Vizualizarea datelor cu ajutorul tabelelor şi reprezentărilor grafice

Tabelul statistic se foloseşte în toate fazele cercetării statistice, de la culegerea

datelor, prelucrarea şi analiza lor, până la prezentarea rezultatelor finale. Tabelul statistic
poate fi format dintr-o singură serie sau din mai multe serii.
Forma de prezentare a unui tabel statistic este o reţea de linii verticale şi orizontale care
prin întretăiere formează rândurile, coloanele şi rubricile tabelului. Din punct de vedere al
fondului, tabelul statistic exprimă conţinutul unei colectivităţi printr-un număr redus de
cuvinte şi un număr mare de cifre. Elementele de bază ale tabelului statistic sunt:
- subiectul tabelului, ce este dat de fenomenul sau procesul cercetat şi presupune
precizarea colectivităţii studiate şi a unităţilor statistice. Acesta se descrie la capetele
rândurilor.
- predicatul tabelului, ce precizează denumirea indicatorilor şi caracteristicilor pentru
care s-au înregistrat date şi cu ajutorul cărora se studiază colectivitatea şi care se descriu la
capetele coloanelor;
- datele numerice reprezintă valorile sau variantele caracteristicilor şi se trec în rubricile
tabelului;
- nota explicativă reprezintă un element facultativ şi are drept scop precizarea sursei
datelor sau a metodologiei distincte de calcul pentru anumite valori din tabel.
Principalele tipuri de tabele statistice sunt:
1) Tabele statistice simple sunt folosite pentru înregistrarea şi prezentarea datelor
primare. Prezentarea colectivităţii în acest caz se face prin simpla enumerare a
unităţilor statistice, înscriind în dreptul fiecărei unităţi valorile caracteristicilor
observate.
Tabelele statistice simple pot fi:
- enumerative;
- teritoriale, dacă datele numerice se repartizează în funcţie de unităţi de
spaţiu;
- cronologice, dacă valorile caracteristicilor se înregistrează în funcţie de
timp.
2) Tabelele statistice pe grupe cuprind datele numerice referitoare la o colectivitate
despărţită pe grupe omogene după o singură caracteristică.
3) Tabelele statistice combinate (cu dublă intrare) sunt rezultatul împărţirii colectivităţii
în grupe omogene, după cel puţin două caracteristici.
Reprezentările grafice, denumite şi diagrame sau grafice, redau într-o formă
expresivă evolţia unor fenomene, constituind nu numai o formă de prezentare a
rezultatelor cercetării, dar şi un suport logic inductiv sau deductiv de analiză şi interpretare
a fenomenelor studiate.
Elementele constructive ale unui grafic sunt:
- titlul graficului, care trebuie să corespundă conţinutului datelor prezentate;
- scara de reprezentare este locul geometric al punctelor cotate. Aceasta se alege în funcţie de
mărimea datelor de reprezemtat, de gradul de variaţie dintre ele, de spaţiul disponibil astfel
încât să asigure proporţionalitatea dimensiunii lor graficului.
- reţeaua graficului – poate fi reprezentată de sistemul axelor de coordonate rectangulare Ox,
Oy, primul cadran sau poate fi formată din linii paralele verticale, orizontale, oblice pentru a
distinge diferitele părţi ale graficului.
- legenda are rolul de a explica semnificaţia simbolurilor utilizate, semnelor convenţionale
utilizate, haşurări, culori, reţele.
În funcţie de natura datelor de reprezentat există mai multe tipuri de grafice:
a) diagrame prin areale se utilizează pentru reprezentarea grafică a indicatorilor de
volum unidimensionali, înregistraţi pentru un număr redus de unităţi statistice (3-
5) sau pentru unităţi de timp. Aria figurii geometrice alese trebuie să fie
proporţională cu mărimea indicatorilor de reprezentat. Există două tipuri de
diagrame prin areale:
a1) diagrama prin pătrate;
 a2) diagrama prin cercuri.
b) diagrame structurale evidenţiază raportul care există între părţile componente
ale colectivităţii. Fiecare figură geometrică aleasă se va diviza în atâtea părţi câte
grupe omogene are colectivitatea cercetată.
Se disting trei categorii de diagrame structurale:
b1) dreptunghiul de structură;
b2) cercul de structură;
b3) pătratul de structură.
c) Reprezentări grafice ale seriilor de distribuţie cu frecvenţe se utilizează în
cazul în care valorile caracteristicii sunt prezentate sub formă de intervale egale
sau neegale, şi pot fi de două tipuri:
c1) histograma;
c2) poligonul frecvenţelor.
d) Cronograma: se foloseşte pentru a reprezenta grafic valorile uneia sau mai
multor serii cronologice.
e) Diagrame prin benzi şi coloane: se construiesc în cazul în care se reprezintă
valori ale unor serii teritoriale sau serii cronologice de intervale egale. Acestea
permit reprezentarea în acelaşi sistem de axe a doi sau mai mulţi indicatori între
care există anumite interdependenţe.
f) Graficul norilor de puncte: se utilizează în cazul grupărilor combinate pentru a
evidenţia forma şi intensitatea legăturii dintre caracteristici.
Reprezentările grafice se pot realiza, în cea mai mare parte, cu ajutorul programului
EXCEL sau în anumite situaţii, se pot construi manual. Regula de bază în construcţia unei
reprezentări grafice este de a asigura proporţionalitatea între dimensiunea figurilor geometrice
utilizate şi mărimea valorilor de reprezentat.

