Pachete software pentru prelucrări analitice

Prelucrările analitice (engl. Analytics) reprezintă utilizarea tehnologiei informaţiei, a cercetărilor

operaţionale şi a statisticii pentru rezolvarea problemelor din diverse domenii de activitate, cum
ar fi afaceri, industrie, sănătate, ştiinţe sociale sau altele. Dacă în trecut modelele matematice şi
statistice erau aplicate şi studiate fără ajutorul calculatoarelor, astăzi prelucrările analitice sunt
efectuate cu ajutorul mediilor software.
Prelucrările analitice pot constitui intrări pentru deciziile umane sau pot determina decizii
complet automatizate. În acest ultim caz, ele reprezintă o parte a domeniului cunoscut sub
denumirea de Inteligenţa afacerii (Business Intelligence), definit ca fiind un set de tehnologii şi
procese folosite pentru înţelegerea şi analiza performaţelor unei organizaţii.
Prelucrarea datelor poate fi împărţită în opt niveluri. Primele patru pot fi considerate ca fiind de
bază, incluzând accesul la date şi diferite modalităţi de raportare; următoarele patru niveluri
superioare includ abordări care implică utilizarea unor soluţii de prelucrări analitice, fiecare nivel
punând în discuţie o serie de posibile întrebări referitoare la activitatea unei organizaţii:
 accesare şi raportare:
- rapoarte standard (ce şi când s-a întâmplat?),
- rapoarte ad-hoc (cât, cât de des, unde s-a întâmplat?),
- interogari şi descompuneri (unde este problema?), altele (ce se poate face?)

 prelucrări analitice:
- analize statistice (de ce se întâmplă?),
- prognoze (dacă tendinţa continuă?),
- modelare predictivă (ce se va întâmpla?),
- optimizări (cum este cel mai bine?)
Suportul software pentru prelucrările analitice variază de la instrumente pentru statistică şi
optimizare, relativ simple, incluse în pachete de calcul tabelar (ex. Data Analysis Toolkit şi Solver
pentru Excel) la pachete software orientate pe metodă sau model (SPSS, Systat, AIMMS,
WinQSB) ajunând la pachete integrate complexe ca SAS, Cognos (IBM) sau Business Objects
(SAP). Totodată, pentru a obţine bune performanţe în domeniul analitic este necesar şi un bun
management al datelor, în ideea de a integra, extrage, transforma şi accesa datele organizaţiei sau
orice alte date care vor fi utilizate în procesul analitic.
1. Pachete software pentru prelucrări statistice
În perioada actualǎ nu este de conceput realizarea analizelor statistice, pe seturi mari de date, fără
ajutorul calculatorului. De asemenea, pe piaţa produselor software, sunt disponibile multe
pachete de programe statistice, care oferǎ o largǎ varietate de posibilitǎţi de gestionare şi analiză
a datelor.
Indiferent de pachet, marea majoritate respecta anumite principii generale de utilizare,
respectiv etapele care sunt parcurse în utilizarea produselor software statistice pentru rezolvarea
diverselor analize statistice:
 Definirea variabilelor - înainte de a începe introducerea datelor este necesară definirea
variabilelor. Unele pachete software statistice realizează acest lucru în mod automat, dar
indiferent dacă o fac sau nu este preferabil ca acest lucru să fie efectuat de către utilizatorul
familiarizat cu aceste date. Este bine ca numele variabilelor să fie alese astfel încât să fie uşor
de înţeles, astfel încât seturile de date să poată fi divizate sau concatenate fără a provoca
confuzii. Multe produse program permit de asemenea să se ataşeze variabilei descrieri
textuale sub formă de etichete.
 Introducerea şi pregătirea datelor - majoritatea produselor software statistice dispun, pentru
introducerea datelor, de un ecran de tip spreadsheet. Altele pot de asemenea să importe date
din surse de date alternative, de exemplu Excel, din formate delimitate de tab-uri şi alte
formate statistice uzuale. Înainte de efectuarea analizelor statistice, utilizatorul trebuie să se
asigure de corectitudinea datelor, să verifice inexistenţa erorilor de introducere şi a
inconsistenţei datelor. Verificarea poate fi făcută direct de către utilizator sau pot fi folosite
diverse facilităţi oferite de produsele program. Odată introduse, datele pot fi supuse la o serie
de prelucrări în vederea aducerii lor la forma necesară analizei, cum ar fi concatenări,
interclasări, transformări etc.
 Selectarea metodei statistice care va fi utilizată - înainte de începerea analizei, utilizatorul
trebuie să îşi definească clar scopul acesteia, întrebările la care trebuie să răspundă şi care
metodă sau metode statistice vor fi utilizate pentru a răspunde la aceste întrebări. După
stabilirea cerinţelor şi a metodei de rezolvare se poate trece la utilizarea funcţiei
corespunzătoare din cadrul pachetului de programe.
 Execuţia funcţiei statistice adecvate din cadrul produsului program
 Citirea şi interpretarea rezultatelor – multe pachete de programe statistice dispun de
formate de ieşire specializate, oferă diagrame şi informaţii standard pentru fiecare test
statistic, precum şi informaţii suplimentare, afişabile în funcţie de dorinţa utilizatorului, sub
formă de tabele şi/sau grafice.
 Programarea – dacă produsul software oferă utilizatorului funcţiile statistice şi
facilităţile necesare efectuării analizei dorite, acesta va utiliza opţiunile interfeţei standard
bazate pe meniuri şi icoane. În caz contrar, dacă produsul software oferă această posibilitate,
se poate utiliza limbajul de programare propriu acestuia pentru a realiza programe pentru
 funcţiile dorite. Alegerea unui mod de lucru sau al altuia prezintă atât avantaje cât şi
dezavantaje.
 Utilizarea modului de lucru bazat pe meniuri şi icoane poate fi util dacă:

