niciodată cererile pentru schimba­ studenţi turci delà Constanţi aprót. Pentru primi­
J-Mare. rea nunelui n ' a u fost aşa de numeroase ca a- rea acestor s'a format un comitet studenţesc din­
cama. tre studenţii români cari se află In Bucureşti.
M. S. Regele simţindu se destul de bine,
Din mulţimea de cereri гdresate ministerului Primăria a luat măsuri ca oaspeţii turci să poate
însoţi pe împăratul Germaniei la acele de justiţie, semnaUz una fotrte caracteristici. petrece cât mai bine şi să poată vizita instituţiu-
manevre. Astfel cârciumarui David Hana Avram EU Lei- nile culturale, in timpul petrecere! lor In Bucu­
zer din Piatra Neamţ cere să i se permită a purta reşti, studenţii turci vor fl găzduiţi tntr'unul din
Cum cheltuelile ce \ o r necesita acele pe viitor numele de Ion Teodor, internatele de sici. Li-se va da gratuit hrana şi
юеѵге extraordinare vor fi mari, s'au li-se va pune la dispoziţ e mijloacele de trans
Numele e şi simplu şi românesc şi frumos.
ntramandat concentrările ce urmau să Cu tcate acestea adoptarea d e nume româneşti port.
í facă în timpul verei în taberele regio- din partea străinilor, mai ales a evreilor, n'ar
Delà răscoalele ţărăneşti încoace presa din re­
trebui aprobată. Căci, ori cum s'ar numi, străi­ gat s'a o upet relativ foarte puţin de faimoşii
nul rămâne tot străin. Un frumos exemplu a- fraţi Fischer, mari arendaşi, cari au acaparat te­
vem în această privinţă la ovreii d.n Ungaria, ritorii imense, exploatând In ch p neomenos ţă­
!

Mindatul delà Făgărjş. Azi d. a. cari în marea lor majoritate şi au luat nume rănimea d e pe moşiile arendate de dânşii. Cauza
hiat în desbatere, în comisia a V-a a istorice ungureşti. Dar caracterul lor s'a schim­ este a se atribui In parte şi legilor agricole, cari
erei, contestarea mandatului dlui Dr. bat prin aceasta <ât de pufin? au pus cât de cât stavilă lăcomiei atâtor streini.
Şerban, care s'a prezentat însoţit de ad- Teama de o nouă revoltă pe de altă parte a fă­
wcatul său dl Dr. loan Erdeli. cut ca fraţii Fischer sä ia altă atitudine faţă de
Mire zarvă la Focş?ni. Negustorii din neamul
lui Izrail, ne mai având ce vinde, şi au vândut ţărani. Aceasta a ţinut Insă puţină vreme. Pildele
Deoarece contestătorii numai în această mormintele pănntjlor lor. Iată cum s'a făcut din trecut au început să se uite şi Flschereşiil
şedinţă şi-au prezentat dov- zile pe baza târgul. Un Elveţian anume Strasser, mare negus­ au revenit la vechile lor obiceiuri.
cărora cer casarea alegerii, d l E r c W i a ce­ tor de vinuri care şl avea depozitul în apropierea Zilnic autorităţile primesc reclamaţiuni In con­
сітисіиііл o i i w « . o * » romunitătei „ tra acestor împilatori. Vitavii de pe moşiile a-
rat un termin de 4 luni pentru a răspuude raelite, cerând să i vândă o parte din cimtter, renuaie uc u « . . . . . . . o . . . . . . . . ~ ,
k acuză şi a prezenta contraprobe. spre a şi lárgi asthl magaziile. O m tirul, fiind tru populaţ'a rura'ă. Măsurătoarea falşă, exploa
situat In oraş, cu ocazia nouâi legi sanitare a t?rea fără de srrupule, hrana proastă şt nesănă
Comisia i-a acordat 2 luni, până la 3 fost închis. Evreii şi-au inaugurat altul afaiă toasă dată lucrătorilor, sânt lucruri obişnuite iarăş.
Octomvrie. din oraş. Ş<, ceia ce e mal grav, aceşti venetici au devenit
un pericol pentru sănătatea publică.
Strasser, bun negustor, a plătif p o r t a de pă­
mânt cumpărată şl a început lucrările pentru mă Zilele acestea judecătoria din Huşi a condam
rlrea magaziilor. începu să facă săpătura şi carăle nat pe unul dintre fraţii Fischer, р з Froim la o
amendă de 500 de lei pent'ucă a transportat
prin satele învecinate cu moş'a sa delà Deleni un
Tristă-i valea Boului, cârd de vite bolnave, fără a face declarata cerută
Nici un om al Domnului,
Din circul ZorlentoluL Că nu ne au dat ni ci un vot,
de leg?, fără a lua măsuri ca vitele ţăranilor să
nu se molipsească delà ale lui. Este aceasta o
— Gintec de jale. — Nici dascăl şi nici preot ! sfidare a legei şi ar fi trebuit ca să nu fie con­
siderată drept contravenţie, cl să se pedepsească
Frunza verde alunari, Frunză verde de trifoi alături de crimele ordinare. Căci ar trebui luate
Doamne, domnii mici şi mari Trişti sânt oamenii la noi. măsuri ca aceşti oameni să înveţe odată respec­
Cum alegerile-au trecut Câ t i cucu sus pe şură tul faţă de legile ţârei, In care trăesc, unde, ex­
Cât de răi ei s'au făcut ! Că nu mai e băutură... ploatând pe cei mulţi şl curaţi la suflet, au ajuns
Dacă iasă din ocol Băut ma s'a găiat Ia averi colosale.
Măcar cât e, ştii, un ţol Cum am ales depufat.
Apa ce pică din ploaie Frunză verde alunari,
Românii macedoneni, stabiliţi In Bucureşti, au
Ne globesc şi ne jupoaie ! Ce mai faci măi Huszár? *)
înfiinţat un nou ziar menit a servi interesele fra
Nu-i destul că ne-au luat O/i de noi te al zăuitat
ţiîor din Macedonia şi de a Informa publicul din
Prea cinstitul rost mandat, De când te i pus deputat ?
regat asupra mîşcărei naţionale de acolo. Noul zar,
Ci ne'nchid si ne globesc Acuma te preamăreşti
Aromânul, e redactat de o samă de tineri micedo ro­
Şi amar ne chinuesc... Şi la noi nu te gândeşti.
mâni, dornici de muncă pentru răspândirea iJei-
Slau In loc şi mă gândesc
lor naţionale Ia Pind. Astfel avem astăzi în Bu­
Cuu pe lume să trăiesc, Fă mă Doamne ce mi face, cureşti trei organe de publicitate, cari sânt puse
Dar să trag pe cât am tras Fă mă drac cu două coarne exclusiv In serviciul cauzei fraţilor macedoneni,
De-al meu neam eu nu mă las ! Să mă bag la Burdea-'n foaie. cari, mai ales In aceste timpuri de prefacere a
S. D. imperiului otoman, au nevoie de o îndrumare
La mulţi oameni delà noi *) Depuşatul guvernamental al Zorlentului, sănătoasă în ce priveşte lupta lor.
Curtea i plină de gunoi, Noul z'ar stăruie pentru o organizare solidă a
Dară nimeni nui goneşte, românilor în Macedonia, de oare-ce cauza prin-
Că ei nu iimt româneşte !
—шярш—éi
Numai trebuiesâ vă comandaţi mobile din Budapesta Щ Д * Й
„ „piti garnitură întreagă din lemn masiv pentru aranjarea dormitoarelor i consta dm ?

I dulapuri12 paturi 2 dulapuri d e noapte c u marmora, 1 spălător e u m a r m o r ă şi eu oglindă pentru s u m a d e ЗѲО СОГОаЕШ
v v
' ' Tot a c e e a ş i cu t o a l e t e î n 3 părţi 4 0 0 c o r o a n e , ~ . , " " . , . .
M m ecooomUire în spese de transport, pentrucă întreaga ganritură se expediază franco conform tocmelii separate, în oricare parte a Ardealul*!.
іаркмвЦ la dorinţă prezentăm în peraoanà bogata noastră colecţie de mustre şi serrim cu protpecte şi cu desemne. - Săfimatenţi la firm*.
 fug, 4 _ 29 Iulie | ]

