Numele și prenumele:

Grupa: Data completării:

Fisa 10. Evaluare. Structuri receptoare

1. Ordinea în care razele de lumină străbat mediile transparente ale ochiului este:
a. umoarea vitroasă → cristalin → umoare apoasă → cornee;
b. cornee → umoare apoasă → cristalin → umoare vitroasă;
c. cornee → umoare vitroasă → cristalin → umoare apoasă;
d. cristalin → umoare apoasă → cornee → umoare vitroasă.

2. Celulele receptoare vestibulare sunt localizate în:

a. macule c. creste ampulare
b. organ Corti d. mugure gustative

3. Tunica externă a globului ocular are următoarele caracteristici:

a. este formată din sclerotică şi coroidă c. are celule fotoreceptoare în structura ei
b. este diferențiată în cornee şi sclerotică d. se mai numeşte tunica fibroasă

4. Urechea externă este:

a. formată din pavilion şi conduct auditiv extern c. separată de urechea medie prin membrana timpanică
b. comunică cu faringele prin trompa lui Eustachio d. comunică cu urechea internă

5. Numeşte în ordinea lor componentele urechii care sunt străbătute de unda sonoră înainte de stimularea
organului Corti.

Pavilionul urechii - Conductul auditiv extern – Timpan – cele trei oscioare din urechea medie (Ciocan,
Nicovala, Scarita) – membrana care acoperă fereastra ovala – Perilimfa – membrană vestibulară și membrana
bazilară – Endolimfa – membrana tectoria

6. Ce este cataracta?
a. opacifierea retinei c. opacifierea cristalinului
b. creșterea presiunii intraoculare d. rănirea irisului

7. Terminaţiile nervoase neîncapsulate sunt:

a. terminaţiile nervoase libere c. plexurile rădăcinilor firelor de păr
b. discurile Merkel d. corpusculii Meissner

8. Corneea este caracterizată astfel:

a. membrană transparentă, incoloră, nevascularizată, inervată
b. acoperă 2/3 posterioare ale ochiului
c. membrană groasă, rezistentă cu funcţie de protecţie
d. formată din şase straturi

9. Mugurii gustativi sunt localizaţi pe:

a. partea anterioară a limbii d. partea posterioară a limbii
b. palat e. faringe

10. Ordinea dispunerii tipurilor de celule în retină este:

a. celule pigmentare → neuroni bipolari → neuroni multipolari → celule fotoreceptoare;
b. neuroni bipolari → neuroni multipolari → celule fotoreceptoare → celule pigmentare;
c. celule pigmentare → celule fotoreceptoare → neuroni bipolari → neuroni multipolari
d. neuroni multipolari → celule fotoreceptoare → celule pigmentare; → neuroni bipolari;
11. Ne imaginăm membrul superior drept, cu toate organele din alcătuirea lui (piele, oase, mușchi, vase de
sânge etc.). Precizați tipurile de receptori prezenți în organele membrului superior drept și traseele de
transmitere a semnalelor care pornesc de la aceștia, după schema: excitant → tip receptor → cale senzitivă
(fascicul nervos) → centru nervos.

PIELE
Stimul termic si/sau dureros - terminatii nervoase libere din piele (termoreceptor, nociceptor) – dentrite de
neuroni pseudounipolari din ganglionul spinal - Fasciculul spinotalamic lateral (calea sensibilitatii
exteroceptive termice si dureroase) - Aria somestezica
Stimul tactil (presiune, atingere, vibratii) - corpusculi Meissner, discuri tactile Merkel, Corpusculii Krause
(mecanoreceptori din piele) - dentrite de neuroni pseudounipolari din ganglionul spinal - Fascicule Goll şi
Burdach (spinobulbare) (calea sensibilitatii exteroceptive tactile fine/epicritice) - Aria somestezica
Presiune, vibratii - corpusculi Pacini, corpusculi Rufini (mecanoreceptori) - dentrite de neuroni
pseudounipolari din ganglionul spinal - Fascicul spinotalamic anterior (calea sensibilitatii exteroceptive tactile
grosiere/protopatice) - Aria somestezica
Plexurile rădăcinilor firelor de păr.......