- Utilizatorul nu are experienţă în lucrul cu produse software statistice;

- Dacă se rezolvă analize clasice sau seturi de date predefinite;
- Dacă se rezolvă un număr limitat de teste statistice;
- Dacă testele se repetă de un număr limitat de ori.

 Programarea utilizând limbajul de programare propriu al produsului software

este recomandatǎ dacă:
- datele au nevoie de prelucrări anterioare efectuării testelor;
- se doreşte utilizarea repetată a anumitor comenzi sau a unor structuri repetitive;
- se doreşte utilizarea unor analize statistice speciale pentru care meniul produsului
program nu oferă funcţii predefinite;
- se doreşte efectuarea aceluiaşi test de un număr foarte mare de ori sau a aceluiaşi
test pe un număr mare de variabile;
- se planifică utilizarea programului de mai multe ori.
 Afişarea datelor – de multe ori este util ca înainte de prelucrarea lor statistică, datele să fie
vizualizate într-o formă grafică. În acest scop, orice produs software statistic oferă funcţii
specifice.
Datorită multitudinii de produse software statistice se pune problema alegerii produsului adecvat
cerinţelor utilizatorului. Acest lucru se poate face luând în considererare o serie de criterii de
alegere a pachetelor software statistice, criterii care corespund unor aspecte privind: nivelul
analizei care se va realiza, fondurile disponibile pentru achiziţionarea produsului software,
timpul disponibil pentru învăţarea modului de utilizare, nivelul de cunoştinţe statistice al
utilizatorului, ce alte produse software sunt utilizate în cercul de cunoştinţe (deoarece poate fi
necesar schimbul de experienţă sau de date).
Se poate spune că cele mai importante aspecte care trebuiesc avute în vedere la alegerea unui
pachet de programe statistice sunt: caracteristicile bazei de date utilizate, analizele pe care le
efectuează, restricţiile tehnice şi financiare, uşurinţa în utilizare, algoritmii implementaţi precum
şi flexibilitatea în adaptare şi realizarea de noi funcţiuni. 
Înainte de a achiziţiona un produs software este necesar să se evalueze sistemul de baze de date
utilizat. Multe pachete de programe nu sunt capabile să manipuleze baze de date de mari
dimensiuni sau diverse tipuri de structuri de date. Elementele de care trebuie să se ţină seama în
evaluarea caracteristicilor bazei de date sunt: 
 Modul în care este întreţinută baza de date - dacǎ se utilizează un software de gestiune a
bazelor de date sau pachetul software realizează singur facilităţile aferente acestuia.
 Modul în care produsul accesează baza de date – dacǎ este posibil să se seteze o conexiune
ODBC (Open DataBase Connectivity este o metodă standard de acces la bazele de date care
face posibila accesarea oricărei date provenind din orice aplicaţie), deci elimină necesitatea
importului datelor.
 Dacǎ pachetul respectiv este capabil să creeze noi variabile, grupări şi filtrări de date.
 Dacǎ pachetul software este capabil să citească diverse formate ale diverselor tipuri de date,
de exemplu data calendaristică?
 Cât de mare este baza de date care va fi analizată prin intermediul pachetului software - va fi
capabil acesta să manipuleze aceste date?
Deşi toate produsele software sunt capabile să genereze informaţii statistice descriptive şi testele
de bază, capacitatea de a efectua analize statistice complexe variază de la un produs la altul.