cipală a înfrângerilor suferite a fost lipsa lor de orga­
nizare. Cere apoi conducătorilor însufleţire şi dra­
goste de binele poporului. Căci înainte de 1878,
data înfiinţărei inspectoratului, primii apostoli ai
redeşteptării nationale au făcut mult bine, deşi nu
aveau parte un aşa de mare capital de cunoştinţe.
Aveau încă suflet românesc, erau desinteresaţi şi
binele neamului lor îl puneau mai presus de
orice interes p rsonal. Cei cari au urmat după
dânşii, pe lângă lipsa de însufleţie, au început
să se certe între dânşii.Jiar din cearta lor au pro­
fitat duşmanii neamului românesc din Ma.e-
donis.
Oraţie sfăruintii vechilor apostoli ai românis­
mului, comunitatea grecească din Ochiida a in­
trodus limba românească în şcoală şi în biserică,
în toate comunele s'au înfiinţat comun taţi ro­
mâneşti şi grecii au trebuit să cedeze. Astăzi
însă comuntăţile se înfiinţează cu mult ma greu,
deşi în imper'ul otoman a fost introdusă con
stituirea Poporul a început să se înstrăineze de
conducători, văzând că aceştia nu au însufleţire
necesară.
Zarul Aromânul îşi propune a lupta pentru
alungarea scepticismului şi a tutror păcatelor şi
a întrona iarăşi in locul acestora dragostea de
luptă şi de ideal. Şi credem că va reuşi. Va tre­
bui să reuşească. Numai astfel chestia naţională
a românilor din Macedonia va câştiga. Numai
astfel românii macedoneni vor putea ajunge să
ocupe locul ce Ii se cuvine în urma numărului
lor şi a meritelor pentru ţară.
* metaformoză atât de mare în atitudine
D. ministru Haret a luat dispoziţia ca elevii
din şcoalele secundare cari au fost premiaţi pen­
tru progresul lor In studii să facă excursiuni pe
la diferite localităţi mai însemnate din ţară. Ex-
cursiunile se fac cu cheltuiala ministerului. Pre
miaţli din aeest an şcolar au fost împărţiţi în trei
grupuri. In primul grup sânt elevii premiaţi delà
liceele din Moldova. Aceştia au fost duşi să vadă
localităţile din Muntenia şi Oltenia, începând
delà Brăila până la Turnu Severin.
Elevii delà liceele din Oltenia au vizita*, supt
conducerea profesorilor, valea Prahovei până Ia
Predeal. Elevii premiaţi delà liceele din Muntenia
au fost duşi să vadă valea Bistriţei din Moldova
çl a l i c íuiauiaiusre poziţii.
Folosul ce 1 au aceste excursiuni este recunos­
cut de toată lumea. Dispoziţia de a se trimite
în excursiuni elevii cari se disting, va contribui
mult la îndemnul elevilor de a învăţa şi a face
СЫаг la începutul vorblrei mele o să probez
că pe acest teren sânt neajunsuri mal mari, ca
în trecut.
On. Cameră! Noi naţionaliştii am fost întot­
deauna într'o situaţie particulară. Pe vremea ve­
chiului partid liberal credeam că va veni un partid
nou care va căufa modalitatea pentru îndreptarea
situaţiei noastre. Vine coaliţia, despre a cărei gu
vernare dacă mi aduc bine aminte chiar Eötvös
Károly a spus că se poate asemăna cu invazia
tătarilor.
Am auzit apoi, spre bucuria noastră a tutu
ror, că se va schimba sistemul, vine Lukács
László, despre care toţi ziceau şi credeau că e
adevăratul anteluptător al desvoltării democratice.
Pe urmă a venit cont?Ie Khuen Héderváry, care
Ia început a făcut declaraţii cari ne îndreptăţeau
să nădăjduim că sântem în preajma unei îndrep
1 care bazat pe nenumărate isvoare îşi inchs
tări. Şi durere după alegeţi iar am putea zice
»selten kommt was Besseres nach». Mai că am
putea zice că în Ungaria e exclusă posibilitatea
ca în politică s's'emul rotaţiei să se prefacă aşa
fel, ca după un an râu să vină altul bun, ca
după un şir întreg de ani săraci şi slabi să vină
anii mănoşi.
Astfel stăm azi, on. cameră, cu majoritatea, cu
guvernul, căru'a la început nici nu aveam de
gând s ă i refuzăm încrederea. Acum însă am
ajuns până acolo că trebuie să i-o refuzăm din
grave motive.
On. cameră. îmi iau voie să vă î :şir pe scurt
aceste motive, cari ne îndeamnă să fim cu cea
mai mare neîncredere atât faţă de guvern cât şi
faţă de majoritate.
Intâmp'ător a foit suleva'ă chestia naţ'onalită-
ţilo , şi după dl conte Tisza oratorii aproape a
tuturor partidelor au recunoscut marea ei însem-
nătHe, deşi nici în mesaj şi nici în adresă n'a
fost atinsă.
E foarte însemnată această ches'ie a naţionali
tăţlor dar de fapt rezolvlrea ei nu reclamă nu­
mai câţiva însemnaţi bă'baţi de stat, ci pot zice
rec'amă toţi cetăţenii ţării. Foarte b'ne a zis aici
în parlament Irányi Daniel, spunând odstă că, acel
care va rezolvi chestia naţionalităţilor spre m u l .
u r n i r e a t i o a s t ä a"»tuturor, pe acela îl put.m
numi cu drept cuvânt al doilea infemeetor al
patriei. Dar felul în care s'a prezlntat această
chestie nu poate fi privit ca drum spre rezol-
vire. A p r e z i n t condiţi Ie neîn'ă'urabile, dar fără
s i mergi mai depar.'e şl să discuţi celelalte faze
Şt. C. P o p : Dar poţi răspunde la »
altora die preşedinte, şi eu răspund nu
vorbirile ţinute aici.
Iată istoria din 1842 a lui Mhai Hui- \
acelui Horváth care a*fost membru activi
taţii ungureşti de ştiinţe: el zice (citiri
au venit ungurii, ţara era peatunci local
ferite neamuri, slovaci, bulgari, romiul 1
şi italieni, flecare stăpâniţi de princip
sebiţic.
Referitor la noi z'ce: »In ţ'nutul Щ
năre şi Tisza, Olad îşi stăpânea poporali
mâni amestecaţi cu bulgari; iar Ardealull
era supus principelui Qelu». Cu aceái
numai să dovedesc că sântem popor ki
Mă refer la un mare savant străin, cărei
şi membru ai aca Jemiti maghiare, Eduard:;
punerile In felul următor (citeşte): >Inl)|ii
stor mărturii numeroase oare n'ai dreptulI
firmi că o mare parte a Ungariei şl Transi
ău răitias latine». Mă refer însă şl Ia va
ţinute de contele Tisîaşi ministrul-preşeft
cari se exprimă hotărît că, trăim Împreună*!
de ani, şi împreună am apărat aceasiă pil;
e datora ungurlmel să trateze cu dreptate•
;
meneşte celelalte popoare d n ţari. Nam
repet cuvintele pe cari le a spus alaltitrll
nistru-preşedinte ca desminţlre a ieşi*
Apponyi.
Repet, în chestia reformei electoral,seu
vernului care este de a dreptul uimite:
lucru notoriu că î: că de multă vreme ehest
tulul universal a fost pusă necontenit in di
pentru a se îndreptăţi obstructionismul sji
crarea parlamentului. După zece ani de viaţi,
lamentară nerodnică, votul universal trebuii
Izat î.t senzul cel mai democratic. Nu pută
mite prin urmare părerea contelui Tisza di
stiunea asta trebuie chibzuită foarte mAl
va să zică amânarea ei, că:', orice omaif
r'enţe politice ş i i 2 că dacă vrei să faci o ti
muşama, o amâl până la Sfântu Aşteaptă.
Socot că în chestia asta < amera trebuie iii
o atitudine foarte Ifmpeda şi pronunţat?, fi
de dorit ca numărul potrivnicilor votului ii
sa! să fie cât mai mic. Şi după 8-10 anii
găduieli, trebuie în sfârşit realizat.
Dar, lucru dureros, în camera asta fiecare-
are v r e o rezervă faţă cu votul universal.I
!

prcgrase tot mai mari.
ale rezolvirii, înseamnă că această chestie a fost
Corespondent.
numsi superficial atinsă, dar rezolvirea ei nime
n'o doreşte serios. (Aprobări pe băncile naţio­
naliştilor).
spune c i supremaţia poporu ui unguresc (ti
întărită, altul pune alte condiţii. Privitor last
maţie am un principiu pe cate 1 cied adni
în toată lumea : Supremaţia nu poate fi щ
cu garant'i legale.

Cuvântarea dlui Şt. C. Pop
r o s t i t ă î n ş e d i n ţ a d e l à 2 3 1. c. î n c a m e r a
deputaţilor.
Ştefan C P o p . Onorată cameră! Partidul na­
ţional priveşte votarea indemnităţii ca o chestie
de încredere. Când s'a prezentat guvernul pre­
şedintele partidului şi a exprimat rezerva, necu-
noscând programul guvernului, şi votarea sau re
fuzarea încrederii a făcut o pendentă de felul a-
cestui program. Trebuie să declar cu adâncă pă
rere de rău că nădejdile noastre au fost cu de­
săvârşire înşelate. Pe nici un teren n'am văzut
Îmbunătăţiri cari să ne facă să ne schimbăm ne
încrederea in guvern. Dacă un t o u guvern va
veni cu iozincele cu cari a intrat în parlament
guvernul actual, ţara întreagă va trebui să fie pă
trunsă de noul spirit. Trebuie să se resimtă în
straturile cele mai adânci că s'a făcut o schim­
bare de sistem, că sânte m în preajma unor re­
laţii mal bune, unei sorţi mai puţin maştere. în­
treb deci onorata cameră prin ce se manifestă
acestea? Este oare ceva în vre-un singur ram al
vieţii noastre de stat, despre care sa se poată
zice: iată, a început îndreptarea. Indreptatu s'a
oare administraţia sau chiar justiţia ? Se respectă
oare mai mult libertatea personală, se respectă
or.re mai mult acel drept csre formează pentru
stat un titlu de mândrie, dreptul de întrunire şi
asociare? Am înaintat oare pe terenul libertăţii
de presă? Sânt tot atâtea întrebări la cari răs­
punsul e negativ. (Aprobări în centru). Cât pri­
veşte însă bunăstarea poporului, cu care se mân­
drea guvernul, de aceasta nici nu vreau să mai
vorbesc.
Această chestie e cu mult mai mare şi mai în­
semnată decât că se poată rezolvi dupicum ar
vrea poate d. conte Tisza sau în forma mai ra­
dicală d. conte Apponyi. In cursul şedinţei de
alaltăieri chiar d. conte Apponyi a spus cuvinte
cari jignesc adânc naţionalităţile şi pe no', cu
vinte cari tăgăduiesc istoria, cari sfidează pe toţi
istoricii Ungarie) şi cari susţin lucruri fără temei.
La observaţia că noi sâiiem aici băştinaşi ne-a
zis: »Mergeţi în România!» in timpul din uimă
sântem trimişi în România într'un mod vădit de
des mergeţi şi învăţaţi delà savanţii moderni de
acolo că tradiţia continuităţii d voastră e poveste
de copii».
Eu am învăţat neîntrerupt In şcoală ungu­
rească, dar n'am auzit niciodată că noi n'am fi
popor băştinaş, aici î 1 ţara aceasta.
Sântem datori să cerem ca adevărul istoric să
nu fie falsificat In parlament în defavorul nostru.
(Aprobări pe băncile naţionalităţilor). Eu am în­
văţat istoria în şcoală ungureasca, de istoricii
unguri, dar aceştia nu susţin că noi am fi un
neam gdus de vânturi ci recunosc că întemse-
torii patriei ne au găsit aici ca element, ca se­
minţie organizată, aceştia pot proba că de tapt
avem dreptul să zicem, că patria aceasta am apă­
rat o de veacuri alături de unguri.
Şl ca să-i arăt dlui conte că nu sântem nişte
venetici cum ne crede..
P r e ş e d i n t e l e ! Vă atrag atenţia die deputat
că deşi după concepţia parlamentului unguresc
votarea indemnităţii e chestie de încredere, în ca­
drul discuţiei căreia se permite şi desbaterea al­
tor chestii politice, totuşi mergeţi prea departe.
Ea nu poate să se razime pe leg', ci peu
ricritatea calităţilor de rasă, d : cultura şiЬ
plus săvârşirea numărului. In senzul acesta;
meni nu poate pune ia îndoială supremaţii»
ungureşti. Dar dacă o vom propti cu gatar;
gale, vom jigni mai întâi principiul egalltifii
drepturi, de alt! parte vom creia o plantă dîit
palida şi anemică.
U g r ó n Zoltán: Dar corespunde evoluţiei!
torice.
Şt. C. P o p : Dacă dorim să înlifjrămInsik
chestia asta delà ordinea zilei, şi ca si neg;
cám odată de treabă, de munca serioasă pe s
naţiunea aştesptă de atâta vreme, atunci eà
lut necesar să înMptuim votul universal hk
egalităţii depline de drepturi.
Domnilor al treilea motiv pentru care nu 11
mese proiectul de Indemnitate budgefară cari
data asta în mod neobişnuiţi este pus peuii
întreg şi adoptă toate poziţiile budgetului!
anul trecut, este faptul că nu corespunde Inii
selor tuturor cetăţenilor. Delà venirea guvern
liberal, delà Deák Feren z încoace, se agili
mod exclusiv scopurile culturii ungureşti şl;,
s'a întâmplat încă niciodată ca să se fi dalta
pentru vre-o societate culturală a mţlom№|i
In vreme ce pentru cultura ungurească chelia
milioane şi răsmilioane.
Drák Fcrencz, pe care I invoc cu marepn
lecţie, a conceput lucrurile a'tfel. Din dările s
nate delà toţi cetăţenii ţării, a spus el, trebuit
se dea sau tuturor popoarelor sau nici ш
căci banii aceştia sânt avere comună. Daci vi
să ajutăm cultura ungurească, să dim pentru
 Nr. 149 - 1910. «TRIBUNA. Pag. Ъ