MUȘCHI și TENDOANE
Modificare lungime mușchi - Fusuri neuromusculare (proprioceptor).......
Tensiune în tendon - Corpusculi tendinoși Golgi (proprioceptor)......
Stimul dureros - Terminații nervoase libere (nociceptor) .......
Presiune, vibratii - corpusculi Pacini (mecanoreceptor) .......

ARTICULAȚII
Mișcare rapidă articulație - Corpusculi Pacini (mecanoreceptor) ......
Modificare poziție articulație - Corpusculi Ruffini (mecanoreceptor) ......
Stimul dureros - Terminații nervoase libere (nociceptor) .......

OS (Periost)
Stimul termic si/sau dureros - terminatii nervoase libere din piele (termoreceptor, nociceptor) .......

12. Descrieți toate tipurile de celule din structura retinei vizuale.

Retina vizuală este formată din două regiuni suprapuse: epiteliul pigmentar si partea fotoreceptoare.
Epiteliul pigmentar este alcatuit din celule prismatice, cu nucleul dispus bazal. Regiunea bazală a celulelor
pigmentare aderă la membrana Bruch, iar regiunea apicală prezintă numeroşi microvili. În citoplasma apicală
şi la nivelul microvililor sunt cantonate numeroase granule de melanină, care absoarb lumina după ce aceasta a
realizat stimularea celulelor fotoreceptoare.
Partea fotoreceptoare are o structură foarte complexă, și este formată din mai multe straturi: extern,
intermediar si intern.
Stratul extern este format din celule fotosenzitive cu conuri şi cu bastonaşe. În retina umană există aproximativ
120 milioane celule cu bastonaş intercalate cu aproximativ 6 milioane de celule cu con. Celulele cu con şi
bastonaş sunt neuroni modificati, cu un pol reprezentat de o singură dendrită fotosensibilă iar opusul de o
terminaţie axonică, aflată în contact sinaptic cu neuronii bipolari. Celulele cu con şi cu bastonaş străbat o
membrană foarte fină numită membrana limitantă externă, descrisă ca o serie de complexe joncţionale între
fotoreceptori şi celulele gliale Müller ale retinei. Celulele cu bastonaş conţin purpura vizuală sau rodopsina, iar
celulele cu con conţin iodopsina.
Stratul intermediar este format din neuroni bipolari de două tipuri: celule bipolare difuze, care sinapsează cu
cel puţin două celule fotoreceptoare şi celule bipolare monosinaptice care sinapsează cu un singur axon al unei
celule fotoreceptoare cu con şi cu o singură celulă ganglionară multipolară.
Stratul intern este format din celule ganglionare (neuroni multipolari) ale căror dendrite se găsesc în contact cu
neuronii bipolari, iar axonii formează nervul optic. Între stratul celulelor fotoreceptoare cu conuri şi cu
bastonaşe şi stratul neuronilor bipolari se identifica stratul plexiform extern, reprezentat din sinapsele dintre
cele două tipuri celulare principale. Regiunea care cuprinde sinapsele dintre neuronii bipolari şi celulele
ganglionare se numeşte strat plexiform intern. Retina are o structură inversă, lumina străbătând mai întâi
stratul celulelor ganglionare, apoi stratul neuronilor bipolari şi abia în final ajunge la nivelul celulelor
receptoare cu conuri şi cu bastonaşe.
Retina mai conţine ca neuroni celulele orizontale (stabilesc contacte între diferiţi fotoreceptori) si celulele
amacrine (stabilesc legături între celulele ganglionare), iar ca celule gliale, cele numite Müller, cu ramificaţii
asemănătoare astrocitelor şi microgliilor din sistemul nervos central.