Bordeeanu Diploma

INTRODUCERE
Prezentul proiectul de diplomă este dedicat calculului unui motor asincron

pentru acționarea morii cu ciocane, Pn=60kW,n=1000 rot/min pentru o carieră de
piatră.
Maşinile electrice ocupă un loc important în viaţa omului. Ele cuprind aproape
toate domeniile de activitate ale omului în diverse ramuri cum ar fi: industrie,
transport, comerţ, agricultură, medicină, tehnică de uz casnic, etc.
Motivul pentru care maşinile electrice sînt utilizate peste tot şi de toţi, este că
ele au o construcţie simpla, funcţionează eficient chiar şi în cele mai dure condiţii
ale mediului, insuşirile lor electromagnetice satisfac foarte bine cerinţele de
dezvoltare ale tehniciii moderne. Ele sunt eficiente şi prin faptul ca pot lucra în două
regimuri: motor şi generator, astfel avand capacitǎţi de a transforma energia
electrică cca (60-80)% în energie mecanică şi invers.
Motorul asincron este o maşină de curent alternativ care are o turaţie variabilă
în sarcină, la o frecvenţă constantă a reţelei. Cele mai răspîndite maşini asincrone
sunt cele fără colector numite maşini de inducţie , şi utilizate ca motoare aproape în
exclsivitate. Elementele principale ale motorului asincron sînt: carcasa, scuturile,
capacele rulmenilor, stator, rotor, infăşurarea statorică şi cea rotorică, etc.
Proiectarea unei maşini electrice presupune calculul dimensiunilor statorului şi

rotorului, alegerea tipului de înfăşurări, conductorilor pentru înfăşurări, izolaţiei,
materialelor părţilor active şi constructive ale maşinii. Unele părţi ale maşinii
trebuie proiectate astfel ca la executarea lor volumul de lucru şi cheltuielile de
material să fie minimale, iar în timpul exploatării să obţină caracteristici energo-
economice mai bune. Pe lângă toate acestea maşina trebuie să corespundă
condiţiilor de utilizare în acţionări electrice.
Coala
Mod Coala Nr. Doc. Semnăt. Data

PROIECT DE DIPLOMĂ 7
1 DESTINAȚIA MORII CU CIOCANE
Morile cu ciocane sunt utilaje cu viteză de rotație mare, folosite pentru

măcinarea mineralelor de diferite tipuri precum marunțirea materialelor fragile,
fibroase, semidure și cu umiditate redusă cum ar fi: carbune, calcar, ghips, azbest,
clorură de sodiu, îngrasaminte chimice, oase, coaja de lemn etc.
La morile cu ciocane marunțirea materialului se produce în urma impactul
dintre ciocanele si cu peretii camerei de lucru cu materialul.
Materialul ce trebuie măcinat este introdus în înteriorul utilajului prin
intermediul alimentatorului vibrant și al gurii de încarcare, iar prin cadere este lovit
de ciocane și proiectat atat catre blindaje cat și contra altui material în suspensie și
impins catre partea terminala a blindajelor, unde are loc macinarea finală
Debitul unei mori cu ciocane este în funcție de proprietățile de baza ale
materialului necesar de marunțit, și anume dimensiunile si turația rotorului, numarul,
greutatea și forma ciocanelor, dimensiunile si caracteristicile constructive ale morii.
Ciocanele morii pot avea forme diferite în funcție de domeniul de utilizare a
morii. La morile care lucreaza in regim de concasor, ciocanele sunt grele. La morile
care lucrează cu un singur sens de rotație capetele ciocanelor se uzeaza pe o singura
parte.
Clasificarea morilor cu ciocane se mai face după urmatoarele criterii:
1.Dupa numarul de rotoare:
-cu un singur rotor;
-cu doua rotoare;
2.În funcție de existența gratarului:
-cu gratar din bare profilate în zonă de alimentare și/sau evacuare;
-fară gratar;
-cu fantă reglabila, prin modificarea distanței dintre vârful ciocanelor și placile de
blindaj;
3.În funcție de poziția gurii de alimentare:
Coala

-excentrica;
-centrata;
Figura 1.1 Moară cu ciocane
Morile cu ciocane au următoarele avantaje:

-principiu de funcționare și construcție simplă;
-posibilitate de utilizare la marunțire grosieră, mijlocie și fină;
-dimensiuni de gabarit mici, mase mici;
-consumul de energie variază aproximativ liniar cu debitul morii.
Printre dezavantaje cele mai importante sunt:
-uzura rapidă a ciocanelor, gratarelor și blindajelor la marunțirea materialelor
abrazive;
-materialele cu umiditate ridicată și plasticitate mare se lipesc de gratare.
Coala

2 ALEGEREA DIMENSIUNILOR DE BAZA
2.1 Numărul de perechi de poli:

2 p=6 ⇒ p=3
2.2 Înălţimea axei de rotaţie:
(în prealabil) conform figura 1.7,a. pagina 22.Din tabelul 1.6. pagina 22, se acceptă
valoarea mai apropiată şi mai mică h=250 mm şi Da=0.437 m
2.3 Diametrul interior statoric:
D=K D⋅D a=0. 72⋅0 . 437=0 . 096 m=0 , 315 m unde K D=0 . 72 din tabelu.1.7.
pagina23.
2.4 Pasul polar:
π⋅D 3 .14⋅0 , 222
τ= = =0 , 116 =116⋅10−3 m
2⋅p 2⋅3
2.5 Puterea de calcul conform(1.4):
KE 0 . 97
P' =P2⋅ =17⋅103⋅ =6 , 98⋅10 4 W
η×cos ϕ 0 . 93×0 . 9
K E=0 . 97 din figura 1.8. pagina 24, η şi cos ϕ din figurei 1.9. pagina 24.
η=0. 93 cosϕ=0 . 9
2.6 Solicitările electromagnetice conform figura 111,a:
A
A=0 ,36⋅105 B δ =0 . 81 T
m
2.7 Factorul de înfăşurare pentru înfăşurarea într-un strat (în prealabil):