dar stund trebuie să dim şi pentru celelalte cul­ daţi 1ес(1і de drept constituţional, mai ales ca om Ş l C. P o p : Am trecut deja de naivitatea de
turi, cici toate au dreptul acesta. de comerţ (Rîsete). a susţinea, că daci se conduce un om întreg
Slegescu József: Dar nu se d ă ? Adulările au fost oprite pe motiv c l In acele sănătos în oda a jandarmilor şi iese bătut mort
comune e epidemie de difterie, deşi era neade­ de jumătate, el singur s'a maltratat pe sine. Lo­
Şt. C Pop : Pasagiul acesta al discursului său gica spune, că dacă se scoate un om strivit In
vărat.
e atât de Interesant, încât II voi citi. In anul 1868 bătăi d n odaia jandarmilor, aceea a fost bătut
deputitul MIloş Dimitrievlci a cerut 5000 de fl. Subprefectul de Caransebeş de asemenea a de jandarmi.
subvenţie pentru teatrul national sârbesc. Deák constatat cu numărul 2450 In două comune dif-
I spus următoarele: »Este absolut nedrept, ca teria deşi nu se pomenea nici un caz. Acelaş S'au întâmplat lucruri ruşinoase asupra cărora
liftul care In privinţa politici este un stat ungar subprefect opreşte o adunare... am atras şi atrag din nou băgarea de seamă a
unitar şl indivizibil, să facă cheltuieli din dările dlui ministru-preşedinte şi vă rog domnilor de­
Buonuî P o d m a n l c z k y Endre: Pentrucă aţi putaţi, să nu v i supăraţi că le spun acum, dar
comune, numii pentru scopurile teatrului ungu­ aţâţat!
resc sau ale unui aşezământ cultural unguresc. sânt rele a căror tămăduire e datoria noastră a
Socot ci trebuia si se dea sau pentru toate sau St. C. P o p : Pentrucă celalalt candidat de de­ tuturor.
pentru nici un popor. Dacă vom putea, vom da putat ţinea o adunare In altă comună aproape de
li toate, daci nu vom putea da din budgetul ţării, Ohaba Bistra. S'a întâmplat în cercul Şomcutei, în comuna
si nu dim nici In Interesul limbii ungureşti. Tolgieş. Un ţăran a fost dus Ia jandarmerie fără
S l e g e s c u József: Aţi umblat cu automobilul orice vină, numai pentrucă a intrat în cârciumă
Noi nu am primit niciodată nici un ban pentru şi s'a ştiut că aveţi să călcaţi lumea. şi le-a spus oamenilor să nu bea. Pe acest om
scopuri culturale. Avem societăţi cari vor să for­ Şt. C. P o p : In cercul Boro şine uîui, In comi­ îl chiamă Ion Bîrlea alui Ion. La jandarmerie
meze un fond pentru teatru. Nu primesc nici un tatul Aradului, subprefectul aduce o hofărîre, spu­ jandarmii au început să-1 loviască în cap. Lucru­
ban subvenţie, încât din cauza sărăciei noastre nând că nu permite o adunare, pentrucă nu are rile aceste ni-s'au spus la fa{a locului şi sânt
In era constituţionali, In timp de 45 de ani şi nu la dispoziţie destulă armată. (Strigăte: Foarte bine! adevărate.
am putut si ne ridicăm măcar un singur teatru, Sgomot). Nu s'a Întâmplat nici un caz In care
Vă veţi convinge şi dv. la fata locului, pen­
dci se ştie ci sântem săraci şi nu am primit românii să fi avut o atitudine agresivă şi a răs­
trucă noi nu lăsăm lucrul în baltă. Omul acesta
pentru societatea culturală niciodată v r e u n ban, puns foarte rar şl domol Ia cele mai grosolane
are 7 copii. Cel mai mare, Ioan Bârlea intrând
deşi ea face servicii statului, întocmai ca orice insulte.
în camera jandarmilor şi zicând catră jandarmul,
societate ungurească.
S l e g e s c u lózsef : S'au tăiat prunii ! S'au dat care maltrata pe tatăl său ! »d-Ie jandarm nu
Szisz Károly: Nu putem ridica nici teatrul focuri ! omorîti pe tataie un alt jandarm 1-a străpuns
national! Şt. G. P o p : Intr'o campanie electorali candi­ şi-a rămas mort pe loc. (Sgomot şi mişcare în
datului trebuie să i fie îngăduit să stea de vorbi dreapta). Vă rog asta s'a întâmplat.
Şl. C, Pop: Dar aveţi atâtea teatre, am fi fe­
cu alegători prin bărbaţii săi de încredere. O Ba ce e mai mult, sublocotenentul de jandurmi
riciţi daci am avea măcar a zecea parte.
ştiţi aceasta mai ales D voastră, cari aţi ajuns la a declarat, că în zadar e orice protest, pentrucă
Al patrulea motiv pentru care nu primesc pro­ majoritate, şi ştiţi ce viaţă sgomotoasă şi câte tot pe Ion Bârlea îl vor pedepsi pentrucă s'a îm­
iectul şi care mă face să mă opresc mai mult consfătuiri au avut loc In această vreme. Nouă potrivit autorităţilor. Ori dacă se petrece o astfel
asupra Iul, sânt abuzurile electorale. {Mişcare în în cele din urmă trei zile nu ne a mal fost în­ de scenă Intre un ţăran nearmat şi Intre 2 jan­
dreapta, Strigăte : Le-am. auzit ! Iar le aduci ?) gădui să trimitem bărbaţi de încredere In v r e o darmi înarmaţi din creştet până In tălpi, vino-
comuni, cu toată că e ştiut c i noi aveam puţini oatui e necondiţionat cel omorît. Mulţămim de
Slegescu József : Ar fi bine să voi beşti despre cărturari şi începând delà primar toţi ne sânt astădată de dreptate şi de o astfel de concepţie
teroarea ce au făcut-o naţionalităţile. duşmani. Nu ni-s'a îngăduit să ne bucurăm deci de echitate!
Şt. C Pop : In cuvântarea mea din urmi, le- nici chiar de cel mai mic drept, deşi mai ales Foarte mult aţi strigat rândul trecut: S'auzim
am ridicat numai. Atunci opoziţia le-a aplaudat drepturile celor slabi ar trebui apărate şi ale ce­ ce s'a întâmplat la Făgăraş! Poftim un caz. In
Iar dvoastră — lucru ciudat — v'aţi supărat. lor cari şi de altminteri au numai puţine drep­ Mărgineni s'a ridicat un arc de triumf pentru
Pentru ce ? Am spus minciuni ? S'au pentrucă fie­ turi. Pretutindeni am fost despoiaţi de drepturile primirea candidatului de cătră persoanele autori­
care a simţit In fundul sufletului său că, spun noastre în chipul cel mai viclean. Am sute de tăţilor. Ţăranii au auzit, că candidatul guvernu­
adevirul şi ci şi el a pitit o asemenea, deşi In dovezi pentru a adeveri ce spun. lui nu va veni, pentrucă probabil In alte comune
măsură mai mică. a fost primit rău. V r e o 15 ţărani din curiozitate
Vreau să fiu însă scurt. Pretorele din Orşova
D. orator a spus că am venit cu invective in supt nr. 2827/1910 declară, cá nu satisface cere­ s'au dus să vadă ce se întâmplă acolo. Jandarmii
iau camerii. Regret adânc acuza asta, căci d. ra­ rea de a trimite un bărbat de încredere supt mo­ i a u oprit de a merge pe drum. La aceasta ci­
portor mi-a fost profesor, şi pentrucă eu o socot tivul că partidele sânt destul de organizate şi în neva a îndrănit să spună, că pe drumul de ţari
gravi. Dacă o boală e grea şi rana adâncă şi comune e destulă inteligenţă. e ertat să umble. Răspunsul a fost, că au ră­
daci eu cer tămăduirea e), atunci nu eu sânt au­ sunat 16 puşti... (Sgomot, contraziceri vii în
1. S l e g e s c u : E adevărat. dreapta).
torul Invectivei, ci acel ce le a produs. Ca să nu
poiti spune nimeni că am spus ceva ce nu aş Şt. C. P o p : Eu nu ştiu cum poate zice ci­ P r e ş e d . : Rog linişte, on. deputaţi!
putea dovedi, mă ridic ca să dovedesc cele ce neva c ă i adevărat, când legea ne permite. E
am spus In fata parlamentului, fâcându I pe el drept că pretorele zicea, ci nu ştie de legea a- Şt. C. P o p : Nu i nimic de rls. Poftim şi con­
judecător. Aţi mărturisit cu toţii că abuzurile sânt ceia, care permite candidaţilor trimiterea oameni­ traziceţi, eu vă pot da satisfacţie. Datoria mi­
oarecum o tradiţie naţională. Ei bine, odată şl lor de încredere pentru angajarea cărăuşilor, dar nistrului de interne ar fi fost să ia dispoziţii în
oditi trebuie să li-se puie capăt. Nu eu le răs­ legea lege rămâne şi dacă pretorele îi deneagă chestia aceasta, dar până azi nu s'a îngrijit ni­
pândesc cl liga votului universal care vine şi ne existenţa. Azi citesc în »Pestl Hirlap« : »Khuen meni de orfani şi copiii victimelor.
ipune foştilor candidaţi : daţi-ne toate datele de­ Héderváry n'ar fi câştigat o majoritate atât de Amintesc aceasta, pentrucă nu vreau să răpesc
spre abuzuri, căci vreau să fac statistică, nu se hotărîtă, dacă n'ar fi aplicat cele mai detestabile timpul camerii cu o interpelaţie. Rezultatul împuş­
poate face muşama. Dacă răul există, trebuie să mijloace de forţă !« Astfel scrie foaia cea mai şo- căturilor a fost că: Valeriu Lie a murit, lăsând
începem a-l tămădui. vinistă care urăşte pe români. Din toate acestea o văduvă şi o copilă orfani; Gherasim Pandrea,
Nu am de gând să jgnesc prestigiul statului se poate vedea că noi românii am fost legaţi în de 16 ani, singurul copil Ia părinţi, Nicolae Ion
expunindu-le, dar socot parlamentul acesta che­ lanţuri la alegeri. Suvăilă de 16 ani, David Lie de 28 ani; Ion
mat ca să saneze moravurile, voi spune aici George Vlad de 30 ani, dintre cari primii 4 au
Iată un act de legitimaţie emis de pretorele rămas morţi momentan, al 5 lea a fost transpor­
unele lucruri. Un deputat care cere delegarea unei cercului Beluş pe seama d. adv. D. Constantin
comisiunl parlamentare pentru a dovedi In faţa Popovici. ca să vedeţi cu ce rafinerie s'a lucrat tat In spital.
el abuzurile şi care făgădueşte s i ti agă conse­ contra noastră: 1 se permite dlui advocat s i între O v o c e (din dreapta): Au căzut jertfa agi­
cinţele dacă nu ar reuşi să facă dovada, nu poate In comuna Cusiiş, dar numai sub condiţia, ca taţiei.
fi acuzat de invective. să nu meargă Ia nimeni. Poftim Intraţi d v , in­ Şt. C. P o p : Nu i adevărat, căci cum am zis
Ce am afirmat noi, dlor ? Mai întâi că nu s'a tr'o comună, angajaţi cărăuşi, aduceţi oameni, tot tumultul a fost In 15 oameni şi 6 jandarmi.
putut (ine adunări de popor şi că au fost oprite fără să vă fie permis. Să vă întâlniţi cu nimeni? Accentuez cazul acesta, pentrucă jitarul Szabó
pe motivele cele mai ridicole. Ce au făcut jandarmii vicleni ? Până stetea ne­ care a început tot cazul, umblă şi azi liber ţfără
mişcat în fata lor, nu I au făcut nimic. Dar 1 au să-I fi tras nimeni la răspundere.
Slegescu József : Aţi ţinut noaptea concilia­
bule. arestat Indati ce a Indrăsnit să schimbe o vorbă O astfel de procedură nu numai, că influin-
cu cineva. Vi rog mărturisiţi Dvoastră, nu e a- ţează în mod demoralizator poporul, dar pro­
Şt C. Pop: Unde? ceasta cea mai vădită batjocură a libertăţii elec­ voacă în el şi credinţa, c i el e » vogelfrei c, cu
Slegescu József : In fiecare comună ! (Sgomot). torale ? el pot face ce Ie convine. Am fost dator să a-
trag atenţia ministerului int.eg, din datorinţa
Şl. C. Pop: Resping această acuză. Nu am întrece închipuirea omului câte de toate au faţă de victimele căzute. II rog pe d. ministru
luat parte niciodată Ia nici un conciliabul. De altfel sivârşit jandarmii. Eu Însumi am văzut un om preşedinte să facă cercetare şi se va convinge
d-voaslri pe timpul alegerilor nu v'aţi Întâlnit ? bătrân, care n'a luat parte la nici o adunare că lucrurile s'a Intâmptat cum le-am povestit eu.
Aţi ţinut atâtea cine, încât v'a mers vestea (Ri­ politică — podgoreanul unui advocat din Arad Astfel de învinuiri grave n'am voit s i rostesc
ant). — chinuit şl bătut pentrucă afirmative ar fi stri­ în cemeră fără să nu fi cerut lămuriri delà cei ce
lati deci deciziunea cercului Teregova cu nu­ gat : »Abzug«. au fost acolo.
mitul 1026, prin care opreşte Iul Aurel Vlad con­ Omul se scandalizează şi nu-i vine a crede Aş fi terminat deocamdată cu volniciile sivîr-
vocarea unei adunări de popor. cum se poate ca jandermii să joace pe spatele şlte de jandarmi la alegeri. Mai este Insă un alt
Szterényl Jószef : Asta i la indemnitate? unui ţăran. Eu i-am văzut ranele cu ochii. sistem de prigonire, asupra ciruia trebuie să atrag
Şt C. Pop : Trebuie să dovedesc pentru ce Cont. P o d m a n l c z k y E. : Ai văzut rane dar atenţiunea dlui ministru-preşedinte. E vorba de
nu am încredere în guvern. N u l nevoie să-mi n'ai văzut pe jandarmi jucând. Somcuta mare.