Diversele produse program, utilizate pentru a realiza efectuarea acestor analize, necesită
achiziţionarea de module sau programe adiţionale. Aceste pachete pot fi mai costisitoare, dar multe
dintre ele permit utilizatorului să achiziţioneze numai programele de care are nevoie în momentul în
care apare necesitatea unor analize suplimentare.
Un alt aspect de care trebuie să se ţină seama la achiziţionarea unui produs statistic este
capacitatea acestuia de a afişa rezultatele şi facilităţile grafice pe care le oferă, respectiv
calitatea rapoartelor şi a graficelor.  
Alegerea unui produs software poate fi influenţată de resursele hardware, sistemul de operare,
resursele umane, resursele financiare existente comparativ cu cele pe care le necesită noul
produs software statistic.
Alt aspect important îl reprezintă experienţa personalului – dacă personalul care va utiliza
produsul program deţine cunoştinţele necesare utilizării acestuia sau va apărea necesitatea
şcolarizării, eventual angajării unui personal specializat.
Din punct de vedere financiar, se vor ţine seama de costul maxim de achiziţie a produsului
software şi eventual al licenţelor anuale, precum şi de necesitatea de îmbunătăţire a
echipamentului de calcul, instruirea personalului sau angajări suplimentare.
Un produs software a cărui interfaţă a fost proiectată să fie în mod exclusiv prietenoasă poate fi
de fapt inflexibilă, atunci când utilizatorii sunt obligaţi să folosească un set de rapoarte şi grafice
predefinite. Cea mai bună soluţie o reprezintă un produs care să ofere atât un acces rapid şi uşor
la cele mai utilizate funcţii (citirea datelor şi crearea graficelor standard), cât şi flexibilitatea de a
adapta sarcinile existente şi de a realiza altele noi care să corespundă cerinţelor utilizatorilor.
Datorită cerinţelor în continuă schimbare în domeniul cercetărilor statistice precum şi a naturii
dinamice a dezvoltării statisticii, multe produse software nu sunt suficient de cuprinzătoare
pentru a satisface necesităţile utilizatorilor. O întrebare importantă este dacă produsul program
evaluat este capabil să încorporeze noi metode statistice, pe măsura apariţiei acestora, prin
 utilizarea unui limbaj de programare propriu pachetului. Din acest punct de vedere cea mai bună
soluţie este un sistem bazat pe meniuri, pentru funcţiile standard, combinat cu un limbaj de
programare puternic pentru a realiza funcţiile speciale de analiză a datelor.
Produsul software trebuie să fie util şi să poată fi folosit de diverse tipuri de utilizatori, diferite
din punct de vedere al gradului de pregătire statistică şi din punct de vedere al domeniului
statistic abordat. Anumite produse software oferă utilizatorului posibilitatea de a dezvolta propria
lui aplicaţie folosind componentele predefinite ale produsului software.
O mare importanţă o are, de asemenea, implicaţiile algoritmilor şi a modului de organizare şi
de structurarea a datelor asupra funcţiilor statistice conţinute de pachetul software, precum şi
posibilitatea de integrare cu mediul utilizatorului şi cu alte produse software. De multe ori,
utilizatorul doreşte să analizeze din punct de vedere statistic seturi de date produse de diverse
alte pachete de programe pe care le deţine. Este de dorit ca produsul software să poată fi integrat
cu uşurinţă, fără a necesita cunoştinţe deosebite de informatică.