K W 1=0 .95
P'
lδ = =0 , 21 mm
2.8 Lungimea de calcul: K B⋅D2⋅Ω⋅K W 1⋅A⋅Bδ
2⋅π⋅f
Ω= =104 , 72 rad
unde p s
Coala

l δ 0 .21
λ= = =1, 33
2.9 Raportul: τ 0 .016
3 DETERMINAREA Z1,W ŞI SECŢIUNEA ÎNFĂŞURĂRII

STATORICE
3.1 Valorile prealabile ale pasului dentar t1(după figura 1.15. pagina 30):
t1 =0 . 015 m
max
t2 =0. 013 m
min
3.2 Numărul de crestături statorice se determină cu relaţia (1.16):

π⋅D 3 .14⋅0 . 315
z 1max = = =65 ,9
t 1 max 0 . 015
z1
76
z 1=76 , atunci q= =4=
Acceptăm 2⋅p⋅m 2⋅3⋅3
3.3 Pasul dentar statoric (definitiv):

π⋅D 3 . 14⋅0 .315
t1 = = =13 , 72⋅10−3 m
2⋅p⋅m⋅q 2⋅3⋅3⋅3
3.4. Numărul de conductoare efective din crestătură (în prealabil)
din condiţia că a =1
5
π⋅D⋅A π⋅0. 315⋅36⋅10
U '1 = = =7 ,86
I 1n⋅z 1 62 , 88⋅72
conform (1.18):
P2 60000
I1 n= = =62, 88
m⋅U 1n⋅cos ϕ⋅η 3⋅380⋅0 . 93⋅0. 9 A
Acceptam a=2,atunci conform (1.19):
Uc=aU’c=15
Coala

3.5 Determinăm valoarea nr. de spire conform expresiei (1.20):
U c⋅Z 1 15⋅72
W 1= = =90
2⋅a⋅m 2⋅2⋅3
conform expresiei (1.21):

2⋅I 1n⋅W 1⋅m 2⋅62, 88⋅90⋅3 A
A= = =34 ,35⋅104
π⋅D 3 .14⋅0 . 315 m

Pentru Da=0,437mm conform figurei 1.8. pagina 24, KE=0.97
K E⋅U 1n
Φ= =20⋅10−3 Wb
4⋅K B⋅W 1⋅K W 1⋅f 1
p⋅Φ
Bδ= =0 ,849 T
D⋅l b
3.6 Densitatea curentului în înfăşurarea statorică (în prealabil)

AJ 1 203⋅109 A
J 1= = =5 , 909⋅10 6
A 33000 m2
A
AJ 1 =203⋅109
m3
conform figurei 1.16, a. pagina 35:

3.7 Secţiunea efectivă a conductorului (în prealabil)
conform (1.24):
I 1n 62 , 88
q ef = = 6
=5 , 32⋅10−6 m2
a⋅J 1 2⋅5 , 909⋅10
Acceptăm nel=2,atunci:
−6 2
qel= 0 .5⋅q ef =2 , 26⋅10 mm
Conductorul de înfăşurare ПЭТМ se ia conform tab.A.III.1 pagina 188:
d el=1,9mm
q el=2 , 83 mm2
q ef =5 ,66 mm 2
unde: d iz =1 , 99mm
Coala

3.8 Densitatea curentului din înfăşurarea statorică (definitiv)
conform (1.27):
I1n A
J 1= =5 , 55⋅10 6
a⋅q el⋅nel mm 2
4 CALCULUL DIMENSIUNILOR ZONEI DE CRESTĂTURI A

STATORULUI
Crestătura statorică figura 1.19, a. pagina 42, cu corelarea dimensiunilor, asigură

paralelismul marginilor laterale ale dinţilor.
4.1 Acceptăm în prealabil conform tabelu 1.10:
B z 1=1.7 T
B a =1.4 T
Bδ⋅t 1⋅l δ
b z 1= =7 , 06 mm
B z 1⋅l Fe⋅K Fe
conform tabelul 1.11. pagina 38, pentru tole de oţel oxidate K Fe =0.97 conform
formulei (1.28):
Φ
ha = =32 ,77 mm
2⋅Bc⋅l Fe⋅K Fe
4.2 Dimensiunile crestăturii ştanţate le acceptăm egale b0 =2 .7 mm;h0 =0 . 5 mm tabelul

1.12. pagina 44:
D a −D
hc 1= −h a =28 , 4 m
2
conform (1.41):
π⋅( D+2⋅h c ) π⋅( 0 , 315+2⋅28 , 4 )
b1 = −b z 1 = −1,7=9 , 14 mm
z1 72
conform(1.42):
π⋅( D +2⋅h 0 −b0 )−z 1⋅b z1 π⋅( 0 ,315+2⋅0. 5−3. 7 ) −72⋅1,7
b2 = = =6 , 89 mm
z 1 −π 72−3 .14
Coala

conform expresiilor (1.45;1.46):
b2 −b 0
(
h1 =hc − h0 −
2 )=25 ,13−( 0. 5+ 6 , 89−3,7
2 )=25 , 81 mm
4.3 Dimensiunile crestăturii în lumină după împachetare conform (1.47):

Δb=Δh=0. 2 mm
b'1 =b1 − Δbc =8 , 94 mm
'
b2 =b 2− Δb c=6 , 69 mm
h'1 =h1 −Δh c =25 ,61 mm
Aria secţiunii transversale a crestăturii pentru dispunerea conductorilor conform(1.51)

' '
' b1 + b2 '
S c 1= ⋅h1 −Srz −S g 1=170 ,95 mm2
2
Aria secţiunii transversale a garniturii izolante

S g 1 =0
Aria secţiunii transversale a izolaţiei de crestătură
2
S rz 1=brz 1⋅( 2×h c +b1 + b2 )=29 , 13 mm
unde grosimea relativă a izolaţiei din crestătură brz 1 =0 . 4 conform tabelul 1.8.pagina
29.
4.4 Factorul de umplere a crestăturii:

d 2rz⋅U c⋅nel 1 ,99 2⋅15⋅2
KU= = =0 ,695
Sc 170 , 95
Coala

5 CALCULUL ROTORULUI
5.1 Mărimea întrefierului se ia după figura 1.21. pagina 47, şi este egală cu:
δ=0 . 6 mm
5.2 Numărul de crestături rotorice conform tabelul 1.15. pagina 57:

z 2=62
5.3 Calcularea diametrului exterior:

D 2 =D−2⋅δ=315⋅10−3 −2⋅0 . 6=313 m
5.4 Pasul dentar:

π⋅D 3. 14⋅0 .315
t 2= = =15 , 9⋅10−3 m
z 1 62
5.5 Lungimea pachetului rotoric:

l2=l 1 =0 . 219 m
5.6 Diametrul interior al rotorului este egal cu diametrul arborelui, deoarece miezul
este fixat direct pe arbore şi se calculează cu relaţia:
D j=D ν=K ν⋅D a=100 , 51 mm
conform 1.16 K ν =0 . 23
5.7 Curentul barei rotorice se calculează cu relaţia:
I 2 =K p⋅I 1⋅ν 1=473 , 46 A
unde conform figurei1.22:

K p =0 .91
Coala

2⋅m1⋅W 1⋅K W 1
ν 1= =8 , 27
z2
de aici:
I 2 473 , 46
I2 n= = =62 ,88 A
ν 1 8 , 27
5.8 Aria secţiunii transversale a barei

se calculează conform relaţiei (1.69):
I 2 473 , 46
q b= = 6
=157 , 82 mm2
J 2 3⋅10
5.9 Crestătura rotorică este arătată în figurei 1.27,b. Pagina 55,acceptăm:

'
b0=1,5 mm ;h0 =0. 5 mm ;h0 =0 . 3 mm
Lăţimea acceptată a dintelui se calculează cu relaţia:

B δ⋅t 2⋅l δ
b z 2 g= =7 , 94⋅10−3 m
B Fe⋅l Fe⋅K Fe
Dimensiunile crestăturii conform relaţiei (1.74):

π⋅( D 2 −2⋅h 0−2⋅h'0 )−z 2⋅br 2
b1 = =7 , 43 mm
π + z2
z2 π
b2 =
√ b21⋅ ( π 2
z2 π
−
π 2
)
+ −4⋅qb
= 5 , 48 mm
după formula (1.76):
Coala

z1 62
h1 =( b 1−b2 )⋅ =( 7 , 43−5 , 48 )⋅ =19 , 25 mm
2⋅π 6 . 28
Înălţimea totală a crestăturii:

b1 b2
h'c 2=h0 + h0 + +h 1 + =27 ,15 mm
2 2
Secţiunea barei se determină conform relaţiei (1.78):

π 1
q b = ⋅(b 21 +b 22 )+ ⋅( b 1 +b2 )⋅h 1=153 , 54 mm 2
8 2
5.10 Densitatea curentului:

I2 A
J 2= =3 , 08⋅106
qb mm2
5.11 Inelele de scurtcircuitare

Aria secţiunii transversale se determină cu relaţia (1.73):
I es
q es= =596 , 47 mm2
J es
I2 3
I es= =1, 53⋅10 A
Δ
π⋅1
Δ=2×sin =0 .3
26
Conform expresiei (1.71) şi (1.72):

A
J es=0 .85⋅J 2=2, 62⋅106
mm 2
Dimensiunile inelelor de scurtcircuitare:

bes =1. 25⋅hc 2 =33 , 93 mm
q es
aes = =17 ,57 mm
b es
q es=b es⋅a es=596 , 47 mm2
Dcsm =D2 −b es=279 , 5 mm
Coala

6 CALCULUL CURENTULUI DE MAGNETIZARE
6.1 Valoarea inducţiei

se calculează cu(1.104):
B b⋅t 1⋅l b 0 .718⋅0 .125⋅0. 143
B z 1= = =1,7 T
b z 1⋅l Fe 1⋅K Fe 4 .2⋅10−3⋅0 . 142⋅0 . 97
conform relaţiei (1.104):

B b⋅t 2⋅l b 0 .718⋅0. 11⋅0. 143
B z 2= = =1. 75T
b z 2⋅l Fe 2⋅K Fe 4 . 8⋅10−3⋅0 .142⋅0. 97
Φ 9 .8⋅10−3
B a= = =1 . 4 T
2⋅ha⋅lFe⋅K Fe 2⋅21 .56⋅0 .142⋅0 . 97
în conformitate cu relaţia (1.107):

−3
Φ 9 . 8⋅10
B j= = =0 , 68 T
2⋅h j⋅l Fe⋅K Fe 28. 6⋅10−3⋅0. 142⋅0 . 97
înălţimea de calcul a jugului rotoric în conformitate cu relaţia (1.109) avem:

2+ p 2 3
h j= ( D 2 /2−h c2 ) − ⋅d c2⋅m c2 = ⋅( 95. 2/2−17 . 09 ) =67 , 48 mm
3 . 2⋅p 3 3. 2
6.2 Tensiunea magnetică a întrefierului

F δ =1. 59⋅106⋅Bδ⋅K δ⋅δ =104 A
t
Kδ= 1 =1 ,29
t 1 −γ⋅δ
unde conform relaţiei (1.110):

b0 2 3.7 2
γ=
δ( ) ( )
=
0.4
=
85 . 6
=5 ,17
b01 3. 7 12. 4
5+ 5+
δ 0 .5
Coala

6.3 Tensiunea magnetică a zonei de dantură pentru stator:
−3
F z 1=2⋅h z1⋅H z 1 =72777. 6⋅10 =65 , 32 A
pentru rotor:
−3
F z 2=2⋅h z2⋅H z 2 =2⋅16 . 63⋅1020⋅10 =71 , 05 A
conform tabelului A.11.7. pagina149, pentru oţelul 2013 şi

B z 1 =1. 7 T ⇒ H z 1=1150
B z 2 =1. 75 T ⇒ H z 2=1330
iar pentru:
h z1 =h c 1 =28 , 4 mm
h z 2=h c 2 −0 .1⋅b2 =26 , 72mm
6.4 Factorul de saturaţie a zonei de dantură

conform relaţiei:
F z 1+ F z 2 72 .77 +33 .93
K z=1+ =1+ =1 .3
Fb 584 . 5
6.5 Tensiunea magnetică a jugului statoric şi rotoric

conform (1.121):
F a=L a⋅H a =0. 23⋅902=84 , 66 A
conform (1.123):
F j =L j⋅H j =0 . 077⋅295=1 ,64 A
în conformitate cu tabelului A.11.6. pagina148:

H a =400 T
H j =95 T
π⋅( D a −h a ) 3 .14⋅( 0 .168−0 . 021 )

La = = =0 , 212m
2⋅p 2
conform (1.124):
π⋅( D j +h j ) π⋅( 0 . 039+0 . 01 )
Lj= = =0 .017 m
2⋅p 2
Coala

unde conform (1.125):
D 2 −D j 95. 2−40
h j= −hc 2= −17 .09=79 , 13 mm
2 2
6.5 Tensiunea magnetică pentru o pereche de poli

conform relaţiei(1.127):
F c=F b +F z1 +F z2 + Fa +F j =584 .5+72. 77+33 . 93+207 .5+22. 72=1269 A
6.6 Factorul de saturaţie a circuitului magnetic

conform (1.128):
Fc
K μ= =1 , 23
Fb
6.7 Curentul de magnetizare

conform relaţiei(1.129):
p⋅F c 1⋅921. 42
I μ= = =16 , 49 A
0. 9⋅m1⋅W 1⋅K W 1 0 . 9⋅3⋅103⋅0 . 95
valoarea relativă, în conformitate (1.130):

I μ 16 , 49
I ¿μ = = =0 , 26
I 1 n 62 , 88
Coala

7 DETERMINAREA PARAMETRILOR REGIMULUI DE
FUNCŢIONARE
7.1 Rezistenţa de fază a înfăşurării statorice.

în conformitate cu (1.31):
L 74 . 16⋅10−6
r 1 =ρ115⋅ 1 = =0 , 36 Ω
qef⋅a 41⋅0 . 884⋅10−6⋅2
a o
Pentru clasa durabilităţii termice a izolaţiei F, temperatura de calcul θ c =115 C
10−6
ρ115= Ω×m
pentru cupru 41
Lungimea conductorilor fazei înfăşurărilor în conformitate cu (1.133):

Ll=l m 1⋅W 1 =169 ,13 m
conform (1.134):
l m 1=2⋅( l c 1 + l f 1 ) =2⋅( 0 .143+ 0. 23 ) =1, 87
l c 1 =l 1=0. 143 ;l f 1 =K f⋅b b +2⋅B=1. 20⋅0 . 173+2⋅0 . 01=0 . 21
unde B=0 . 01 conform tabelului 1.19. pagina 71:

K f =1 . 3
π⋅( D+ hc 1 ) 3. 14⋅( 0 . 096+14 . 44×10−3 )

bb = ⋅β1 = =0 . 53
2⋅p 2⋅1
Lungimea axială a capetelor de bobină:

l acb =K acb⋅b b +B=0. 26⋅0. 173+0 . 01=0 . 055=55 mm
unde conform tabelului 1.19. pagina 71, K acb =0 . 5
Valoarea relativă:
I 11 .2
r ¿1 =r 1⋅ 1 n =1 . 02⋅ =0 .06
U1n 220
Coala

7.2 Rezistenţa înfăşurării fazice rotorice
în conformitate cu(1.164):
2⋅r es 2⋅0 . 00099
r 2 =r b + 2
=71. 23×10−6 + 2
=9 , 48⋅10−6 Ω
Δ 0 .24
conform(1.165):
π⋅Dcsm 10−6 3 . 14⋅73. 84
r c =ρ115⋅ = ⋅ =0 .00099 Ω
z 2⋅q es 20 . 6 26⋅436 . 4⋅10−6
l 10−6 0 . 13
r b =ρ115⋅ 2 = ⋅ =6 , 96⋅10−6 Ω
q b 20 . 5 89 . 02×10−6
unde pentru înfăşurarea rotorică turnată din aluminiu:
10−6
ρ115= Ω⋅m
41
Raportăm r 2 la numărul de spire al înfăşurării în conformitate cu (1.169):

2
4⋅m1⋅( W 1⋅K W 1 ) 4⋅3⋅( 103⋅0. 958 )
2
r '2 =r 2⋅ =71 .26⋅10−6⋅ =0 .06 Ω
z2 26
Valoarea relativă:
r I ¿
2∗¿ ' =r ' ⋅ 1n =0 . 32⋅11 . 2 =0 . 0163
2 U 220
1n
7.3 Reactanţa de fază a înfăşurării statorice în conformitate cu(1.150):
f1 W 1 2 l 'b
x 1=15 . 8⋅ ( )( )
⋅ ⋅ ⋅ λ +λ +λ =
100 100 p×q ( c 1 f 1 d 1 )
50 103 2 0. 143
¿ 15. 8⋅ ( )( )
⋅
100 100 1×4
⋅ ⋅(2 . 27+1 .27+1 . 65 )=1 .51 Ω
unde din tabelul 1.22. pagina 75, avem:

h3 h2 3⋅h 1 h0
λc 1=
3⋅b
⋅K β + +
b b+2×b0 b 0(
+ ×K 'β =
)
10. 39 0 3⋅4 . 93 0 .5
¿
3⋅9 . 39
⋅1+ +( +
9 .39 9 .39+2⋅2. 52 2 .52
⋅1=1 , 46 )
vezi figura 1.66. pagina 131:
Coala

h3 =19 , 13 K β =1
'
b=6 , 19 K β =1
h2 =0 l 'b =l b =0 .143 m
6 , 19−3,7
h1 = =1 , 24 mm
2
q 4
λ f 1=0 . 34⋅ '1⋅( l f 1 −0 . 64⋅β⋅τ )=0. 34⋅ ⋅( 0 .23−0 . 64⋅0. 150 )=3 ,18
lb 0. 143
β=1
şi conform relaţiei (1.170):
t1 12. 5
λd 1 = ⋅ξ= ⋅0 . 81=2 , 37
12⋅δ⋅K b 12⋅0 . 4⋅1 . 28
∑ λ 1= λc 1+ λ f 1+ λd 1=1 , 49+1 ,38+2, 37=5 , 21

conform (1.172):
f2 2 2 0 . 011
2
2
ξ=2⋅K '1 n⋅K β −K W 1⋅
() t1
2
¿ (1+β 1 n ) =2⋅0 . 8⋅1−0 . 95 (
0 . 0125 ) =1 ,29
t 2 0. 011
= =0 . 88
t1 0. 0125
β 1n =0
K 1n =0 . 8
Valoarea relativă:
x I ¿
1∗ ¿= x ⋅ 1 n =1. 51⋅11 .2 =0 .148
1 U 220
1n
7.4 Reactanţa fazică a înfăşurării rotorice în conformitate cu(1.173):
x 2=7 . 9⋅f 1⋅l'b⋅( λc 2 +λ f 2 +λ d 2 )⋅10−6 =

