Indicatorii de măsurare a

rezultatelor la nivel
macroeconomic
Terminologie, concepte, definiţii

• Indicatorii evidenţiază mărimea şi structura producţiei

naţionale
• Asigură posibilitatea caracterizării evoluţiei în timp a
economiei naţionale
• Ajută la efectuarea calculelor de eficienţă
• Sunt implicaţi în determinarea unei game de proporţii şi
corelaţii macroeconomice fundamentale
Agregatele macroeconomice - sunt valori sintetice care măsoară
rezultatul activităţii economiei totale văzut dintr-o perspectivă
particulară (de exemplu, a producţiei, valorii adăugate, venitului
disponibil, consumului final, etc.).
 Principalele agregate macroeconomice, conform
SEC 2010 (Sistemul European de Conturi 2010 – ESA
2010)
Producţia
Consumul intermediar
Valoarea adăugată brută
Consumul final
Formarea brută de capital fix
Variaţia stocurilor
Exportul şi importul de bunuri şi servicii
Venitul naţional brut
Produsul intern brut
Subvenţii
Calculul principalelor agregate de rezultate
A. Produsul Intern Brut (PIB)

Reprezintă expresia sintetică a rezultatelor activităţii economice

produse în interiorul teritoriului economic într-o perioadă,
indiferent de contribuţia pe care au adus-o subiecţii interni sau
din străinătate

a) PIB este egal cu suma valorilor adăugate brute la care se

adaugă impozitele nete;

b) PIB este egal cu suma utilizărilor finale de bunuri şi servicii;

c) PIB este egal cu suma utilizărilor contului de exploatare al

economiei totale.
Metoda de producţie

- presupune agregarea valorii adăugate brute corespunzătoare

ramurilor de activitate.
Valoarea adaugată brută este soldul contului de
producție reprezentand valoarea nou creată în
procesul de producție.
Producția este o activitate socialmente organizată
pentru a realiza bunuri și servicii în cursul unei
perioade date.
Consumul intermediar reprezintă valoarea
bunurilor și serviciilor, excluzând activele fixe,
utilizate ca intrari în cursul producției și care
sunt fie transformate, fie consumate in
totalitate în timpul procesului de productie.
Metoda de cheltuielilor

presupune însumarea :
- consumului personal (privat)
- consumului public
- investiţiilor brute
- exportului net
Consumul final cuprinde cheltuielile gospodăriilor populației pentru
cumpărarea de bunuri și servicii în scopul satisfacerii nevoilor membrilor lor și
cheltuielile administrațiilor publice.

Formarea brută de capital fix reprezinta valoarea bunurilor durabile (destinate

altor scopuri decat cele militare), achizitionate de unitățile producătoare
rezidente cu scopul de a fi utilizate timp de cel puțin un an in procesul de
producție, precum și valoarea serviciilor incorporate in bunurile de capital fix.

Variația stocurilor este masurată prin valoarea intrărilor in stoc, diminuată cu

valoarea ieșirilor din stoc și cu eventualele pierderi.

Importurile de bunuri și servicii reprezintă ansamblul bunurilor si serviciilor

furnizate de nerezidenți către rezidentii României prin intermediul vânzărilor,
trocului, donațiilor sau transferurilor.

Exporturile de bunuri și servicii reprezintă ansamblul de bunuri și servicii

furnizate de rezidenții României către nerezidenți prin intermediul vânzărilor,
trocului, donațiilor sau transferurilor.
Consumul privat sau personal
Cuprind: cumpărările de pe piaţă de bunuri durabile şi de consum
curent și cumpărările de servicii.
Nu cuprind: cumpărările de terenuri; cumpărările de imobile;
cumpărările gospodăriilor de unelte şi materiale de construcții.

Investiţiile brute sau Formarea brută a capitalului - cuprinde

formarea brută a capitalului fix (FBCF) şi variaţia stocurilor (ΔS)
Includ:valoarea bunurilor durabile cumpărate de pe piaţă, valoare
bunurilor materiale şi serviciilor încorporate în capitalul fix existent;
valoarea bunurilor şi a serviciilor încorporate în terenuri
Nu includ: îmbrăcămintea de lucru, piesele de schimb şi uneltele de
mică valoare; bunurile durabile dobândite de gospodării pentru
satisfacerea nevoilor casnice.

