Lucrarea de laborator nr.

7
SURSA DE LUMINĂ

OBIECTIVELE LUCRĂRII
La terminarea lucrării de laborator studenții vor cunoaște caracteristicile surselor de lumină
utilizate în transmițătoarele pe fibră optică, fiind în măsură să determine principalii parametri ai
surselor tip LED.
ECHIPAMENTE NECESARE:
1. Modul de laborator pentru COMUNICAȚII PE FIBRE OPTICE;
2. Adaptor de alimentare de la rețea;
3. Multimetru digital;
4. Osciloscop cu 2 canale;
5. Generator de semnal.
CONSIDERAȚII TEORETICE
Perioada de viață estimată a unei surse de lumină pentru fibră optică poate depăși cu mult cele
2000 de ore de viață ale unui bec obișnuit.

O sursă de lumină se consideră a fi la sfârșitul perioadei de viață atunci

când puterea maximă de emisie scade sub 50% din valoarea maximă inițială.
În cazul LED-urilor, această scădere este datorată defectelor acumulate
în structura semiconductoare.

1. Dacă puterea maximă de emisie inițială a fost 5mW, ce valoare a puterii ar însemna sfârșitul
perioadei de viață a LED-ului?
a. 1mW;
b. 2mW;
c. 2,5mW.

Când distanța dintre un obiect și sursa lui de

lumină este de cel puțin 10 ori mai mare decât
mărimea sursei, sursa de lumină este considerată
a fi o sursă punctiformă de lumină.

În termeni relativi, o sursă punctiformă este doar un mic punct luminos.

Legea pătratică inversă enunță faptul că densitatea de putere a luminii (Ee) provenite de la o sursă
punctiformă scade proporțional cu pătratul distanței (d). Aceasta înseamnă că, dacă distanța de la o
sursă punctiformă de lumină se dublează, doar un sfert din putere se regăsește în zona de aceeași
mărime.
Sunt 4 caracteristici importante ale unei surse de lumină pentru fibră optică:
- Spectrul;
- Puterea;
- Viteza;
- Directivitatea.
Spectrul
Lungimea de undă a sursei trebuie să fie compatibilă cu celelalte componente din sistemul de
comunicație pe fibră optică.
1
 Vârfurile spectrale ale sursei de lumină afectează
atât lățimea de bandă cât și lungimea utilizabilă a fibrei
optice. Lățimea sau puritatea spectrala a sursei de
lumină afectează dispersia cromatică în interiorul
fibrei optice.

Indicele de refracție a unui material este diferit la lungimi de undă diferite.

Dacă lumina propagată printr-o fibră optică este cromatică (conține mai multe lungimi de undă),
diferitele lungimi de undă ale luminii vor ajunge la capătul opus al fibrei optice la momente de timp
diferite.

Dispersia cromatică poate distorsiona semnalul transmis prin fibra optică.

O sursă de lumină are un vârf spectral de ieșire, sau vârf a

lungimii de undă emise, care este specificat de către producător.
La această lungime de undă eficiența sursei este maximă.
Ieșirea spectrală, dacă nu este complet pură (monocromatică),
va include de asemenea și alte lungimi de undă.

Lățimea de bandă spectrală a unui LED este dată de indicele

întregii lățimi la jumătatea maximului (full-width half-maximum -
FWHM) sau de valoarea injumătățită a acestuia, denumită lățimea
spectrală înjumătățită (Δλ1/2).
La fel ca și în cazul majorității măsurătorilor lățimii de bandă,
lățimea de bandă spectrală sau lățimea înjumătățită, se determină
în punctele în care puterea este injumătățită (-3dB).

Vârful lungimii de undă a LED-ului cu emisie în infraroșu de pe modulul de laborator este de

940nm.
2. Care este lățimea de bandă (FWHM) a LED-ului infraroșu?
a. 25nm;
b. 50nm;
c. 100nm.
3. Transmițătorul pe fibră optică (FOT) de pe modulul de laborator are un vârf al lungimii de
undă de 820nm. Lățimea spectrală specifică (FWHM) este 45nm. Care sunt cele două lungimi de undă
la care ieșirea FOT-ului este cu 50% mai mică decât ieșirea sa de vârf tipică?
a. 45 și 90 nm;
b. 333 și 666 nm;
c. 797,5 și 842,5 nm;
d. 775,0 și 865,0 nm.