V
 Pag. 6 »TRIBUNA« 29 Iulie fi. i

Cu o zl mai înainte alegere au fost citaţi cu su­

tele alegătorii In chestii de transgresiuni şi e ca Un document al vremii. Croafii păcăliţi de b i n .
racteristic tot astfel de alegătorii, cari voiau să Senzaţionala ştire despre încetarea apariţiei Ziarele coaliţiei serbo-croate publică
voteze cu candidatul national. Am la mână do­ ziarelor > Luptac şl >Poporul român< — c a d
vezile, ca să nu zlcets că calomniez. Şi încă pen­ tele pactului dintre coaliţie şi banul T
tru c e ? Doar se ştie, on. Cameră, că omul să­ mâzgălitura Popeştilor de tot soiul nu mai este sich. Din acest pact reese că banul s« '
rac nu-şi duce In fiecare zi gunoiul din curte pe gazetărie naţională — a avut darul să dezvă- gajat să înlăture pe şefii de secţie,
cămp. Poftim sentinţele şi citaţiunlle. Pentru lueasca" multe lucruri, ce se şopteau, dar nu se cuma refuză să-1 înlăture pe şeful
transgresiunile acestea au fost pedepsiţi bieţii puneau pe hârtie. Cu toţii eram geloşi de presti­ delà justiţie Aranicky care a păcătuit
oameni cu câte 10—16 cor. giul partidului naţiona', şi nu eram de loc bu­ contra coaliţiei. In felul acesta el a
Contele P o d m a n î c z k y E. : Poate ar fi tre­ curoşi să scormonim în murdăria care infecta promisiunea sa şi s'a dovedit că croaţii
buit să Ii-se Ierte pentru alegeri. până departe — mai cu seamă c i nu există au­ avut tot dreptul de a provoca criza
Ş t C. P o p : E curios, că numai pe cel din toritate morală care să poată purta In cârcă atâta spectându-se pactul.
partida noastră i-au pedepsit. Toţi ceialalţi au a ticăloşie fără a se pita, sau fără a se scutura de
vut gunoiul In ordine. Agram, 2 8 Iulie. Ziarele Sobobranţ
ea, delà o vreme.
S z l e z á k L a j o s : Şi pe mine m'au pedepsit cu erei publică punctele tractului dintre
Conducătorii > Luptele şl «Poporului român «
50 de coroane. ţie şi Tomasich încheiat astă iarnă în
au înţeles aceasta şi — cam târziu, adevărat —
P r e ş . Rog pe d. deputat să nu întrerupă. cemvrie.
dar s'au izbăvit de beleaua birăutistă printr'un
Şt. C. P o p : In multe părţi şi acum e stare act de energie care am dori mult să nu rămână Punctele acestui pact sânt a:este:
de asediu. isolât. Prin urmare a acăpat lumea românească 1. Ouvernul actual al banului Raia
Chiar şi Coloman Széli a recunoscut că săr­ de o povară, poate acum răsufla mai cu voie. şefii lui de secţie trebuie să plece.
manul ţăran nu ştie unde să calce fără să să­ Nu mai tremură de teama că într'o bună zl or­ 2. Coaliţia are să sprijinească guv
vârşească o transgresiune. Ouvernul să se mul­
ţumească cu învingerea sa şi să nu urmeze ganele «oficiale* vor aduce articole burdiste, stre­ lui Tomasich.
înainte cu răzbunarea, căci nu pot numi altcum curate In foaie fără ştirea redacţiei, că după re­ 3. Guvernul să restabilească ordinea
volnicia ce s'a întâmplat şi cu părintele Eftimlu clama făcută dlui Babeş, la informaţii, va apare gală în ţară.
Costescu din Bol, care m!-a trimis o plângere lauda ştiinţifică a onorabilului d. Şeghescu, şi
ama ă. Mi-se plânge că In ziua de 10 Iulie, eşind nici nu se mal infioară la gândul că iar va tre­ 4. Guvernul va aduce o lega eled
din biserică, gendarmil i-au pus baionetele in piept, mai largă ca cea de azi, până când se
şl au comaidat foc. Poporul s'a împrăştiat în bui să reclame zadarnic numerele neprimite din creia definitiv legea votului universal.
toate părţile. Văd că unii din d-voastră vă scan­ » Lupta «.
dalizaţi. Nu vă scandalizat', ci să facem tot po­ 5. Guvernul va aduce legi fondam
Redactorii ziarului au scăpat şl ei de veclnica
sibilul să nu mai obvinâ astfel de cazuri. constituţionale, iar mandatele vacante
primejdie de-a fi daţi pe mâna procurorului pen­
Atrag şi atenţiunea ministrului de finanţe asu­ tru articolele Incriminate. Căci vecinie ameninţa demisiune se cedează partidului.
pra abuzurilor ce se săvârşesc în Vinţ, unde soarta dlui Oheorghe Stoica asupra capului ori­ In această şedinţă din Ianuarie To:
unui om i-s'a luat licenţa de a vinde băuturi, a declarat că reprezintă punctul de v
cui publica două şire In >Lupta*. Asta se dove­
numai şi numai pentrucă a votat cu Maniu. In al deputaţilor regatului croat şi va prt
cercul Beiuşului, oamenilor săraci ii-s'a luat pă­ deşte şi prin următorul document, pe care ni-!
şunea şi vitele le-au fost alungate Oamenii aceş­ trimite un prietin: guvernului unguresc să-se puie în lu
tia sânt într'o aituaţle desnădâjduită. toate drepturile limbii croate asigurate
Mult onorate d le părinte (Lucaciu),
lege, în senzuî dorit de deputaţii cr
O v o c e (in centru): Aceste sânt chestiuni de
Aflu că Dv. aţi mai avea oarecari nedumeriri Tot Tomasich a declarat că are să
drept privat.
cu privire la lucrurile pe cari Vi-'e am declarat neze neajunsurile de sub Rauch. In
Şt. C. P o p : Da, dar guvernul are datoria să ieri, şi pe cari aud că dl Birăuţ le-ar fi tăgăduit.
intervină în favorul acestor oameni amăriţi. P.ân- In faţa acestei stări de lucruri, daţi-mi voie să şit a făgăduit să restabilească or
gerile că lise ia păşunea nu mai înceată, fiindcă vă mai repet odată declaraţiile mele, fiindcă nu între sârbi, aşa cum a fost înainte
trebuie să rupem odată cu trecutul şi D-Voastră voies", să plutească vr'o umbră de neîncredere Rauch.
sânteţi în primul rând chemaţi să ne daţi mână asupra vredniciei mele de credinţă. Din publicarea acestor puncte reiese
de ajutor ia tămăduirea acestor rele. Noi ne am Prin urmare : banul Tomasich a tras pe croaţi pe sf
purtat pretutindeni paşnic. D'n partea noastră 1. Dl Birăuţ m'a îndemnat şi ma sfătuit ca să
n'a aţiţat nimeni. Ştiţi bine că noi nu aţîţam nu primesc răspunderea pentru toate articolele Criza croaţilor a izbucnit tocmai pent
împotriva ungurilor. Şi dacă este în noi amără­ ce apar în »Lupta«, ci să extradez pe autori lor banul nu a voit să înlăture pe unul
ciune împotriva ungurilor, vina sânt autorităţile în caz de proces. şefii de secţie Aranicky, deşi punctul
cari reprezintă ungurimea şi prigonesc poporul. 2. In special în ceea ce priveşte pe d. redactor pactului prevede asta în mod expres
Eu de multe ori a trebuit să stăruiesc în vorbi­ Ion Duma, instigaţiile de mai sus s'au repetat cu cuma croaţii au făcut dovada că banul
rile mele ca aceşti funcţionari fără suflet să nu privire la persoana D-sale.
fie consideraţi una cu poporul unguresc, care obligat să înlăture pe Aranicky, dar ci
Cred că şirele acestea vă vor asigura definitiv
sufere caşi poporul românesc. despre spusele mele. voieşte. Prin publicarea pactului banul
Vă rog primiţi, On. D. Părinte, expresia pro­ demascat şi croaţii au obţinut un r
Eu am curajul să spun totul şi să ţin piept la fundelor mele sentimente de stimă.
politic.
toate. Aştept ca on. colegi deputaţi, cari vreu să
între într'o eră nouă, să se convingă despre toate Budapesta, 17/VII. 1010 n. Demisia Iu! Peiachevld
acestea şi să nu se mărginească a da crezământ /. Pescăria, Contele Peiachevlch, preşedintele clubului
tuturor informaţiilor de ziare, cari se nizuesc a redactor responsabil. liţlel croate a adresat vice-preşedlntelul M'
ne présenta ca duşmani juraţi ai maghiarilor. nie h o scrisoare prin care arată, că demis
Aşa ceva nu-i adevărat. La noi există un astfel Se vede că Birăuţ căutase să infirme spusele din postul iiv, pentru că criza ce a izbucnit
de sistem vechiu, care trebuie nimicit. Sistemul redactorului responsabil (pe care, fiindcă nu era pusă pe temă pur personală. (Pentrucă r
acesta e necazul comun al tuturora : al români omul care să-i bată în strună, l'a dat afară din cer înlăturarea şefului de secţie Aramicky, к
lor, maghiarilor, slovacilor, şi al tuturor cetăţeni­ atilier), şi să menţină, pe cât se poate, situaţia Speră însă că deputaţii mai serioşi vor reis
lor din ţara aceasta, puntru-că nu se mai poate Mazuranich i-a răspuns arătând motivele i
admite ca capii administraţiei, pretorii să fie ade­ imposibilă şi imorală. Un gest energic Insă a a hotărlt paşii croaţilor şi întreabă pe Pti
văraţi paşi turceşti. Ştiu că există un ţar muscă- curmat-o. chevich, dacă Insistă în demisia sa.
lese, dar Ia noi sânt aţâţi ţari muscâleşti, încât Dar nu găsim în comunicatul al doilea, iscălit Peiachevlch nu a răspuns încă.
oameni să scârbesc de astfel de funcţionari cres­ de dnii Dr. Vasile Lucaciu şi Dr. Aurel Vlad.
cuţi în spiritul ca şi cum n'ar fi ei la dispoziţia
nici o aluzie, nici o indicaţie relativ la instalarea
poporului, ci poporul ar trebui să se închine lor.
atelierului partidului naţional şi la timpul în care
In sânul funcţionarilor s'a desvoltat mania spor­ se va urma cu tipărirea ziarelor >Lupta* şi «Po­ Discuţia convenţiei
tului. Fiecine umblă prin comitate la vânat. Fie­ porul Român*. Să se fi înfundat «lucrările cari
cine are lipsă de teritorii de vânat şi astfel n'ci
ca Românit.
sânt In curgere* ? — Ş e d i n ţ a d e J o i a Camerli. -
unul nu şi face datoria pentru care a depus
jurământ. Acestea sânt rele car] trebuie sanate, Poate cineva dintre prietenii noştri să ne lă­
Şedinţa e prezidată de preşedintele Berzevl
atunci nu vom mai auzi astfel de lucruri. murească atât pe noi, cât şi opinia publică, ai
Albert. După aprobarea sumarului şedinţei a
In baza motivelor acestora, nu primesc proiec­ cărei bani nu pot rămânea în punga dlui Birăuţ, cute se votează proiectul recruţilor şi în i Ini
tul de indemnitate. mânjită de arginţi iui Burdea. citire.