Studiul de caz

Într-o observare statistică s-a urmărit obţinerea unor informaţii cu privire la cifra de afaceri
înregistrată de un număr de 75 societăţi comerciale ce activează în domeniul alimentar. Datele obţinute
cu prilejul acestei observări statistice pot fi sintetizate într-un tabel de forma:

Societatea Valoarea cifrei Societatea Valoarea cifrei Societatea Valoarea cifrei

comercială de afaceri comercială de afaceri comercială de afaceri
1 3.840 26 3.801 51 3.800
2 3.787 27 3.915 52 4.450
3 3.550 28 4.060 53 4.220
4 3.680 29 4.180 54 3.798
5 3.930 30 3.600 55 4.175
6 3.900 31 4.299 56 3.950
7 3.710 32 4.090 57 4.095
8 3.700 33 3.975 58 4.099
9 3.620 34 3.900 59 4.170
10 3.980 35 3.999 60 4.285
11 3.945 36 3.990 61 3.900
12 3.880 37 4.000 62 4.000
13 3.740 38 4.085 63 4.300
14 3.660 39 4.125 64 4.460
15 4.000 40 4.280 65 4.240
16 4.150 41 3.900 66 3.965
17 4.250 42 4.300 67 4.470
18 4.330 43 3.650 68 4.050
19 3.525 44 4.065 69 3.800
20 3.600 45 3.755 70 4.190
21 3.900 46 4.070 71 3.899
22 3.599 47 3.600 72 3.960
23 3.735 48 4.260 73 4.080
24 4.000 49 4.390 74 3.900
25 3.630 50 4.301 75 4.400
Cerinţe:
să se grupeze datele obţinute în urma observării statisice pe intervale de variaţie egale cu 100 lei şi să
se calculeze frecvenţele cumulate.
să se reprezinte grafic seria obţinută.
să se regrupeze datele utilizându-se patru intervale de variaţie neegale şi să se reprezinte grafic seria
astfel obţinută.