2
 Puterea

Puterea optică de emisie depinde de puterea electrică de intrare și de eficiența sursei.

Puterea de emisie a sursei de lumină afectează lungimea maximă a rețelei de fibră optică. Mai
multă putere luminoasă permite folosirea unor fibre optice mai lungi.
Viteza
Viteza sursei de lumină afectează lățimea de bandă a unei
rețele de fibră optică. Cu cât nevoia de lățime de bandă crește, cu
atât trebuie să comutăm mai rapid sursa de lumină.
Viteza sursei de lumină este definită de producători pe baza
timpului de creștere (tr). Următoarea relație aproximează lățimea
de bandă (BWmax):

4. LED-ul FOT-ului are un timp de creștere specific de 3ns. Care este (aproximativ) lățimea de
bandă maximă a FOT-ului?
a. în jur de 1GHz;
b. 117MHz;
c. 12MHz;
d. în jur de 1MHz.
Directivitatea
Forma radiației luminoase provenită de la o sursă influențează cantitatea de putere ce poate
pătrunde și care se poate propaga prin fibră. Unghiul și lățimea fasciculului trebuie să fie cunoscute
pentru a putea determina ce cantitate de putere radiantă patrunde efectiv și se propagă pe fibra optică.

Este posibil ca o parte din lumină să nu pătrunda și să nu se propage corespunzător prin cablul de
fibră optică, dacă fascicolul este mai lat decât conul (unghiul) de acceptanță al fibrei. Aceast caz,
denumit nepotrivirea aperturii numerice, determină pierdere de putere denumită pierdere de apertură
numerică (NA loss).

În plus, o parte din lumină s-ar putea să nu pătrundă deloc în fibră, deoarece lățimea fascicolului
este mai mare decât miezul fibrei. Acest fapt este cunoscut ca nepotrivire de suprafețe, și cauzează o
pierdere de putere denumită pierdere de lumină neinterceptată (IU loss).

3
DESFĂȘURAREA LUCRĂRII:

Mai întâi, veti determina puterea de intrare a surselor de lumină de pe modulul de laborator.

1. Folosind multimetrul, măsurați tensiunea pe rezistorul R39.

UR39 = _______Vcc.
2. Determinați curentul prin rezistorul R39.
IR39 = _______ mA.

3. Acum folosiți multimetrul pentru a măsura tensiunea pe rezistorul R40.

UR40 = ________Vcc. 7-1
4. Determinați curentul prin rezistorul R40.
IR40 = _________ mA.
5. Măsurați tensiunea pe rezistența R41.
UR41 = _________Vcc 7-2
6. Determinați curentul prin rezistorul R41.
IR41 = _________ mA.
Când sunteți pregătiți să măsurați căderea de tensiune în sens direct pe un LED, conectați minusul
de la multimetru la masă și măsurați tensiunea la capatul de jos al fiecarui resistor.

7. Măsurați căderea de tensiune în sens direct pe LED-ul rosu, Vf(red), pe R39, așa ca în figură.
Vf(red) = ________Vcc.
8. Determinați puterea de intrare la LED-ul rosu, Pi(red), prin rezolvarea ecuației:

Pi(red) = _______mW.

9. Acum, măsurați tensiunea directă pe LED-ul verde,Vf(green), pe R40, ca în figură.

Vf(green) = ________Vcc.

4
 10. Determinați puterea de intrare la LED-ul verde, Pi(green):

Pi(green) = ___________mW.
11. Măsurați căderea de tensiune în sens direct pe LED-ul infraroșu, Vf(infrared), de la partea de
jos a lui R41 la masă.
Vf(infrared) = ________Vcc.
12. Determinați puterea de intrare la LED-ul infraroșu, Pi(infrared):

Pi(infrared) = __________mW.
Pi(red) = __________mW.
Pi(green) = ___________mW.
Pi(infrared) = _________mW.
13. Comparati puterile electrice de intrare ale celor trei surse de lumină LED.
14. Ce puteti concluziona despre aceste 3 LED-uri?
a. Au putere de intrare semnificativ diferita;
b. Toate au aproximativ aceeași putere de intrare.
În continuare, veți determina puterea relativă de iesire a celor 3 LED-uri de pe modulul de
laborator.
15. Conectați cablul cu fibră optică de sticlă (marcat “62.5/125”) în lungime de 1 metru, între
LED-ul roșu, ce se găsește în blocul circuitului LIGHT EMITTING DIODES, și fototranzistor.
16. În blocul PHOTO TRANSISTOR, stabiliți shunt-ul RANGE în poziția LO.