Pentru cumpărare
do
suc. cjuMtt р а д
Weismayr Ferenci
pălării pentru copii şi domni T i m i ş o a r a , centru, strada Hunyadi
 29 Iulie 1910.
St Intri In ordinea de zi : discuţia conversiu­
nii comerciale cu România.
Barcsay Andor (juslhist) nu primeşte conven-
ţiunei, mal ales fiindcă guvernul nu face nimic
pentru Independenţa economică. Ce.e înfiinţarea
Undi cu ziua de 1 Ianuarie 1911.
KAilay Ubul (kossuthlst) primeşte proiectul
şl aşteaptă delà guvern să facă ceva şi pentru
independenţa economică.
Szterényi lozsef (fost secretar general al
oraşului) apără proiectul. Politica noastră econo­
mică din trecut a fost greşită. In loc să fi silit
statele din Balcan să importeze delà noi, am fă­
cut din ele concurente. Polemizează apoi cu dis­
cursul de ieri al contelui Ká-olyi şi cere desfiin­
ţarea vimilor agrare miri.
Sándor Pál primeşte proiectui.
Serényi Béla (ministru de comerţ) răspunde
contelui Károlyi şi roagă Camera să primiască
această convenţie pe care parlamentul român de
mult a votat-o.
Şedinfa se ridică la orele 2 fără 10 m.
Alejerea delà Boroşineu.
— O întîmplnare. —
Primim următoarele rînduri p e cari le p u b l i c ă m
î spre a da glas şi părţii atacate :
Mult onorată redacţiune,
In numărul popular a! ziarului d-voastră, N r . 143
a apărut un articol supt titlul «A d o u a jalbă d i n
Ripsigi subscrisa de «un răpsigan». In amintitul a r ­
ticol precum şi în altul precedent, individu! « u n r ă p ­
sigan' trage la întoială ţinuta u n o r fruntaşi d i n cercul
Boroşineu, dovedită la alegerea d e p u t u t a t u l u i dietal
din 1 Iunie a. c.
Pentru orientarea publicului cititor şi p e n t r u resta­
bilirea adevărului vă rog, ca să-mi publicaţi în esten-
siunea întreagă desluşirea prezentă.
Fiind acuzat în număr poporal, vă r o g ca şi scuza
si o publicaţi în număr poporal şi a n u m e , în p r o x i ­
mul număr. Dacă toţi tac şi n u r ă s p u n d încriminării
ce li-se impută, eu nu voi tăcea, fiind şi e u b ă n u i t ,
iar de alta parte pentrucă mă simt calomniat în a m ­
biţia mea naţională pe care n u o d a u s c h i m b nici
pentru întreaga lume. Mă surprinde foarte i n m o d e s t i a
individului «un răpsigan». Au poate-se î n c h i p u i m a i
mare păcat strigător Ia cer, decît a ataca p e cineva
m ce are mai scump, în reputaţiunea sa n a ţ i o n a l ă
Sră dovada şi în totala lipsă de c o n v i n g e r e ? Peste
combinările, candidările şi întorcăturile o b v e n i t e îna­
inte de alegere sint silit a trece la o r d i n e a zilei. C u
mult mai mult ţin la cauza naţională decît să
n'o fac aceasta, deşi aceasta este cauza adevărată a
perderei cercului nostru.
Ţinuta mea a fost următoarea : a venit dl d r . Vasile
Lucaci in ziua primă la Cermei şi L u n c ă . T i m p u l a
fost foarte nefavorabil încît în Luncă n u ne-a succes
adunările. Observ că întreg turneul a durat n u m a i 4
zile. In Cermei l-am primit ca p e u n adevărat a p o s ­
tol naţional, martori pot să-mi fie cei 4 0 - 4 6 intelec­
tuali, domni şi dame cari l-au însoţit la C e r m e i .
După masa comună aranjată pentru toţi în o n o a r e a
candidatului în casa mea, i-am p u s la dispoziţie î m ­
preună cu fraţii Chera trei calese (trăsuri) p e restim-
pul turneului. Eu l-am însoţit în toate c o m u n e l e d i n
cerc, ţinind alături de alţi fruntaşi vorbiri î n d e m n ă -
toare. După sfirşitul turneului fieştecare n e - a m r e î n ­
tors la vetrele noastre.
Am vorbit cu fieştecare alegător în mai m u l t e r î n ­
duri şi i-am rugat să voteze cu candidatul n o s t r u .
Pe stradă pe unde i-am întîlnit, în tot locul a m v o r b i t
cu ei. Am pus în mişcare rudeniile fieştecărui ale­
gător, am influinţat asupra lor în tot chipul... Ştiind
insă, că mulţi din alegătorii din C e r m e i şi S o m o s -
thes sint arendatorii baronului Solymosy, deci d e o -
bligaţii lui cari umblau ei şubaşii d i n casă în casă la
ortacii lor şubaşi, îndemnîndu-i să n u voteze c u r o -
minii, căci n'au nici o dobîndă delà r o m î u i , ci să
roteze acolo unde capătă bani, iar cei liberi adecă,
cari nu sînt în obligo faţă de baronul S o l y m o s y sînt
aplicaţi a se vinde, ceia ce le-am s p u s î n fată la toate
ocaziunile binevenite, am aflat d e b i n e a trimite c o r t e ş
plugar în toată Lunca. Am eugetat că p r i n corteş
plugar voi face mai multă ispravă, d u r e r e însă nici
aşa nu mi-a succes.
ESTAT és B E N E D E K ,
if— stabiliment de articole bisericeşti =====
BUDAPEST, IV. V á c z i - u t c z a
I
»TRIBUN A c
In presară alegerii, iarăş am vorbit cu toţi ai mei. Am
observat că toţi aşteaptă după bani. Aproape toţi mi-au
promis, că vin cu mine. Durere, dimineaţa cea mai mare
parte au trecut în tabăra contrară trimitîndu-mi vorbă, că
dupăce vor pune mîna pe bani, Ia urmă vor trece la
noi. N'au trecut însă, căci dupăcum se vorbeşte, banii
i-au căpătat numai după votare,
După toate aceste rog publicul cetitor să judece
dacă am satisfăcut sau ba datorinţei mele de romîn ??
Cari din cei cn gură mare au făcut mai mult ?
Vezi individule din Răpsig, trebuia să te convingi
mai nainte şi să cunoşti poporul din Luncă, pe cari
d-ta-1 numeşti de «ţigani negri». Oare sufletul d-tale
nu e mai negru ca fetele lor ? Poporul din Luncă
altcum e bun dar e fără carte şi fără conştiinţă na­
ţională şi tremură după cîştig.
Nu întotdeauna intelectualii, conducătorii sînt vina,
ci sînt cazuri esceptionale cînd poporul e de vină.
Ştie poporul că e păcat a se vinde şi a auzit aceasta,
— dacă nu delà conducătorii lui fireşti, delà preoţi,
— delà deputat şi delà alţii, cu toate aceste bucuros
se scuză, inferînd conducătorii. — Unii vor zice, eă
în asemenea locuri s'a perdut încrederea în conducă­
tori, Presupunenerea aceasta cade de sine, de-oarece
nici unul nu votează cu contrarul din ura conducăto­
rului, ci tofi votează pentru bani, deci banul şi nu
neîncrederea în conducători e vina.
Eu cunosc conducători cari foarte pufin au lucrat
pentru cîştigarea voturilor cu toate aceste aproape
toate voturile l-au urmat. La din contra, cunosc con­
ducători cari ziua şi noaptea s'au luptat din răsputeri
şi abia au adus o parte din alegători cu sine. Oare
căruia se cuvine mai multă recunoştinţă? Celui ce
fără nici un merit a condus mulţi alegători fiind po­
porul bnn, sau celui ce după multă trudă abia a con­
dus cîteri voturi fiind poporul prost ?
E la ordinea zilei bruscarea în preoţi în general,
ceeace am ferma convingere, că numai ruinare poate
produce. In acest mod ne putem înstrăina, dar nici
de cum nu apropia. Observ însă, că faţă de toti se
scrie cu oareşcare rezervă, numai fată de tagma preo­
ţească se scrie fără perdea. Poate pentrucă preoţia e că-
pătîiul intelectualilor? nu ştiu, una şliu că am constatat cu
durere că unii intelectuali află plăcere în debăgarea
preoţimei. Mulţi preoli au fost pe nedrept tîrîţi chiar
ş'acum după alegerile din urmă şi iarăş mulţi inte­
lectuali civili cari n'au desvoltat nici o activité au fost
cru{aţi.
Afirmi individule din Răpsig, că împreună că alţi
fruntaşi din cerc şi eu am votat au Lucaci, dar şi eu
am lăsat poporul să voteze cu baronul ? — deci pre-
supuni că cu ştirea mea au votat? Prin prezenta te
provoc să documentezi dacă eşti om de omenie!
Dacă eşti vrednic de a ataca, fii vrednic de a docu­
menta, la dincontră trebuie să fie vrednic de a răbda.
Răsplata mea delà alegerea baronului e, că mi-o in­
terzis atît mie cît şi fraţilor Chera chiar şi trecerea
prie pusta lui la economia noastră din Tămand.
Toată lumea poate trece prin pusta baronului Soly­
mosy, numai noi nu.
Osre nu pentru ţi iuta noastră românească s'a
făcut interzicerea aceasta? Pofteşte şi te con­
vinge! Şi vei afli chiar şi din împrejurarea a-
ceaste, câ presupunerea d-tale e falşă.
Te încredinţez individule din Răps'g, că pe
mine nimeni nu mă poate cumpăra — şi când
ar repăşl toţi românii din partidul national în­
cât numai d-ta şi eu am mai rămânea ş'atunci
eu numai după d-ta aş urma.
îmi pare rău că nu te-al iscălit să te cunosc,
ce pană eşti ? Ce merite nationale ai ? Pe ce
bază iţi arogi dreptul să scrii despre a:eia, a
cărora care nu eşti vrednic a le deslega ? Oare
nu eşti cel ce s u b alt nume şi in >Lupta< ai
timbrat pe toţi fruntaşii din cerc ? Au suferi de
mâncărime de scris In jurnale? Oare nu eşti
cel ce nici n'ai votat cu candidat naţional? Cel
ce un pas n'ai făcut In interesul candidatului
naţional ? Cel ce ai propus boicotarea >Tri­
bunii* ? Cel ce ai încercat a te impune de
candidat ? In acest mod voeşti să-ţi verşi ve­
ninul ?
1(1 recomand de altădată să te convingi şi să
rumegi ceia ce pui pe hârtie, să s:rli mai fin să
nu strici gustul cetitorilor; Iar dacă nu ştii Iasă
peana pe sama celui ce ştie, iar d fa la ferăs­
trău poate II vei şti mânui mai bine.
La fine încă odată te provoc, că dacă ştii că
Se expedează pentru preţuri solide aranjamente complecte
pori, stihare, potire, policandre şi candelabre, cădelniţe, iconostase şi icoane sfinte etc.
Lucrează i c o n o s t a s e , a l t a r e , j e r t o v n i c e , a m v o a n e ,
59. Preţcurent, preliminar, s a u deeemnuri
Pa* 7
şi eu am vândut alegătorii din Luncă, să docu­
mentezi ! căci Ia din contră te declar de un porc
de câne.
Dermei, la 24 Iulie 1910.
Dimitrie Popovici,
preot romîn.
INFORMAŢIUNI.
A R A D, 28 Iulie n. 1910.
— Inundaţiile din S o l n o c . D o b â c a .
Uriaşa catastrofă care a căzut asupra co­
mitatului Solnoc-Dobâca şi a pustiit ceasuri
întregi recolta şi pometurile de pe valea
Someşului, s'a început Duminecă după
amiază. In Dej încă s'a deslănţuit viforul
cu putere, smulgând arborii de pe margi­
nea {rotoarelor cu rădăcini cu tot. Grin­
dina de mărimea nucilor a alungat toate
vietăţile la adăpost şi a redus la cantităţi
disparente nădejdile ce puseseră ţăranii în
anul acesta.
Cele mai mari jertfe însă au fost sece­
rate dintre oameni, căci singură comuna
Dobric are aproape trei-zeci de înecaţi.
Mulţi au rămas greu răniţi din lupta con­
tra apelor. Dintre victime au dispărut până
acum fără să poată fi descoperite unspre­
zece cadavre.
— Pentru n e n o r o c i ţ i i d i n Băuat am mai
primit delà :
iosif Vuculescu, Şepreuş — — — Cor. 20'—
-
F. A Degan, corners. Fiume — — t 4—
Silasi Poli, servit la Dr. Onişor, Bistriţa « 2-—
Total: Cor. 26 —
Sumele de până aici: 540528
Total : C. 5431 28
— Pentru inundaţii din C a r a n s e b e ş . So­
cietatea muzicală română »Hora< din Craiova a
trimis ep'scopuiui M. Cristea din Caransebeş
pentru inundaţii din Banat suma de 200 coroane
în două rânduri a n u m e : 150 coroane, produs al
concertului delà Craiova în 28 Iunie a. c. şi 50
coroane produs al concertului delà Severin 3 Iu­
lie a. c.
— Dl Vasile G o l d i ş ospătat de
primarul din Vineşti. Raporturile de
simpatie şi dragoste vie ce s'au stabilit
între românii din cercul Radnei şi fostul
lor deputat dl V. Goldiş nu s'au şters cu
t o t nesuccesul delà alegere. Aceasta s'a
văzut şi Dumineca trecută.
Luminat de un gând frumos, bravul pri­
mar din Vineşti, Nicolae Bîrlea care la ale­
gerile trecute a înfruntat cu o dârză mân­
drie teroarea stăpânirii, a poftit pe Dumi­
necă la casa şi masa sa pe domnul şi
d-na Goldiş, dorind astfel să facă în nu­
mele său şi al sătenilor din Vineşti cât mai
curînd mărturisirea despre nădejdea lor
nestinsă de a putea smulge din mâna duş­
manilor cu prilejul celor mai apropiate
lupte, steagul ce ni-s'a răpit acum cu ar­
mele celei mai negre nelegiuiri. Dl şi dna
Goldiş au fost însoţiţi de d. şi d na Dr.
Romulus Velici şi dd. I. B. Păcurariu şi
loan Montani.
In casa preascinstitului primar au fost
pr'miţi cu acea căldură şi alipire înduioşă­
toare care tălmăceşte neţărmurita încredere
pentru biserici, odăjdii, pra­
i c o a n e p o r t a t i v e etc
в е trimit la dorinţa.
 » I K I D U IN A « & II