7 . 9⋅50⋅0 . 143⋅6 . 67⋅10−6=401 , 86⋅10−6 Ω
unde conform tabelului 1.23. pagina 81, (figura 1.40,a,i. pagina 79):
Coala

h1 2 b0 h0
π⋅b 2
λc 2=
[ ( )
3⋅b
⋅ 1−
8⋅qb
+0 . 66−
2⋅b
⋅K D + =
2
b0 ]
π⋅12 .132 0 . 3⋅103
¿ [
15 .83
3⋅12 .13
⋅ 1− (
8⋅89. 14
+0 . 66−
1
)
2⋅12 . 13
⋅0 . 57+
0.5
1
+1 .12⋅ ]
222
=2, 27
Unde:
h1 =hc −h10−h0 −0 .2⋅b2 =26 , 24 mm

b0 =1 mm
b=12. 13 mm
K D =1
'
unde conform relaţiei (1.156): lb =lb =0 .143 m
în conformitate cu expresia (1.176):

2 .3⋅D csm 4 . 7⋅D csm 2 .3⋅73. 84⋅10−3 4 . 7⋅73 . 84⋅10−3
λ f 2= ⋅lg = ⋅lg =0 , 66
z 2⋅l 'b⋅Δ 2 2⋅aes⋅bes 26⋅0 .143⋅0 .24 2 2⋅20. 43⋅10−3 +21 . 36⋅10−3 în
conformitate cu expresia (1.174):
t2 11
λd 2= ⋅ξ= ⋅1=1 ,07
12⋅δ⋅K δ 12⋅0 . 4⋅1. 28
conform (1.175) :
1 π⋅p 2 Δ
ξ=1+ ⋅
5 z2
−
( )
p 2
=1
1−
z2 ( )
∑ λ 2= λc 2 +λ f 2+λ d 2=2 , 27+0 , 66+1 , 07=4
Reactanţa x 2 se raportează la numărul de spire ale rotorului, conform (1.176):
2
4⋅m1⋅( W 1⋅K W 1 ) 4⋅3⋅( 103⋅0 .958 )
2
x '2=x 2⋅ =376 . 78⋅10−6⋅ =0 , 09 Ω
z2 26
Valoarea relativă:
x'2*=x'2∙I1n/U1n=0,09 ∙ 62,88/380=0.094
Coala

8 CALCULUL PIERDERILOR
8.1 Pierderile principale în fier în conformitate cu relaţia (1.183):

f1 β
PFe = ρ10⋅
50
50 ( ) 2
⋅( K Da⋅B 2c 1⋅ma +K Di⋅B 'zi⋅mzi ) =
=2 . 6⋅( 1 .6⋅1. 652⋅10 .8+1. 8⋅1 . 952⋅15 . 64 ) =816 , 61 W

W
ρ10 =2 . 6
unde 50
kg
şi β=1 .5 pentru oţelul 2013.conform tabelului 1.24.
pagina 86, şi formulei (1.184):
m a =π⋅( Da −ha )⋅ha⋅l Fe⋅K Fe⋅γ Fe =
¿ π⋅( 0 .168−0 . 022 )⋅0 .022⋅0. 142⋅0 . 97⋅7 . 8⋅10 3=69 ,007 kg
ha =0 . 5⋅( D a −D )=0. 5⋅( 0 . 168−0. 096 )−0 . 0144=0. 022 m

Unde:
mz 1 =h z1⋅b z 1m⋅z 1⋅l Fe⋅K Fe⋅γ Fe =
¿ 14 . 44⋅10−3⋅4 . 2⋅10−3⋅24⋅0 .142⋅0 . 97⋅7. 8⋅103 =23 , 97 kg
8.2 Pierderile de suprafaţă
Ps 2=P s2⋅( t 2 −b02 )⋅z 2⋅l Fe =242⋅( 11⋅10−3 )⋅26⋅0. 142=178 , 27 W
Conform:
z 1⋅n 1 1. 5
Ps 2=0. 5⋅K 02⋅ ( )
10000
2
⋅( B02⋅t 1⋅103 ) =
22×3000 1. 5 2
¿ 0 .5⋅1. 5⋅ (
10000 )⋅( 0 . 349⋅0 . 0125⋅103 ) =826 ,27 W
Unde: K 02=1 .5
conform (1.186):
B 02=β 0⋅K δ⋅B δ =0 .38⋅1. 28⋅0 . 718=0 . 406 T
b0 3 . 7
= =6 , 67
pentru δ 0.4 conform figura 1.41. pagina 87, β 0 =0 .37
Coala

8.3 Pierderile prin pulsaţie în dinţii rotorici
conform (1.196):
2
z 1⋅n1 72⋅1000 2
P p 2=0. 11⋅ (
1000 )
⋅B p2 ⋅m z 2 =0 .5⋅
1000 ( )
⋅0 .349 ⋅2. 28=826 , 27W
−3
γ⋅δ 6 . 9⋅0 . 4⋅10
B p 2= ⋅B z 2 cp= ⋅1 . 66=818 , 15 T
Unde: 2⋅t 2 2⋅11⋅10−3
conform (1.197):
mz 2 =z 2⋅h c⋅b z 2⋅m⋅l Fe⋅K Fe⋅γ Fe=
¿ 26⋅17⋅10−3⋅4 . 8⋅10−3⋅0 . 142⋅0 . 97⋅7800=2 ,18 kg
8.4 Suma pierderilor suplimentare din oţel conform (1.198):
PFes =P s2⋅P p 2=178 , 27⋅818 ,15=996 , 42 W
8.5 Pierderile totale din oţel conform (1.199):

PFe =P Fep +PFes =996 ,42+818 , 61=1813 W
8.6 Pierderile mecanice conform relaţiei (1.205):