2. Pachete software pentru optimizări

Piaţa aplicaţiilor software pentru optimizări sau pentru asistarea deciziei, cuprinde o ofertă vastă şi
foarte variată, numărul de producători fiind de asemenea mare. Asociaţia INFORMS (Institute
for Operations Research and the Management Sciences) din SUA menţine un catalog de astfel de
produse, care cuprinde peste 150 de aplicaţii oferite de către mai mult de 80 de producători.
Pachetele pentru optimizări sunt specializate pentru anumite tipuri de probleme, din categorii ca:
programare liniară şi în numere întregi, programare neliniară, planificarea producţiei, transport,
rute şi logistică. O categorie diferită se axează pe limbaje de modelare, care permit formularea
modelelor de lucru. Pachetele de optimizări se mai pot diferenţia după: tipul de licenţă (pachete
comerciale sau gratuite); adresabilitate (pentru scopuri educaţionale sau pentru utilizare în
context real); grad generalitate / particularitate (pachete care rezolvă probleme cu formulare
generală sau pachete dezvoltate pentru necesităţile specifice ale unui utilizator).

Principalele activităţi în rezolvarea unei probleme de optimizare sunt: definirea

componentelor modelului: variabile, funcţii obiectiv, restricţii; colectarea datelor necesare
modelului; rezolvarea instanţei/instanţelor modelului; rapoarte şi analiza rezultatelor; gestiunea
versiunilor modelului şi a scenariilor de date. Pachetele existente pot informatiza numai unele
dintre aceste activităţi, iar gradul de suport informatic este diferit. Adesea sunt necesare
programe suplimentare pentru pregătirea datelor de intrare în formatul specificat de aplicaţie.
Clasificarea produselor software pentru optimizări se poate realiza în funcţie de diferitele lor
caracteristici şi anume:
 După modul de exprimare a problemelor. Problemele de optimizare sunt exprimate, în
vederea procesării cu calculatorul, în două componente: modelul simbolic şi datele de lucru.
Exprimarea modelelor se poate face în mai multe moduri: reprezentare declarativă – în care
 descrierea componentelor modelului poate fi făcută textual (utilizând un limbaj specializat) sau
grafic (permite utilizarea de simboluri prin editoare specializate de exemplu editoare pentru
grafuri) şi reprezentare procedurală – în care descrierea procesului de rezolvare a problemei se
face sub forma unui program, fie dedicat pentru optimizări, fie de tip general, cu utilizarea unei
biblioteci de clase sau funcţii de optimizare. Privind datele de lucru, aplicaţiile au de regulă un
format propriu de memorare în fişiere, dar pot importa date şi din alte surse (baze de date, fişiere
Excel).
 După modul de rezolvare a problemelor. Majoritatea pachetelor de optimizare oferă
posibilitatea de selecţie a modului de rezolvare printr-un solver (rezolvator). Selectarea solver-
ului corespunzător se face pe baza algoritmului utilizat la rezolvare. Informaţii privind algoritmii
disponibili sunt puse la dispoziţie de către producător, dar este utilă şi consultarea unor surse
independente (experţi în algoritmi). Uneori în acest proces de selecţie, pot fi utile câteva reguli
orientative, de exemplu dimensiunea problemei şi caracterul liniar sau neliniar al acesteia. Ideal
este ca decizia să se ia pe baza experienţei de utilizare a algoritmilor cu probleme reale. Astfel,
nu doar viteza de execuţie este importantă, ci şi fiabilitatea şi calitatea soluţiilor. Anterior,
conceptele de solver şi algoritm au fost considerate sinonime; de fapt, un solver conţine de regulă
mai mulţi algoritmi, într-o anumită configuraţie, care influenţează şi preţul de vânzare. De
asemenea, algoritmii au o serie de parametri care pot influenţa radical performanţele şi calitatea
soluţiei. Aceşti parametri sunt setaţi iniţial pe valori stabilite prin teste, dar pot fi neadecvaţi
pentru alte categorii de probleme, în special pentru cele neliniare şi în numere întregi, cu număr
mare de iteraţii. Procesul de selecţie a unui solver cuprinde în mare următorii paşi: formularea
modelului problemei de rezolvat, colectarea datelor de intrare şi selectarea unui algoritm adecvat.
Este important de menţionat că formularea modelului problemei joacă un rol cel puţin la fel de
important ca şi selecţia algoritmului în alegerea unui solver. Dacă modelul problemei corespunde
unei clase standardizate de probleme, se poate găsi un solver deja disponibil. În schimb, dacă
problema nu se înscrie în categoriile acoperite de pachetele software, este necesar să se
descompună problema în subprobleme mai simple, sau să se simplifice problema existentă,
pentru a putea găsi un solver potrivit. Cel mai adesea acest lucru este necesar pentru probleme
complexe de natură discretă sau combinatorială.
 După modul de vizualizare şi analizare a rezultatelor. Pachetele pentru optimizări diferă