a ţăranilor noştri în conducătorii lor fireşti. S'ar egala In chipul acesta şi namărul zHelor Iui BIBLIOGRAFII.
Prezenţa СІ1Ы Goldiş în comună a făcut să Februarie.
La librăria >Tribunei< se află de vtai
mai curgă odată lacrimile de durere ale în- Aceasta împărţire a anului ar mai previnta şi
avantajul că aceeaşi dată a lunei ar cădea tot­ 10—20 fii. porto:
frîngerii delà Radna. Legătura nemeşteşu­
deauna în aceiaşi zl a săpiămânei, ceeace ar con­ Boicaş Lucian, Năvăliri bărbate. Nuvelă
gită, sfântă şi vecinică dintre popor şi con­ tribui la înlăturarea greşelilor de dată atâta de C. Tutoveanu. Albastru.
ducătorii lui s'a adeverit acum mai mult, frecvente, cari cauzează de multe ori pagube în­ Ioan Adam. Aripi tăiate
în ciuda duşmarilor noştri cari cearcă să semnate comerciulul. N. lorga Istoria literaturii româneşti voi,
o nimicească prin hulă şi ocară la adresa N. Iorga э > » voi,
Congresul a primit acest proiect hotărând
fruntaşilor noştri români şi noi ne punem să lupte pentru introducerea acestei reforme a N. Iorga : Les dernières élections en Ht
calendatului. et les Roumains, (luin 1910) 20 fil.
în această legătură încrederea şi întărirea
La Librăria Tribunei sä află de vânzare: !
nădejdilor noastre de bine. — A d v o c a t r o m â n î n Alud. Primim avizul Convorbiri Literare à 1 7 5 - f 10 fii.
— U n g l a s d e durere. N i s e scrie: Starea următor : Am onoare a vă aduce la cunoştinţă,
că mi-am deschis cancelarie advocaţlală în Alud
tristă şi pericolul In care se a f l a unele scoale din (Nagyenyed. Szentkiiály u. 6). Cu toată stimă : /. Russu-Şirianu: La Roma, schiţă din
Zărand, după cum s'a scris In » Telegraful Ro Dr. loan Moldovan, advocat. călătorie ) I
man« — este adevărstă. Dr. E. Babeş: Diagnoza il
— A l b u m u l B u n e a a apărui intr'o minunată A. Cosciuc: Nutrirea animalelor de casă
Şcoli comunale şi iar şcoli comunale. Dar execuţie tehnică şi cu un cuprins bogat de peste
cine să fie cauza? Dacă am da o pe faţă mulţi 200 *paginl. (op premiat) >
ar roşi poate, ar da alarma cu mii şi mii de A. O. Maior: Bibliot. copiilor, vol. II. >
E admirabilă coperta în mai muiie colori, după
scuze. » » > V. III şi IV. )
originalul pictorului nostru F. C. Domşa. Ur­
In comuna muntoasă Bulzeşti cu 500 copii mează, numai decât la început portretul cel din
obligaţi la cercetarea şcolii se vor înfiinţa 7 urmă al canonicului Bănea In patru coloii. Şi Biblioteca Lumina à 30 f i l + 5 1
alte peste 20 clişee, apoi capete artistice, supli Nr. 1 Em. Oârleanu, Trei Vedenii,
şcoli comunale cu 7 învăţători. Mlnisteriul a or­ mente, etc. Textul se împarte In următoarele mari Nr. 2 H. de Balzac, Călăul, trat)
donat ca să se înfiinţeze numaidecât (din oficiu) capitole: I. Moartea. II. Jalea neamului. III. Fime
de A. Mândru.
acele 7 şcoli comunale, cu atât mai mult cu cât rarii. IV. Postum. V. Epiiog.
Nr. 3 Ion Agârbiceann, Prăpastia.
susţinătorul şcoalei din Bulzeşti nainte de acea­ Este o carte vrednică de memoria merelui no­ *
sta cu 12 ani a fost provocat In mal multe rin stru Buneí. Se vinde in folosul ridicării unui
duri ca s l edifice şcoala, dar nici de prezent mausoleu la groapa meritatului bă bat al bisericii Dr. Vasile Suciu profesor, HipnrJ
nu este speranţă de a se edifica şcoală conte şi neamului. şi Spiritism. Studiu critico teologic
sională. Ce lucru de ruşine pe o comună aşa Preţul unui exemplar, pentru abonaţi : 6 cor„ 50 fii.
mare. Dar măritul Consister din Sibiiu ce zice pentru nesbonaţi 7 cor.
ia aceasta? Pentru uşurarea administraţiei, abonaţilor se
trimite cu rambursa. Aceia dintre stimaţi abonaţi, Poşta Redacţiei.
Preoţii de-acolo sânt oameni bătrâni, directo­ cari ar dori să nu li se ramburseze, sânt rugaţi
rul şcolar are 60 de ani preoţie. Capelanul ales să anticipe preţui de 6 coroane -f- 55 bani Uxä A. O. (R. S. Mihai). Adrts» e Ştefan BtH
a părăsit parochia in anul 1900. Unde-s condu­ de porto şi recomandare ! Comandele se pot face Brăila, Str. Regală 43
cătorii, unde e nergia etc. Ia Adresa: Albumul Bunea — Biaj (Balázsfalva)
Dr. S. Proca (Sibiiu). Va apărea mâine, m
sau Librăria semin.
Amar vouă bulzeşteni, oameni slabi, mai bu­ rui de azi fiind numărul poporal.
curos susţineţi 7 şcoli comunale decât 1 — 2 Dej Vă mulţumim pentru lămuririle preţloi
şcoli confesionale. 4& : Dentist român in Arad. : gţ* Apreciam motivele Dv. nobile şi vom ţinea s
Perirea ta Izraii ! de ele.
V VIRGIL MUNTEAN Y C. M. (Bucureşti). Vă mulţumim şi aşti
— O răzvrătire î n a r m a t a turcă. Din Sa­ • :: Szabadság-tér No. 3 . :: • să ne scrieţi. .
lonic se anunţă : O răzvrătire a izbucnit printe
soldaţii condamnaţi să lucreze drumurile lângă
Strumniţa. Un deteşament al gărzei a intervenit. Redactor responsabil: lullu Giurgiu,
4 răzvrătiţi au fost ucişi, 8 grav răniţi. 8 instiga­ «Tribuna» institut tipografic, Nlchln şl cot
tori au fost arestaţi.
Aceşti soldaţi făceau parte din trupele înde­ ECONOMIE.
părtate din Constantinopol pentru revoltă.
f l a t a grftnelor din Aradul-Noa
— Astra Ia O h a b a . Secţia XI Blaj sl >Aso-
ciaţiunii pentru literatura română şi cultura po 5 Iulie 1010. Concurs.
porului român», îşi va ţinea adunarea generală S'e rioaot i z !
cercuală la 2 August n. 1010, sărbătoarea sfân­ Direcţiunea institutului de credit şi I
tului prooroc Iile, In comuna Ohaba. g r i a 200 шаа.
orz mm. ,
,
,
, 8-50- 9 - nomii »V1ITORUL« societate pe acţii i i
530- —•—
După prânz la orele 3 : vizitsţla expoziţiei de o?ä* mm. , . 6.30— —•- Ocna-Sibiiu!ui publică prin aceasta conclus
lucruri de mână In şcoală şi distribuirea pre­ leeiri mm, . . 6.50- —•- pentru ocuparea postului de contabil.
miilor. păpuşoi 200 mm, . 6.30— 6-40
La această adunare sânt Invitaţi toţi membrii Delà reflectanţi se cere :
t*reţerfl» t e s t socotite Sn coroane şi după 50 feig
Asociaţiunii ş l pe cel ce doresc înaintarea popo­ 1. Să dovedescă cu atestat că au absoll
rului român. vat o şcoală superioară de comerciu a*
Швгне âm M ă r f u r i şl e f e c t e din B u d a p e s t a
— R e f o r m a calendarului. Congresul Inter­ examen de maturitate şi
Budapesta, 5 Iulie 1010.
naţional al camerilor de comerciu, care s'a ţinut 2. Să posedă pe lângă limba materai
Ia Londra, s'a ocupat Intre altele ş i cu reforma Pretai cerealelor după 100 ftlgr. я fost nrmăiorsil cel puţin limba maghiară în scris şi vorbiit
calendarului. Astfel congresul a adus hotărîrea
de a propune tuturor guvernelor. ca să fixeze Oria mon Salar 1200 cor. anual şi tantiema sta­
sărbătoarea Paştilor In prima Duminecă după 4 Pe Тім 21 K. 50 tutară.
April stil nou. Din comitatul Albei 20 » 70 Cererile au să se înainteze până cel mult
Dintre proiectele de reformă a calendarului, De Pesta 20 9 50 în 15 August 1910.
cel mai practic a fost considerat acela al profe­ Băaăţănesc — 20 € 40
De Badea 20 70 Postul va trebui ocupat imediat după
sorului ürosclande din Geneva.
Secară de calitatea I. 14 Ш — alegere.
După acest proiect sărbătoarea anului nou,
fiind considerată o . sărbătoare politică, trebuie Orzul de nutreţ, calitatea 1. 12 » 75 Reflectanţii cu praxă vor fi preferiţi.
scoasă din numărul zilelor calendarului. Ovis de calitatea L 14 1 95 După un an de probă urmează defini­
Numărul zilelor celelalte ale anului să se îm­ 11 — tivarea.
partă in patru părţi egale. Fiecare sfert de an O c n a , la 12 Iulie 1910.
ar avea în chipul acesta câte trei luni, dintre cari
două au 30 de zile, iar a treia cu 31 de zile. Direcţiunea.