2
n1 1000 2
Pmec =K T⋅
10 ( )
4
⋅D a =1⋅
10 ( )
⋅0 . 437 4 =738 ,5 W
8.7 Pierderile suplimentare în regim nominal:

P 60000
Psup l.=0 . 005⋅P1 n =0 .005⋅ 2 n =0. 005⋅ =322 , 58W
η 0 . 93
8.8 Mersul în gol conform relaţiei (1.212):
I 0= √ I 20 a +I 2μ = √ 2, 492 +16 ,922 =16 ,68 A

PFe + Pmec + P el 10
I 0a = =2, 49 A
Conform: m1⋅U 1 n
Pel 10=3⋅I 2μ⋅r 1=297 ,39 W
I0a 2 , 49
cos ϕ 0 = = =0 .15
conform (1.215): I0 16 , 68
Coala

9 CARACTERISTICILE DE FUNCŢIONARE A MOTORULUI
PFep 1813
r 12= = =1 , 001Ω
m⋅I 2μ 3⋅16 , 492
conform (1.180):
U1n 380
x 12= −x 1 = −1. 51=22 , 14 Ω
Iμ 16 , 49

x1 1 .51
C1 =1+ =1+ =1 . 04
x12 22 ,14
utilizăm formula aproximativă, deoarece |γ|<1; conform (1.217):

r ⋅x −r ⋅x
γ =arctg⋅ 1 12 12 1 =
r 12⋅( r 1 +r 12 ) +x 12⋅( x1 +x 12)
1. 02⋅61 . 52−10 .97⋅1. 51
¿ arctg× =0 . 014
10 .97⋅( 1. 02+10 . 97 ) +61 .52⋅( 1 .51+61. 52 )
Parametrii schemei echivalente :

a' =C21 =1 .03 2=1 . 08
b' =0
a=C1 ×r 1 =1. 03×0 , 27=0 ,37
b=C1 ×( x 1 +C 1 ×x '2 )=1. 03×( 1. 51+1. 03×1. 69 )=1 , 54
conform (1.223):
Pierderile constante ce nu se modifică la variaţia alunecării:
PFe +Pmec =1813+738 , 5=2552 W
S n =r ¿
Acceptăm 2∗ ¿' =0 .022 şi calculăm caracteristicile de funcţionare, dându-se valori
lui S:0.0034, 0.0068, 0.014, 0.017, 0.022
Calculăm manual caracteristicile de funcţionare pentru S = 0.022
Coeficienţii folosiţi în calcule sunt următorii:
Coala

P2n =60 kW ; U 1n =380 V ;
I 1 n =62 ,88 A ; P Fe +P mec=2552 kW ;
Psup . n =322, 58 W ; I 0 a =0 . 97 A ;
I μ =I 0r =16 , 49 a ; r 1=0 ,36 Ω
r '2 =0 .13 Ω ; C 1=1 . 04 a' =1. 08 ; a=0 ,37 ; b ' =0 ; b=1 ,54
Formulele de calcul:
'
r 0 . 13
a1 =a ⋅ 2 =1. 08⋅ '
=8 , 25 Ω
S 0 . 022
'
r
b1 =b ⋅ 2 =0 Ω '
S
'
r
R=a+a ⋅ 2 =0 ,37 +1 ,08⋅0 .36 /0 .022=3 ,17 Ω
'
S
'
r
x=b+ b ⋅ 2 =1 , 54+0⋅0 .13 /0 . 017=1 ,54 Ω
'
S
z=√ R2 +x 2=√ 3,17 2 +1,54 2 =3,24 Ω

} } = { {U rSub { size 8{1n} } } over {z} } = { {380} over {3,24} } =79, 01À} {¿¿
I2 ¿
R 3 , 17
cosϕ '2= = =0 . 98
z 3 ,24
x 1 , 54
sin ϕ'2 = = =0 . 47
z 3 , 24
} } cdot cosϕ rSub { size 8{2} } rSup { size 8{'} } =0 . 97+79,01 cdot 0 . 98=58,4A} { ¿¿
I1 a=I 0a +I 2 ¿
} } times sinϕ rSub { size 8{2} } rSup { size 8{'} } =16,49+79,01 times 0 . 06=21,23À} { ¿¿
I 1r =I 0r +I 2 ¿
I 1 =√ I 21a +I 21 r =√ 58 , 42 +21, 232 =62 , 1 A
I '2 =C 1⋅I }2 } =1 . 04 cdot 79 , 01=82 , 17 À} { ¿¿

¿
−3 −3
P1=3U 1n⋅I 1 a⋅10 =3⋅380⋅58 , 4⋅10 =66 ,57 kW
2 −3 2 −3
Pe 1 =3⋅I 1⋅r 1⋅10 =3⋅62, 1 ⋅0 ,36⋅10 =0 , 96 kW
2 ' 2
Pe 2 =3⋅I '2⋅r 2 ¿ 10 =3⋅82, 17 ¿ 0 .13⋅10 =0 , 63 kW
−3 −3
Coala

2
I 62 , 1 2
( )
Psup .=Psup . n⋅ 1 =0. 096⋅
I1 n (
62 , 88 )
=0 .09 kW
∑ P=P Fe +Pmec +P e 1+Pe 2 +Psup .=2,5+0 , 96+0 ,63+0 , 09=4 , 18 kW

P2 =P 1−∑ P=66 , 57−4 , 18=62,39 kW
η=1−
∑ P =1− 4 , 18 =0 . 93
P1 66 , 57
I 1 a 58 , 4
cosϕ= = =0. 95
I 1 61 , 1
În continuare valorile coeficienţilor folosiţi în calculele de mai sus le introducem

în calculator de unde obţinem valorile coeficienţilor de funcţionare pe care le
introducem în următorul tabel 9.1:
Coala

Tabelul 9.1 Datele calculate de calculator .
Alunecarea
NR Formula de calcul Unităţi
0,0034 0,0068 0,014 0,017 0,022
1 a ' r ' 2 /S Ω 42,73 21,36 14,24 10,68 8,54
2 b ' r ' 2 /S Ω 0 0 0 0 0
3 R=a+a ' r '2 /S Ω 43,11 21,7 14,6 11,06 8,92
4 x=b+b' r '/ S Ω 1,54 1,54 1,54 1,54 1,54
5 Z =√ R 2 +x 2 Ω 43,13 21,8 14,7 11,17 9,05
6 I ''2 =U 1 n /Z A 8,08 17,43 25,84 34,05 41,95