17. Conectați multimetrul la punctul de testare EMMITTER,

si setați-l să măsoare mVdc. Asigurați-vă că minusul
multimetrului este conectat la GND.
18. Măsurați nivelul tensiunii în emitorul fototranzistorului.
Vred = _________mVcc.

19. Mutați fibra optică de la LED-ul roșu la LED-ul verde în blocul DIODELOR EMIȚĂTOARE
DE LUMINĂ.
20. Măsurați din nou nivelul tensiunii în emitorul fototranzistorului.
Vgreen = ________ mVcc.
21. Mutați fibra optică de la LED-ul verde la LED-ul infrarosu (invizibil).
22. Setați multimetrul pe Vdc și măsurați încă o dată nivelul de tensiune în emitorul
fototranzistorului.
Vinfrared = _________Vcc.

Vrosu = 112,0 mV NOTA: Valorile nominale sunt date orientativ aici,

5
 Vverde = 17,0 mV precum și în paginile următoare. Cu toate acestea,
Vinfrarosu = 2200 mV folosiți-vă de propriile valori pentru calcule.
23. Desfaceți toate conexiunile de la blocul PHOTO TRANSISTOR.
Răspunsul spectral al fototranzistorului nu este egal pentru toate lungimile de undă, așa încât este
necesar sa corectati valorile tensiunilor citite pentru fiecare LED. Vârful tipic de lungime de undă
pentru fiecare LED de pe placa de circuit este prezentat in continuare.

λrosu = 635 nm;

λverde = 565 nm;
λinfrarosu = 940 nm.

Vrosu = 112.0 mV;

Vverde = 17.0 mV;
Vinfrarosu = 2200 mV.

24. Determinați tensiunea corectă pentru LED-ul roșu.

VCred = Vred × (100% / 50%)
VCrosu = ______ mV.
25. Determinați tensiunea corectă pentru LED-ul verde.
VCgreen = Vgreen × (100% / 30%)
VCgreen = ______ mV.
26. Determinați tensiunea corectă pentru LED-ul infraroșu.
VCinfrared = Vinfrared × (100% / 85%)
Vrosu = 224,0 mV;
Vverde = 57,7 mV;
Vinfrarosu = 2588,0 mV.
Aceste tensiuni corectate reprezintă puterea optică la fototranzistor pentru fiecare LED.
Există de asemenea și o pierdere adițională la 50% (-3dB) pentru LED-urile roșu și verde,
deoarece acestea au fascicolele de lumina cu unghi mai mare decât LED-ul infraroșu.
Această pierdere se datorează nepotrivirii de Apertură Numerică (NA – Numerical Aperture)
dintre NA a fibrei de sticlă și NA a LED-ului.
Pentru a corecta pierderea de NA, valorile VCrosu și VCverde se vor dubla.
În cazul LED-ului infraroșu nu există pierdere NA semnificativă, deoarece acest LED are un
unghi al fascicolului de lumina mai îngust decât în cazul LED-urilor roșu și verde. Valoarea
VCinfrarosu va rămane aceeași.
Corecțiile datorate nepotrivirii suprafețelor între fibră și LED nu sunt necesare. Toate cele 3 LED-
uri au aproximativ aceeași suprafață, astfel că citirile relative nu sunt afectate.
VCrosu = 448.0 mV;
VCverde = 113.3 mV;
VCinfrarosu = 2588.0 mV.
Aceste tensiuni reprezintă nivelele puterilor optice de ieșire ale LED-urilor.
Anterior ați putut observa că puterea de intrare este aceeași pentru fiecare dintre cele 3 LED-uri.
27. Este puterea de ieșire aceeași pentru fiecare dintre cele 3 LED-uri?
a. da;
b. nu.