Iosef Müller t Comp., Mediaş-Medgyes. Birou tehnic şi întreprindere d e zidit pentru zidire di
beton şi beton de fier ; depozit de lucrări de ciment,
Primeşte şi pregăteşte tot felul de construcţiuni de beton de fier : aşezarea de padimente fără înebieturi, depozit stabil de ţigto
pentru acoperit din ciment, barere pentru trepte, plăci de ciment, şi pietrii-beton pentru fântâni.
 Nr, 149 - 1910 «TRIBUNA. Pag. 9

ÎMPRUMUTURI IEFTINE
orice cheltuieli se mijlocesc pe Agronomii îşi pot face cumpărăturile în condiţiunile cele mai avantajoase la
Moşii cu amortlzaţie pe lângă 4 7 2 % • — magazinul economic şi de unelte al lui —=
"tla 10-65 ani, şi poveri mai s c u m p e
rfl scoase după etalonul de mai s u s .
I Orice maşini agricole, fabricaţii de prima
Tsă şi cea mai nouă construcţie, ca maşini
! treierat cu vapor, benzină şi ulei brut
Kalló Jstván é s Társa
Tel fon No 850. Oradea-mare—Nagyvárad ТеІекИ. No 9,
oui ori folosite) apoi maşini de sămănat,
Are în depozit, pe lângă avantajoase
inturat, mori cu vapor, benzină, olei brut
u jilipuri, pe lângă plutire avantagioasă \ tot-feM de maşni
condiţii de plată,
I nit şi fără urcare de preţ. | \ industriale şi agricole, aparate,
IVmare şi cumpărare ce moşii, mori,
(brici, case etc. etc.
[Agenturagenerală pentru comitatul Arad,
mad, Bacibodrog, Timiş, Torontai şi Caras
unelte, oleiuri, saci, muşamale funii
motoare, automobile, stropitori etc.
Cereţi prospecte. — Expediţie gratuită.
— Corespcndinţă î q limba română. —
4$ \

щгаШиі »IDEAL* pentru acetilenă,

& Schnauzer din Budapesta, cu
lina frumoasă şi suportabilă şi cu ma-
garantat cea mai simplă şi mai sigură. Preţuri m o d e r a t e . —

IU chemări în provincie se trimit funcţionari

•wilişti. A N U N Ţ .
•Agenţi cinstiţi p e n t r u ţ a r ă s e c a u t ă pe A m onoare a aduce la
j p ( i onorar. cunoştinţa onoratului pu­
blic că mi-am d e s c h i s î n C/3

p S Palmert Mátyás, ŞIrla, d r u m u l Aradului,

van a t e l i e r - d e
Ю.
СЛ
-O
3.
p l i o a r a (centru) P r i n z - E u g e n g a s a e N r . 3. : t a m p l ă r i e : 3_

(lingi cuţltarul Koch). (măsar) unde efeptuiesc 3

ori-ce lucrări ce se ţ ne de B
Premiat cu premiul I la Bucureşti în 1894. branşa aceasta, totfelul d e
m o b i l e , p-ecum ş? ori-ce
SCULPTOR ROMÂN. lucrări d e edificii.
Am onoare a aduce la cunoştinţa on. Rugând sprijinul onora­
domni preoţi «i învăţători precum şi tului public român, semnez
iatrcg on. public român următoarele: Cu stimă:
Ca sculptor de lemn sunt In poziţie să
aerreec în ori e тгѳтѳ cu ori-ce fel de V A S 1 L E HUIU
lacra de sculptură şi măsărit pentru m a e s t r u m ă s a r ,
•iutile noastre biserici creştineşti d. e. : SIRIA (Világos, c. Arad).
Iconostase (Temple) Străni, Tro­ — Serviciu conştiinţios.
nuri, Scaune, Chivote, Rapizi,
Z Z : Uşi, Cadre, etc. Z Z Z Z
ш ori-ce stil s'ar recere, cn cele mai
moderate preţuri. Construiesc PLANURI
dup! dorinţa Pentru toate lucrurile mele Credit pe ipotecă, pe c a m b i e 1
lan garanta deplină că sunt de prima
cal Ute at&t ca lucru cât şi ca attă. şi pentru oficiant!
Atrăgând atenţiunea оз. риЬГс asupra
împrejurării, ci chiar buna cuviinţă ar
aduce cu aine ca bisericile noastre ro­
mâneşti prin maeştri români să se în-
mijloceşte
Щ
iramseţue
Rog bunăvoinţa in special a onor. oficii şi
«mititele parochiale.
Cu tot respectul semnez
Herzog Sándor
I. I n l i n Bosioc,
sculptor şi auritor in Berlfşte,
ARAD, n

V
poşta Jám (Banat).
Promovat cu distincţie de şcoală de sculptură. Щ
str. Weitzer János 15. | eANUNŢURUc
m •
Cele mai bune folofon nr. 8 7 8 . Ш s e p r i m e s c c u preţuri m o d e ­ •
• •
linuri de deal,
'ţtilalullus Dános, producător de
ii rate la administr. »Tribüne!«.

ІѴІ in Siria pe lângă urm. preţuri :

a de sticlă prima calitate, azuriu Cor. 38 —
ide masă » >
, de Rizling prima calitate
» > 40'—
> 44*—
! mai bane vinuri vechi, culoare azurie
,48-, 5 0 - , 66 —, 60 — . Vinuri :
M o t o r c u olei brut. Й Cea mai contabilă putere motorică.
1er Cor. 44*-. Vin roşu (Bikavér) 50, Cea mai ieftină uzină ! Garanţie necondiţionată. Preţuri
90 - de hecto. şi condiţii favorabile, a e r Fără m a ş i n i s t ! Nu ex­
iniile se expediază în butoaie de Im­ plodează. Nu e expusă focului. Nu e supt inspecţia
financiară. Nu are cazan. Funcţionare simplă. Punem
it, Iccrpând delà 100 litre de orice maşina la dispoziţa oricărui individ acreditabil, fără
nici o cheltuială, pentru a se convinge că face cel
VCIU
I COLANT, VINURI ADMIRABILE mai bun şi cel mai vrednic de încredere serviciu.
na CALTIATE. P r o s p e c t e d e preţuri delà 2—60 P H gratuit.
:sa pentru scrisori şi telegrame : PÁLFY TESTVÉREK
turnătorie d e fer şi fabrică d e m a ş i n i in
Ittlius Dános, S E G H E D I N - S Z E G E D .
Fondat în Anul 1807. Distins cu 2 0 medalii de aur.
ie p r o d u c ă t o r d e v i n u r i
Világos (Şlria, i r a d m . )
 Pig. 10 >T R I B U N A« Ï910 - Nr,
m - -
GO II «
•

•
л

"
V

s a
f—I • V o ea #ч«
on №1
cd
ap
i pentru m i n i
ssa ^
• —» • Л—
ce >ce

55
ai
S
43 O ( U
РШЗРіи luuuuiuaiu. részvénytásaság,
Budapesta, VIL, Yörösmarty-u. щ
4
Recomandă:
U-3 E h
« ce
c *"
3 u
1
E"*
MOTOARE d e o l e i b r u t M O T O A R E CU BENZHl
s e u w
V o
a-g
cea mai sigură şi mai ieftină ca acumalator şi regoi
u
£•*
ulti putere motorică. précisât.