Rezolvare:
Pentru a grupa datele este necesar să parcurgem două etape succesive şi anume:
determinarea amplitudinii variaţiei
A = Xmax – Xmin
unde:
A → amplitudinea variaţiei;
Xmax → valoarea maximă a caracteristicii studiate;
Xmin → valoarea minimă a caracteristicii studiate;

deteminarea numărului de grupe ce vor fi formate prin gruparea observaţiilor

A
h=
k
unde:
h = mărimea intervalului de grupare;
k = numărul de grupe;

Pentru exemplul considerat:

Xmax = 4.470 → cifra de afaceri maximă;
Xmin = 3.525 → cifra de afaceri minimă;
A = 4.470 – 3.525 = 945

h = 100
A
k=
h
945
k= =9,45≃10 grupe
100
Observaţie:
În cazul în care rezultatul raportului dintre mărimea amplitudinii variaţiei şi mărimea intervalului de
grupare (respectiv numărul de grupe) este un număr zecimal, întotdeauna se rotunjeşte în plus.

Datele obţinute în urma observării statistice pot fi grupate în una din următoarele variante:
limita inferioară inclusă în interval;
limita superioară inclusă în interval;
ambele limite incluse în interval;
ambele limite excluse din interval.
 Număr Frecvenţe cumulate
Grupe de societăţi comerciale după cifra de societăţi Crescător Descrescător
afaceri
3.500 – 3.600 3 3 75
3.600 – 3.700 8 11 72
3.700 – 3.800 7 18 64
3.800 – 3.900 6 24 57
3.900 – 4.000 16 40 51
4.000 – 4.100 13 53 35
4.100 – 4.200 6 59 22
4.200 – 4.300 7 66 16
4.300 – 4.400 5 71 9
4.400 – 4.500 4 75 4
TOTAL 75 - -

Distributia societatilor dupa cifra de afaceri

18 16
16
14 13
12
10 8
8 7 7
6 6
6 5 4
4 3
2
0
3.500 3.600 3.700 3.800 3.900 4.000 4.100 4.200 4.300 4.400
– – – – – – – – – –
3.600 3.700 3.800 3.900 4.000 4.100 4.200 4.300 4.400 4.500

Distributia societatilor dupa cifra de afaceri

18
16 16
14
12 13
10
8 8
7 7
6 6 5
4 6
4
2 3
0
3.500 3.600 3.700 3.800 3.900 4.000 4.100 4.200 4.300 4.400
– – – – – – – – – –
3.600 3.700 3.800 3.900 4.000 4.100 4.200 4.300 4.400 4.500
 Distributia societatilor dupa cifra de afaceri

80
70 75 72 71 75
60 64 66
57 59
50 51 53
40 40
30 35
20 24 22
18 16
10 11 9
0 3 4
3.500 3.600 3.700 3.800 3.900 4.000 4.100 4.200 4.300 4.400
– – – – – – – – – –
3.600 3.700 3.800 3.900 4.000 4.100 4.200 4.300 4.400 4.500

Frecvente cumulate crescator Frecvente cumulate descrescator

Datele analizate anterior pot fi regrupate în patru intervale neegale de variaţie după cum urmează:
Grupe societăţi după mărimea cifrei Număr societăţi Mărimea Coeficientul de reducere
Frecvenţa redusă
de afaceri (ni) intervalului a frecvenţelor
3.500 – 3.600 3 100 100 : 100 = 1 3:1=3
3.600 – 3.800 15 200 200 : 100 = 2 15 : 2 = 7,5
3.800 – 4.100 35 300 300 : 100 = 3 35 : 3 = 11,66
4.100 – 4.500 22 400 400 : 100 = 4 22 : 4 = 5,5
TOTAL 75 - - -

Mărimea fiecărui interval

Coeficientul de reducere a frecvenţelor =
Mărimea intervalului cel mai mic

Număr societăţi comerciale

Frecvenţa redusă =
Coeficient de reducere a frecvenţelor

Distributia societatilor dupa cifra de afaceri

14
12
10
8
6
4
2
0
3.500 – 3.600 3.600 – 3.800 3.800 – 4.100 4.100 – 4.500