considerabil din punct de vedere al facilităţilor de prezentare a rezultatelor, ca funcţii şi format
de prezentare, facilităţile de export al datelor şi rezultatelor în formate specifice altor aplicaţii.
Procesul de construire şi testare a modelelor presupune posibilitatea de a selecta şi examina
rezultatele în diferite moduri, care uneori nu pot fi anticipate. Este deci necesar un mecanism
flexibil de afişare rapidă, interactivă a acestor elemente, fie prin intermediul unei interfeţe
grafice, fie prin comenzi. Pentru utilizarea curentă (frecventă) a modelelor sunt necesare facilităţi
de machetare/formatare a rezultatelor, care să poată fi reutilizate pentru un număr mare de rulări
ale modelului. În acest caz, interfaţa cu utilizatorul poate fi mai complexă, dar acest aspect este
acceptabil. Utilizatorii pot specifica aceste aspecte fie prin şiruri de caractere cu rol de formatare,
 fie prin limbajul de comandă pentru generarea rezultatelor; sintaxa acestora poate fi mai uşor de
înţeles şi de modificat decât în cazul comenzilor de procesare a datelor. Pachetele de optimizări
trebuie să facă mai mult decât simpla afişare a rezultatelor elaborate de solver. Problemele de
optimizare sunt adesea de mari dimensiuni, cu sute sau mii de variabile, astfel că rezultatele
trebuiesc sintetizate în forme simplificate şi mai uşor de înţeles. De regulă, datele care prezintă
interes rezultă din calcule bazate pe combinaţii de variabile şi date. Sistemele bazate pe limbaje de
modelare algebrică pot oferi avantaje, deoarece conţin o mare varietate de expresii pentru
specificarea modelelor. Pe lângă numărul mare, rezultatele unei rulări de optimizare sunt adesea
exprimate în mod indexat. Aplicaţiile existente prezintă diferenţe în modul de specificare a
indicilor pe linii şi coloane, sau a celor care segmentează datele pe mai mult de două dimensiuni.
Toate pachetele oferă opţiuni de ieşire sub formă de text, iar unele au şi facilităţi grafice. Aceste
date de ieşire pot fi eventual exportate în alte formate, mai ales pentru programe de calcul tabelar
şi baze de date. Alte pachete conţin instrumente sofisticate de manipulare a datelor şi raportare
cunoscute celor mai mulţi utilizatori de modele de optimizare.
 După asistenţa oferită pentru diagnosticarea erorilor. Erorile din modelele de optimizare
pot fi foarte greu de identificat, deoarece prezenţa lor se manifestă de obicei indirect, prin
deficienţe ale soluţiei obţinute. Printr-un limbaj de modelare sau printr-o interfaţă grafică
adecvată se poate facilita evitarea erorilor; atunci când se generează un model pentru solver se
urmăreşte o construire a modelului clară şi corectă şi verificarea unor erori frecvente. Erorile
care totuşi apar pot fi mai uşor identificate dacă limbajul sau interfaţa reprezintă un mod natural
de elaborare a modelelor. În procesul de căutare a erorilor este util un mediu interactiv care să
permită manipularea şi afişarea facilă a datelor şi rezultatelor. Este utilă şi facilitatea de afişare a
restricţiilor explicite generate pe baza unui model şi a datelor de lucru. În cazul sistemelor care
oferă un limbaj procedural specializat ar fi de dorit să existe un instrument de depanare (debugger)
similar celor din mediile de programare de uz general. Deşi aplicaţiile actuale nu sunt la fel de
sofisticate, unele oferă posibilitatea de execuţie pas cu pas a instrucţiunilor programului.
Facilităţile de depanare constau în principal din mesaje de avertizare cu privire la situaţii de
excepţie, de ex. nemărginire sau nefezabilitate. Unele oferă legături la rutine algoritmice
suplimentare, care pot localiza restricţiile nefezabile, triviale sau redundante.
 După asistarea managementului modelelor. Versiunile unui model şi colecţiile de date
sunt memorate în fişiere de date. Cele mai multe pachete de optimizări au funcţii de gestiune a
acestor fişiere, prin convenţii de nume şi indexare. În unele cazuri există facilităţi avansate de
management al modelelor, care uşurează gestiunea acestor date. În cursul dezvoltării unui model
se vor elabora o serie de versiuni ale acestuia; la fel în cazul aplicării modelelor strategice, care
presupun multe modificări. În mod similar pot fi considerate versiuni multiple ale datelor de
lucru, denumite şi cazuri sau scenarii. Câteva pachete de optimizare permit gestiunea acestora
sub formă de listă sau arbore, împreună cu comentarii, soluţii şi alte informaţii. În plus, aceste
pachete pot afişa aceste structuri în mod comparativ, pentru evidenţierea diferenţelor dintre
 modele şi pentru crearea de noi versiuni pornind de la un anumit nod din structura arborescentă.
Spaţiul de stocare utilizat poate fi optimizat prin memorarea diferenţelor dintre versiuni înrudite.
Pe baza acestei facilităţi, un pachet de optimizări poate selecta un optim pe baza mai multor