N
O L o c o m o b i l e c u olei ş i benzină.
Maşini agronomice.
MOTOARE I N D U S T R I A L E I N S T A L A Ţ I I DE GJI
şi fauri. indispensabile pentru meseriaşi cheltuială la cias l /a-i'î !

â n a cu piciorul şi agronomi. bani.

bricanţi şi vînzători
Instalaţii de mori.
!, Kölcsey-u. 67.
Maşinist diplomat nu e de Se poate instala orii
lipsă, oricine le poate manua. focul e esclus.

Preţuri ş i c o n d i ţ i u n i d o p l ă t i r e convenabile.

Liste şi p r o s p e c t e d e Comandele din provii

preţuri la dorinţă tri­ se execută prompt
mitem gratuit. cea mai mare ponctuai
Toate comandele sunt a se adresa la firma de mai ml

din ţara noastră.

Gramofoane şi
n e z Aprinzători original „Imperator;;
János, Győző Gyula. lampioane de buzur
ui şi p o m p e se găsesc mai ief­
tin în marele ma­
« Budapeita.
gazin de fabrică
a lui
.w<*H« de vama veche).
r

Se aegajază
Tóth, József, Szeged, Könyök-u.
să toarne = N o u i a r i i româneşti, à fi. 1-50.
clopote cu
garanţie 20 3 buc. IL 4. 6 buc. f. 7-50. 12 buc. fi 14.
de ani, la Cereţi gratuit p r o s p e c t u l d e preţuri.
turnarea din Se caută revânzatori.
nou a clo­
potelor cre-
patc, la tran­
sformarea
clopotelor
vechi, cu co- M a ş i n a d e s p ă l a t
rine noui de
îuvârtit din
fier, precum „ W E L T W U N D E
şi pentru ar­ este bucuria fiecărei femeie econoamă b u n ă ; albiturile,^
monia sune­ lângă cea mai mare cruţare şi lucru uşor copilăresc, devin il
telor de clo­
pote, prin lucitoate. T S ° / o economisire de timp, bani, încălzit ţii
FArA chior! Firii
înlocuirea F u r u ajutor ! I•fiJflputl
clopotelor F u r Ä ireca.ro ! F 4 r u învi
cari lipsesc, F u r u terpentinA ! F Arft •
Ia facerea Praful 40*— Cor.
• caunelor de
clopot (sta- Cereţi îndată prospect gratuit i
lagi) din ra­
de de fer şi
montarea
W I L H E L M OBERI
M e d i a ş — M e d g y e s Nr. 8. (Tri
austora la
ista locului. Iм t r i m i t e r e a î n a i n t e a cor.
m a e l n a eo e x p e d e o z l i

Condiţiuni de plată favorabile. Proiect de budget la dorinţă gratuit

 » T R I fi U N A « Nr. 149 — ÎOIÔ

Fraţii
Hr. telefonului 6 0 t . 9 Cea mai mare firmă românească din Ungaria.

rad, Boros Béni-tér 1.

H î i a n d ă magazinul lor bogat asortat de f o r ă r i i , arme
tot-felul de m a ş i n i a g r i c o l e cu preturile cele mai mo­
ite şi pe lângă plăti re în rate. Catalog trimitem gratuit.
Qtura generală a fabricei de maşini Nicolson din B u d a p e s t a pentru garnituri de treerat şi orice maşini agronomice.

* ii -
C-r - I.' s"< '- 'V
r
~.~'f

mituri pentru trierat şi cu prospecte pentru mori servim bucuros, eventual pentru pri-
Irea lucrurilor acestora şi facerea contractului mergem la faţa locului pe spesele noastre.
Mare asortiment de osii Steier şi originale Winter. = s =
Nr m - totó Л ШI Ѣ ü N А<

Internat noii în Lipova-Lij

Corneliu Demeter Se atrage atenţiunea onoraţilor părinţi că în anul
1910 — 11 se va deschide un internat de băieţi în Lipova,
punzător întru toate cerinţelor moderne, a cărui sup ave
generală va fi încredinţată directorului şcoalelor medii, iar
:: a p o t e c a r :: veghierei învăţământuiui, corpului profesorial, pecând a
sanitare va fi încredinţată medicului orăşănesc.

Orăştie (Szászváros) Щ ШI ret Din cauza lipsei de spaţiu în anul întâi se va primi
un număr restrîns de elevi, din şcoala de comerţ, civilă şi prl
pe lâncră taxe moderate.
Cei cari s e v o r p r e z e n t a p â n ă ia 15 August
v o r fi primiţi.

PERONOSPIN
Mijloc aplicat cu cel mai mare folos con­
Prospecte trimite la cerere
Ä Lippai Diák-Otthon Igazgatd
tra peronosporei, la stropirea viilor. De 9
ani este în folosinţă cu cel mai bun succes.
Prin întrebuinţarea »PERONOSPINc-ului, viia va fi
hotărît mai fzumoasă, boabele de struguri mai mus­
toase şi astfel roadă de vin mai bogată. Experienţa a Să ne c r e d e ţ i
dovedit, că prin folosirea petrii vinete, nu să ajung aceste
rezultate, — probabil pentru aceea, că piatra vânătă
verzeşte peste măsură frunzele, şi prin asta abstrage din
că este tn intereeal D-tre
dacă comandaţi — : coasa „Koronagyéi
puterea şi sucul viţei, ceeace înseamnă pierdere de putere.
Pravul meu de stropit, face viţa mai plină de viaţă
şi mai asigurată contra boalei de peronosporă.
Folosirea >PERONOSPIN«-ului e şi mai ieftin şi
mai simplu în manipulare decât piatra vînătă. întrebu­
inţarea >PERONOSPlN«-ului : La stropirea întâi e a
C u c o a s a „ K o r o n a g y é m a n t "
se pune un pachet într'o hectolitră de apă. La a doua
ţ bătută odată se poate cosi ziua întreagă şl deoarece e făcută din
stropire un pachet şi jumătate, iar' la a treia, două

8
mant, coase rele eau moi au se găsesc latre ele. Pentru trainicii
pachete la o hectolitră de apă, mai trebuie pus şi un bucăţi garantam.
kilogram de var nestâns. 76 80 85 90 96 100 110 cm. La comande de 1
Praful va fi pus în un butoiu menit anume numai m Preţul : 1 buc 1-80 1-90 2-20 2-40 2-40 2-60 cor. una ae dă
pentru mestecare (disolvare) şi plin cu apă. In câteva S Comandele ie pot face prin trimit banilor Înainte sau pe lângă
minute praful să disoalvă. Apoi butoiul să clătină bine. § Lengyel Testvérek
Aşadară »PERONOSPlN«-ul nu trebuie măruntit ori topit
în apă caldă, ca piatra vînătă. La praful pregătit de * ţPgj Kaposvár, Fö'utca 22 T.
mine nu e iertat să se pună sodă.
Fac atent pe fiecare, ca la cumpărarea de astfel de prafuri,
ттштштш шшшштшт
să fie precaut, căci în comerciu să vând adese prafuri de nici o
treabă, şi pregătite de oameni, cari nici idee n'au despre compo­
ziţia alor astfel de prafuri, şi aşa proprietarul viiei în loc să-'şi
folosească, îşi face numai pagubă in viie.
„ I » JE HO J¥ O M J» I
e aprobat ca cel mal bi^şi
JV"-ui
prin folosinţa s'a dovedit
a fi mai cu efect ca ptal'a vînătă sau alte asemenea mi
IDO KOÏATS
t v — N A GY S Z E B E N ,
atelier optic, tat
nie şl electrotehf
Heltauergasse Nr.
mijloace, şi e totodată cel mai lezne. E preparatul meu Recomandă depozitul bogit asortat de o c h e l a r i şi z w l t
propriu. Preţul unul pachet .50 fliferi. lornete d i aur el argint, duble, nickel şi plumb.
Fiecare pachet e provăzut cu numele meu. La comanda
de 15 paclieturi se trimit francat adecă fără spese Cel'j шаі fine lor- Tot-felul
ectr, -.ampestre şi pene ei i
postale plătind numai 7 cor. 30 ftl. toare de fi
teîf;(Ti",coape fran-
Stropirea cu »PERONOSPIN« e mai bine dacă se fac in s. a. pentru
zi senină; pe timp noros ori ploios nu, nici contra vântului. c s r / j de operă etc. vin, must, oţet
/ p a v a t e şi Utensil'! cumpenl L
Dar' »PERONOSPIN«-ul, afară de vii, să poate — zahăr. etc.
folosi cu efect admirabil contra boa*ei de grumpene, fotografice.
B a r o m e t r u şi Mare depozit
cum şi la stârpirea omidelor şi insectelor stricăcioase Instrumente i
la pomi ; contra păduchilor de trandafiri (la 'randafiri Termometru.
ilramofoane. glcali,
fără var), şi la desinfectarea coteţelor de galiţe. Reparările eej
Atelier pentru apa­
rate fizicale pentru prompt şi
— şcoală etc. — Serviciu conşti

) o^o aie ci» »te «io e*t> <не w« cm

0
иТоТиТ^Т І І І І І І І 0 и и 0 и и и

Cele mai b u n e
ІІИІШШІ
• întreprindere româneam
o r o ! o a g e :
cele mai solide şi cele mai după modă —
j uvaeri cale m m M U I A ! FLONTi
atât pe bani gata, cât şi in rate pe lângă che­ antreprenor de zid
zăşie de 10 ani şi preţuri ieftine, liferează cea Oradea-mar6-Na£yv4
mai bună prăvălie în aceasta privinţă In Stabilimentul şi cancelaria P e r e c é n
întreagă U n g a r i a Primeşte : plănuirea şi zidirea

BRAUSWETTER JA VOS serici, s c o a l e , case notariale şi 11

• felul de zidiri private.
orolùgier în SZEGED. Magazin stabil de fabricate de
cement, comande se primesc
CATALOG cu 2 0 0 0 chipuri se trimite GRATUIT.
Magazin stabil de pietril artif
Notez că numai aceia vor primi catalogul gratuit cari îl cer cu
provocare la ziarul Tribuna, (ad. scriu că a cetit anunţul în Trib.) pentru morminte. Prospecte
Corespondenţele se fac în limba maghiară, g e r m a n ă şi franceză.

•TKIBUIIA« INSTITUT TIPOGRAFIC, NICHIN ŞI CONS. — ARAD 1910.