7 cosφ '=R/ Z - 0.999 0.997 0.994 0.999 0.985
8 sin φ '2 =x /Z - 0.036 0.071 0.105 0.138 0.171
9 I 1 a =I oa+I ' 2 cos φ ' 2 A 9,78 18,36 26,67 34,67 42,31
10 I 1 r =I or +I ''2 sin φ ' 2 A 16,08 17,72 19,21 21,02 23,65
11 I 1 =√ I 21a +I 21 r A 19,44 25,52 32,87 40,64 48,47
12 I ' 2=C 1 I ''2 A 9,16 18,36 26,88 35,39 43,64

−3
13 P1=3U 1n I 1a 10 kW 11,15 20,93 30,41 39,52 48,23
2 −3
14 Pel1 =3 I 1 r ' 2 10 kW 0,41 071 1.18 1.8 2,56
2 −3
15 Pel 1 =3I ' 2 r ' 2 10 kW 0.034 0.132 0.291 0.504 0.767
16 Psup=Psup n ( I 1 / I n ) kW 0.031 0.053 0.088 0.135 0.192

ΣP=PFe +Pmec +
17 kW 3,03 3,44 4,11 4,99 6,07
+Pel1 +P el 2 +Psup
18 P2 =1−ΣP kW 8,12 17,48 26,29 34,52 42,15
19 η=1−ΣP /P1 - 0,72 0.83 0.86 0.87 0.87
20 cosφ=I 1a /I 1 - 0.5 0.71 0.81 0.85 0.87
Coala

16
Figura 9.1
14
12
I1
10
I'2
 8
cos
S 6
0
0 1 2 3 4 5 6 7 8
P2
Caracteristicile de functionare
10 CALCULUL CARACTERISTICILOR DE PORNIRE
10.1 Parametrii la considerarea refulării curentului:
Θ cal =115° C conform expresiei (1.235)
Coala

ξ=63 . 61⋅hb⋅√ S=63 . 61⋅16 . 29⋅√ 1=772⋅10−3
unde hb =h c 2 =16 .29=0 . 02 m
pentru ξ=0 ,772 se determină reieşind din fig.1.46, ϕ=0 .2

'
iar conform fig.1.47 aflăm ϕ =K D =0 . 92
10.2 Rezistenţa activă a înfăşurării rotorice
conform (1.236):
hb
hr = =26 ,61 mm
1+ϕ
conform (1.243):
π⋅b21 b1 +b r b1
q r=
8
+
2 ( )
⋅ hr − =154 , 67 mm 2
2
b 1−b2 b1
Unde:
br =b1 −
h1 ( )
⋅ hr − =7 ,75 mm
2
qc
K r= =0 , 93
qr
conform (1.247):
r
K R=1+ b⋅( K r −1 )=1 , 27
r2
10.3 Rezistenţa rotorică raportată la considerarea efectului de refulare a curentului.

(vezi pagina 45):
r '2 ξ=K R⋅r '2 =0 , 171 Ω
10.4 Reactanţa înfăşurării rotorice conform (1.123) şi figura 1.40,a. pagina 84, şi (vezi
de asemenea pagina 47 al exemplului de calcul):
2
π⋅b21 h'0⋅106
λc 2ξ =
¿ 0 , 35
[ ( )
h1
3⋅b1
⋅ 1−
8⋅q c
+ 0 .66−
b0
2⋅b
h0
]
⋅K D + +1 . 12⋅
b0 K i⋅I 2
=
Coala

pentru S=1 in prealabil acceptam I2p=I2n=6.5
conform (1.251):
K z=
λ c 2 ξ + λ f 2+ λ d 2
=
∑ λ2 ξ =0 , 58
λ c 2 + λ f 2 + λd 2 ∑ λ2
conform (1.250):
' '
x 2ξ =x2⋅K z =0 , 33Ω
10.5 Curentul rotoric aproximativ fără considerarea acţiunii saturaţiei
conform (1.269) acceptând

C1 p =1 :
U 1n
I ¿2 = =283 ,58 A
' 2
√( r1 +
r 2ξ
S ) 2
+ ( x 1 + x '2 ξ )
10.6 Considerarea acţiunii saturaţiei asupra parametrilor
Acceptăm pentru S=1 factorul de saturaţie K sat =1. 35 şi I 2 =I '2 şi realizăm

calculul
Pentru:
K sat⋅I 1=1 .35⋅72 . 6=98. 01 A ;
în conformitate cu relaţia (1.252):
K sat⋅I 1⋅U c 1 z1
F cm=0. 7⋅
a (
× K 'β + K s1⋅K W 1⋅ =
z2 )
¿ 4384 A
conform (1.253):
F cm
B fb = ⋅10−6 =11 , 07T
1. 6⋅δ⋅C N
Coala

δ
C N =0 .64 +2. 5⋅
√ t1 +t2
=0 .65
În conformitate cu figura 1.50. pagina 104 pentru

B fb =5 .56 ⇒ k=0. 47
10.7 Permeanţa specifică a dispersiei, a crestăturii statorice, considerând acţiunea

saturaţiei.
În corespundere cu relaţia (1.255):
C1 =( t 1 −b01 )⋅(1− χ )=7 ,08
conform (1.258):
(h 01+0 . 58×¿ h'1 )

Δ λ1 sat .=
[ b01 ]
⋅
C1
C 1 +1. 5⋅b01
=0 , 48
şi cu relaţia (1.251):
λc =λc 1 −Δ λ1 sat =1 , 46
1 sat
10.8 Permeanţa specifică de scăpări diferenţiale statorice, considerând acţiunea

saturaţiei.
se calculează cu relaţia (1.263):
λd 1 sat .= λd 1⋅χ=0,9
10.9 Reactanţa de fază a înfăşurării statorice, considerând acţiunea saturaţiei.