6
 Raportul dintre puterea de ieșire și puterea de intrare pentru o sursă de lumină pentru fibră optică
se numește eficiența de radiație.
Eficiența de radiație a unui LED depinde de materialul semiconductor folosit pentru a crea
jonctiunea PN. Se folosesc materiale diferite pentru a emite lumină cu lungimi de undă diferite. De
exemplu, LED-ul infraroșu din blocul DIODELOR EMIȚĂTOARE DE LUMINĂ emite lumină
infraroșie cu o lungime de undă de circa 940nm (nanometri). Joncțiunea sa este realizată din arseniură
de galiu (GaAs) și are o eficiență de radiație de circa 15%.
După cum ați putut observa pe placa de circuit, diferite tipuri de LED-uri pot avea eficiențe de
radiație diferite.
VCrosu = 448.0 mV;
VCverde = 113.3 mV;
VCinfrarosu = 2588.0 mV.
În continuare, veți compara raporturile valorilor voastre corectate (care reprezintă nivele de putere
de ieșire) cu raporturile fiecarei intensități radiante tipice specificate în catalogul fabricantului acestor
LED-uri.
28. Folosind valorile corectate, determinați raportul dintre puterea LED-ului roșu și cea a LED-
ului infraroșu, în dB.
PR r / i = 10 · log (VCrosu / VCinfrarosu);
PR r / i = - 7.61 dB.
29. Folosind valorile corectate, determinați raportul dintre puterea LED-ului verde și cea a LED-
ului infraroșu, în dB.
PR g / i = 10 · log (VCverde / VCinfrarosu);
PR g / i = - 14 dB.
Intensitatea luminoasă tipică Iv (tip), a LED-urilor roșu și verde este specificată de fabricant ca
fiind de 45 mcd (milicandele).

If (rosu) = 17,2 mA;

If (verde) = 15,6 mA;
Iv (tip) = 45 mcd.

Această valoare de 45 mcd este tipică la un

curent direct (If) de 20 mA.

30. Folosindu-vă de curba din figură, determinați valoarea corectată a intensității luminoase (Iv)
pentru curentul direct If (roșu) a LED-ului roșu de pe placa de circuit.
Iv (roșu) = Iv (tip) × (80% / 100%);
Iv (roșu) = ________ mcd.
31. Folosindu-vă de curba din figură, determinați valoarea corectată a intensității luminoase (Iv)
pentru curentul direct If (verde) a LED-ului verde de pe placa de circuit.
Iv (verde) = Iv (tip) × (75% / 100%);
Iv (verde) =_________ mcd.
LED-ul infraroșu de pe placa de circuit are o intensitate de radiație tipică Ie (tip), de 3,6mW/sr
(miliwați/steradian).