scenarii cu probabilităţi ataşate; rezultatele acestei programări stohastice sau optimizări robuste
pot genera rezultate mai realiste pentru aplicaţiile de planificare.
Un alt gen de facilităţi pentru managementul modelelor este necesar pentru implementarea
schemelor iterative de ansamblu, bazate pe descompunere, generarea de coloane, relaxare şi alte
principii similare. În aplicaţiile care conţin un limbaj de modelare cu posibilităţi de programare,
schemele iterative pot fi implementate prin definirea mai multor modele care sunt rezolvate prin
alternare: după rezolvarea unei instanţe a modelului, datele rezultate sunt utilizate pentru ajustarea
sau completarea datelor celorlalte instanţe. Pentru a sprijini această activitate, unele sisteme au
facilităţi de denumire a modelelor şi de comutare între ele prin nume, astfel că variabilele unui
model sunt menţinute în timp ce alt model este rulat pentru optimizare.
Tipuri de aplicaţii software pentru optimizări
Dacă o organizaţie a decis să îşi îmbunătăţească activitatea de planificare sau cea operaţională
prin folosirea metodelor de cercetări operaţionale, ea trebuie să facă o alegere cu privire la
proiectarea şi implementarea tehnologiei informatice care să poată realiza această sarcină.
Pentru implementarea aplicaţiilor avansate suport de decizie se pot distinge următoarele abordări
de bază:
 Implementarea unor pachete software specializate;
 Instrumentele software pentru modelarea matematică;
 Modelarea prin intermediul foilor de calcul Excel;
 Programe software pentru componentele de bază;
 Programe software pentru toate componentele.
Un pachet software specializat este o soluţie software completă sau aproape completă,
furnizată de către un vânzător. Multe pachete oferă soluţii orizontale, independente de profilul
activităţii desfăşurate în cadrul organizaţiei, cum sunt de exemplu ERP-urile, CRM-urile, SCM-
urile etc. furnizate de firme ca SAP, IBM sau Oracle. Alte pachete oferă soluţii verticale care
integrează soluţii de cercetări operaţionale adaptate pentru industrii sau procesele de afaceri
specifice, cum ar fi de exemplu, pentru soluţii de planificarea, programarea si optimizare lanţului
de aprovizionare, sau pentru soluţii de automatizare şi informatizare energetică. Programele
software pentru toate componentele reprezintă o soluţie aflată la celălalt capăt al spectrului.
Aceste programe sunt construite personalizat, de la zero, de exemplu în limbaje de programare
precum C++, Visual Basic, Java sau Delphi, cu utilizarea a foarte puţine componente externe.
Programele software pentru componentele de bază reprezintă o variantă la soluţia de utilizare
de programe software pentru toate componentele, care foloseşte diferite pachete de componente
achiziţionate de la diferiţi furnizori, precum şi componente codificate particularizat pentru
organizaţie, integrate într-o soluţie unică. Un exemplu de furnizor de componente software este
ILOG, care vinde componente specifice pentru suport de decizie şi aplicaţii de planificare
avansată. Instrumentele software pentru modelarea matematică precum şi modelarea prin
intermediul foilor de calcul EXCEL pot fi privite ca soluţii intermediare, în care se păstrează
flexibilitatea oferită de abordarea programării unora sau a tuturor componentelor, dar evită
necesitatea programării detaliate prin utilizarea unui limbaj de programare de nivel înalt.
Instrumentele software pentru modelare matematică, sunt special concepute pentru modelarea de
clase de probleme de cercetări operaţionale, cum ar fi programare liniară, programare non-
liniară, programare mixtă în numere întregi.
Selectarea unei anumite abordări de implementare a soluţiei informatice necesită o analiză detaliată
a costurilor şi riscurilor implicate în fiecare abordare. O decizie greşită poate duce la depăşiri de
costuri, întârzieri de proiect sau la o soluţie care nu se potriveşte foarte bine nevoilor de afaceri.
Prin urmare, este esenţial să se facă explicite criteriile de selecţie şi să se revizuiască, conform
acestor criterii, diferitele abordări de implementare. Tabelul II.1. compară diferite abordări de
implementare, în funcţie de efortul implicat în crearea şi menţinerea aplicaţiei software, perioada
de implementare şi flexibilitatea de adaptare la cerere.
Tabelul II.1.
Caracteristici ale Pachete Instrumente Modelarea cu Programele software Programele software
abordării software software pentru ajutorul foilor de pentru anumite pentru toate
specializate modelare calcul Excel componentele componentele
matematică
Uşurinţa de
MARE MEDIE MEDIE MEDIE-MICĂ MICĂ
dezvoltare
Uşurinţa de
MICĂ MARE MARE MEDIE MARE
personalizare
Uşurinţa de
MARE MEDIE MARE MEDIE-MICĂ MICĂ
întreţinere
Viteza de
MEDIE RAPIDĂ RAPIDĂ MEDIE ÎNCEATĂ
implementare
Flexibilitatea MICĂ MARE MARE MEDIE MARE