Variaţia stocurilor reprezintă diferenţa între intrările în stocuri şi

ieşirile din stocuri în cursul perioadei considerate.
 Metoda de veniturilor
• Constă în însumarea elementelor care exprimă compensarea
factorilor de producţie concretizată în veniturile primite de
proprietarii acestora (sub formă de salarii, dobânzi, rente,
profituri), în alocaţiile pentru consumul de capital fix,
amortizare şi în impozite.
Componenţa PIB pe sectoare de
activitate
Decalajele PIB
 Echilibrul economic general

S = Y + IM = D = C + I +G + X
în care:

S = oferta agregată de bunuri şi servicii

Y = produsul intern brut
IM = importurile

D = cererea agregată de bunuri şi servicii

C = consumul gospodăriilor populaţiei
I = investiţiile sectorului neguvernamental
G = cheltuielile sectorului guvernamental
X = exporturile
Ecuaţia de bază a veniturilor ţinând cont de rolul politicii fiscale

(Y – T) + IM = C + I + G + X – T
unde:
T = impozite, taxe şi contribuţii
(Y – C – T) – I – X + IM = G – T
unde:
Y – C – T = SA = economisirea sectorului neguvernamental

(SA – I) + (T – G) = (X – IM)

Ipostaze posibile ale sectorului extern:

X – IM > 0 => ţara prezintă excedent comercial (exportator net)
şi excedent valutar, fiind exportator de capital
X – IM = 0 => echilibru comercial şi valutar
X – IM < 0 => ţara înregistrează deficit comercial (importator net)
şi deficit valutar, fiind importator de capital
Politici de ajustare macroeconomică

• Politica fiscal-bugetară
• Politica monetară
• Politica valutară
• Politica veniturilor populaţiei
• Politica de ajustare structurală (preţuri şi tarife,
privatizare şi restructurare)
 Politici de ajustare macroeconomică cuprinse în
aranjamentul de finanţare multilaterală
(CE-FMI-BM)

Politica fiscal-bugetară: măsuri

• Diminuarea cheltuielilor de personal prin

reducerea salariilor şi a numărului de angajaţi

• Reducerea cheltuielilor cu bunurile şi serviciile

• Creşterea cheltuielilor de capital

• Atragerea fondurilor europene

 Politica monetar-valutară a BNR: măsuri (2008-
2014)
Reducerea succesivă a ratei dobânzii de politică monetară - de la
10,25% (2008) la 2,25% (2015) (6,25% - valoare intermediară –
2010)

Rata rezervei minime obligatorii pentru resursele atrase în lei a fost

redusă de la 20% (2008) la 10% (2014) (18% – valoare
intermediară)

Rata rezervei minime obligatorii pentru resursele atrase în valută a fost

redusă de la 40% (2008) la 14% (2014) (35%, 30% – valori
intermediare)

Deprecierea corectivă a cursului de schimb şi menţinerea unei

volatilităţi reduse a acestuia în condiţii externe adverse.
 Politici structurale: măsuri

Monitorizarea întreprinderilor de stat cu cele mai

mari arierate şi pierderi

Creşterea preţurilor administrate şi a accizelor

Privatizarea parţială a unor active importante ale

statului şi vânzarea pachetelor minoritare
rămase la unii agenţi economici
PIB/LOCUITOR
Banca Mondială - 2015
PIB/locuitor 2017 – World Bank
 Proiect 3 – 31 octombrie/1 noiembrie 2018

Analiza crizelor economico-financiare majore

din ultimul secol

• cauzele declanşării crizelor

• analiza evoluţiei principalilor indicatori economici şi financiari la nivel
mondial/principalele economii
• analiza măsurilor/politicilor adoptate
• efectele perioadei de recesiune
• lecţiile învăţate