7
 Intensitatea radiantă (Ie) este un parametru radiometric. Cu toate acestea, puterile de ieșire ale
celor doua LED-uri vizibile pe placa de circuit sunt specificate cu un parametru fotometric, intensitatea
luminoasa (Iv).
Pentru a converti intensitatea luminoasă în intensitate radiantă, utilizati ecuația: Ie = Iv / ηv.
Trebuie să utilizați eficiența luminoasă tipică v(tip), specificată de fabricant pentru LED-urile
vizibile.
ηv (roșu) = 145 lumeni / watt;
ηv (verde) = 595 lumeni / watt;
ηv (roșu) = 145 lm / W ηv (verde) = 595 lm / W
32. Care dintre cele două LED-uri vizibile are cea mai mare intensitate radiantă Ie, pentru aceeași
putere elctrică de intrare? (Ie = Iv / ηv)
a. roșu;
b. verde.
Iv (roșu) = 36 mcd; ηv (roșu) = 145 lm / W;
Iv (verde) = 34 mcd; ηv (verde) = 595 lm / W.
33. Determinați intensitatea radiantă a LED-ului roșu, Ie (roșu).
Ie (roșu) în mW / sr = Iv (roșu) / ηv (roșu);
Ie (roșu) = _________ μW / sr.
34. Determinați intensitatea radiantă a LED-ului verde, Ie (verde).
Ie (verde) în mW / sr = Iv (verde) / ηv (verde);
Ie (verde) = _________ μW / sr.
Acestea sunt nivelele tipice de intensitate radiantă la care vă puteți aștepta de la cele trei surse de
lumina LED:
Ie (roșu) = 248 μW / sr;
Ie (verde) = 57 μW / sr;
Ie (infrarosu) = 3600 μW / sr.
35. Utilizând aceste valori tipice ale puterii de ieșire așteptate, determinați raportul dintre puterea
LED-ului roșu și cea a LED-ului infraroșu, în dB.
PR r / i (exp) = 10 · log (Ie (roșu) / Ie (infraroșu));
PR r / i (exp) = _________ dB.
36. Utilizând aceste valori tipice ale puterii de ieșire așteptate, determinați raportul dintre puterea
LED-ului verde și cea a LED-ului infraroșu, în dB.
PR g / i (exp) = 10 · log (Ie (verde) / Ie (infraroșu));
PR g / i (exp) = _________ dB.
37. Comparați raporturile de putere ale LED-urilor de pe placa de circuit cu raporturile de putere
așteptate ce se bazează pe specificațiile fabricantului.
PR r / i = -7,6 dB; PR r / i (exp) = -11,6 dB;
PR g / i = -13,5 dB; PR g / i (exp) = -17,9 dB.
 Observați specificațiile de emisie ale LED-urilor din AJUTOR. Prin compararea
intensității minime a fabricantului cu specificațiile intensităților tipice pentru fiecare
LED, veți vedea că vă puteți aștepta la variații mari în rezultatele voastre.
38. Au fost raporturile de putere determinate similare cu raporturile de putere așteptate?
a. da; b. nu.

8
Concluzii
 O sursă de lumină convertește energia electrică în energie optică.
 Puterile optice de ieșire ale surselor de lumină, împărțite la puterile electrice de intrare, indică
eficiența de radiație a sursei de lumină.
 Surse de lumină de lungimi de undă diferite pot avea eficiențe de radiație diferite.
 Pentru aceeași putere de intrare, puterea optică de ieșire de la mai multe surse de lumină poate
varia foarte mult.
 Fabricanții de surse de lumină utilizează parametri radiometrici sau fotometrici pentru a
specifica caracteristicile optice.
 Parametrii fotometrici sunt folosiți doar pentru spectrul vizibil.
 Unitățile de măsură a parametrilor surselor de lumină pot fi convertite în alte unități.
 Patru caracteristici importante ale surselor de lumină pentru fibră optică sunt: spectrul, puterea,
viteza și directivitatea.

Întrebări recapitulative
1. De ce LED-ul infraroșu emite cea mai mare putere (3600 mW / sr), chiar dacă nu este vizibil?
a. Este cel mai eficient din punct de vedere fotometric, dar nu și din punct de vedere
radiometric;
b. Este cel mai eficient din punct de vedere radiometric, dar nu și din punct de vedere
fotometric;
c. Are cea mai mică eficiență luminoasă;
d. Are cea mai mare putere de intrare.
2. De ce intensitățile luminoase ale LED-urilor roșu și verde sunt egale, chiar dacă intensitățile
lor radiante sunt diferite ?
a. LED-ul roșu este mai eficient din punct de vedere fotometric, dar nu și din punct de
vedere radiometric;
b. LED-ul verde este mai eficient din punct de vedere radiometric, dar nu și din punct de
vedere fotometric;
c. Ochii noștri sunt mult mai sensibili la lumina verde;
d. Ochii noștri sunt mult mai sensibili la lumina roșie.
3. Care este cea mai puțin importantă caracteristică a surselor de lumină pentru fibre optice?
a. culoarea;
b. intensitatea;
c. lățimea de bandă;
d. rezistența.
4. Care din următoarele nu este o unitate de măsură radiometrică a puterii?
a. W (watt);
b. lm / W (lumeni / watt);
c. μW / sr (microwatt / steradian);
d. mW / cm (miliwatt / centimetru pătrat).
5. Când comparați două nivele de putere în fibre optice, puteți utiliza:
a. fie raportul efectiv (P2 / P1), fie decibeli (dB);
b. doar raportul (P2 / P1);
c. doar decibeli (dB);
d. nici una din mărimile de mai sus.