Aceste caracteristici de nivel înalt pot ajuta la alegerea abordării celei mai potrivite în ceea ce
priveşte dezvoltarea şi implementarea unei soluţiei informatice avansate de suport de decizie.
Tabelul II.2. oferă unele indicaţii în ceea ce priveşte condiţiile în care aceste abordări de
implementare ar putea oferi cea mai bună soluţie.
Tabelul II.2.
Situaţie Pachete software Instrumente software Modelarea cu Programe software Programe software
caracteristici specializate pentru modelare ajutorul foilor pentru anumite pentru toate
matematică de calcul Excel componentele componentele
Soluţie standard & abordare inovativă inovativă inovativă bazată pe inovativă
standard / non- dovedită componente de soluţii
standard cunoscute
Stabilitatea stabile în evoluţie în evoluţie, dar stabile stabile
cerinţelor restricţionate la
dimensiuni
constante ale
soluţiei

Procesul de Sunt aşteptate puţine Este esenţială programarea Este esenţială Sunt aşteptate puţine Sunt aşteptate puţine
dezvoltare iteraţii în proiectare şi prototipizată şi programarea iteraţii în proiectare şi iteraţii în proiectare şi
implementare incrementală prototipizată şi implementare implementare
incrementală

Perioada de Timp de dezvoltare Este cerut un timp scurt de Este cerut un timp Timp de dezvoltare Este cerut un timp
implementare acceptabil dezvoltare scurt de dezvoltare acceptabil mediu / lung lung de dezvoltare

Utilizator final Aplicaţia este utilizată Aplicaţia este utilizată Aplicaţia este Aplicaţia este utilizată Aplicaţia este utilizată
multiplu / unic partajat de către mai partajat de către mai mulţi utilizată ca partajat de către mai mulţi partajat de către mai
mulţi utilizatori finali utilizatori finali instrument utilizatori finali mulţi utilizatori finali
personal pentru
creşterea
productivităţii

Cost pentru licenţa, de dezvoltare a redus, dar numai suplimentar de licenţe ridicat pentru
personalizare şi pentru instrumentului şi licenţele dacă este utilizat terţilor pentru unelte sau a dezvoltarea şi
implementare se componentelelor ca instrument componentelor este întreţinerea propriei
recuperează prin cumpărate sunt recuperate personal de recuperat prin dezvoltarea soluţii sunt recuperate
productivitate mare a prin activităţile de creştere a scăzut. şi costurile de datorită costului
proceselor şi costuri dezvoltare şi întreţinere productivităţii întreţinere şi prin timpul scăzut al licenţelor la
mai mici pentru reduse şi prin timpul rapid rapid de punere in terţi
întreţinerea soluţiei de rezolvare a problemelor funcţiune  

Selecţia celei mai adecvate abordări necesită o înţelegere detaliată a practicii existente, o
definiţie clară a obiectivelor procesului de schimbare şi de o analiză aprofundată a cerinţelor de
resurse, costul total de proprietate asupra soluţiei şi riscurile generate de soluţiile alternative.