Se calculează cu expresia (1.264):
x 1sat .=x1⋅
∑ λ1 sat =0 , 666 Ω
∑ λ1
Unde: ∑ λ 1sat =λ c sat + λd sat + λ f
1 1 1
=5 , 69
10.10 Permeanţa specifică de dispersie a crestăturii rotorice, conside-rând acţiunea

saturaţiei şi a refulării curentului
se calculează cu expresia (1.260):
Coala

h02 ¿ C2
Δ λc2 sat = =0 , 405
b02 ¿ ( b02 +C 2 )

C2 =( t 2 −b 02)⋅( 1− χ )= (11−1 )⋅( 1−0 .69 )=10 , 4 mm
conform (1.262):
λc =λ c ξ − Δ λc =1 .373−0 .38=0 .1
2 ξ sat 2 2
sat
10.11 Permeanţa specifică magnetică de dispersie a crestăturii rotorice la saturaţie.

conform (1.263):
λd = λd ¿ χ =1. 79⋅0 . 69=1 .24
2 sat 2
10.12 Reactanţa de fază rotorică, raportată la stator, considerând acţiunea saturaţiei.

se calculează cu (1.265):
x '2 sat =x '2 ¿

∑ λ2 sat =1 . 69⋅4 . 31 =0 , 14 Ω
ξ
∑ λ2 6 .67
unde ∑ λ 2 sat=λ c sat + λd sat + λf

2 2 2
=0. 993+1 . 24+2 . 08=4 .31
10.13 Reactanţa mutuală a înfăşurării în regim de pornire

în corespundere cu relaţia (1.266):
F 921 . 42
x 12 p =x 12⋅ c =61. 52⋅ =26 , 86Ω
Fδ 584 . 5
conform (1.267):
x 1 sat 1. 24
C1 psat =1+ =1+ =1. 025
x 12 p 96 . 98
10.14 Calculul curenţilor şi cuplurilor

r '2ξ
a p =r 1 +C 1 psat⋅ =1 , 24
S
b p =x 1 sat +C 1 psat⋅x '2sat =1 , 24
Coala

conform (1.269):
U1n
I '2 = =201 ,268 A
√ a2p +b2p
cu expresia (1.271):
2 2
I 1 =I '2⋅
√ a +(b + x
p p 12 p )
=207 , 03 A
C1 psat⋅x 12 p
Valoarea relativă:
I1p
I ¿p= =3 , 28
I1 n
2
I '2 p Sn
M p=
¿
( ) I2n
⋅K R⋅ =2 ,99
Sp
Alunecarea critică:
r '2
S cr .= =0 ,13
x '2 '
+x
C1 2
Cuplul maximal calculăm după aceiaşi schemă pentru S cr .=0 .13

¿
Astfel obţinem M max =1 .09
În continuare introducem în calculator datele iniţiale cu ajutorul cărora obţinem
coeficienţii caracteristicilor de pornire, şi comparăm datele obţinute pentru S=1

cu calculele efectuate de noi. Date iniţiale pentru calculul caracteristicilor de pornire ale
motorului asincron cu rotorul în scurtcircuit la considerarea curentului din barele
rotorului .
Coala

hc =28 , 4 mm ; b1 =9 ,14 mm ; b2 =6 , 606 mm ; h1 =25 , 81 mm ; qc =89 .02 mm ;
r 2 =7 , 583×10−5 Ω; r '2=0. 134 Ω ; b02=1 mm ; h 02=0 .5 mm ; h10 =0. 3
λ f 2=0 ,66 ; λ c2 =2 ,27 ; λ d 2 =1, 707 ; x '2=56 Ω; K sat =1 . 35; r 1 =0 , 36 Ω; x 1=0 ,89
U '1 =15 ; a=1 ; K 'β =1; K W 1=0. 95 ; z 1=72 ; z 2=42 ; δ=0 .38 ; t 1=15 ;t 2=13
h01=0 . 5 mm ; b01=2 . 5 mm ; h' =10 . 39 mm; λ d 1 =2. 59 ; λf 1 =0 , 72; λ c 1 =1. 74
x 12=61. 52 Ω; F c =584 .5 A ; F δ =1046 A ; U 1=380 V ; I 1n =62 , 88 A ; I '2n =57 , 22 A
S n =0 . 038; r b =0 .00099 ; νi =22 .58 .
Conform datelor incluse în calculator obţinem valorile incluse în tabelul 2, care sunt
0.001, 0.0068, 0.013, 0.018, 0.024, 0.036, 0.042 calculate conform Capitolului 10
Tabelul 10.2 Valorile calculate de calculator .

Nr Formul de unitati Alunecarea
calcul
S 1 0,8 0,6 0,5 0,4 0,3 0,21
1 ξ 1,3 1,16 1,03 0,92 0,82 0,71 0,62
2 φ 0,2 0,14 0,1 0,09 0,08 0,006 0,003
3 Kr 1,245 1,245 1,245 0 0 0 0
4 KR 1,325 1,325 1,325 0 0 0 0
5 r '2 ξ Ω 0,767 0,767 0,767 0 0 0 0
6 KD 0,15 0,1 0,08 0,07 0,06 0,04 0,02

7 Kx 0,684 0,684 0,684 0 0 0 0
8 x' 2ξ Ω 0,757 0,757 0,757 0 0 0 0
9 x' 2sat Ω 0,452 0,452 0,452 0 0 0 0
10 x1sat Ω 1,512 1,512 1,512 0 0 0 0

11 1,024 1,024 1,024 0 0 0 0
t
12 ap Ω 2,172 2,368 2,65 2,97 3,49 4 4,92
13 bp Ω 1,97 2,09 2,28 2,43 2,67 2,05 2,62
14 I '2 A 74,94 69,64 62,27 57,4 51,36 43,67 37,74
15 I1 A 75,53 70,32 63,08 58,29 52,35 44,81 37,03
16 I1` 5,14 4,79 4,29 3,97 3,59 3,05 2,52
17 M` 1,69 1,82 1,94 1,98 1,98 1,91 1,75
18 K sat 1,27 1,25 1,25 1,21 1,15 1,07 1,07
Coala

2
M p'
Ip
1
0
0 0.2 0.4 0.6 0.8
S'
Figura 10.1 Caracteristicile de pornire
Coala

11 CALCULUL TERMIC.
11.1 Depăşirea de temperatură a suprafeţei interioare a miezului statoric în raport cu

temperatura aerului din interiorul motorului.
se calculează (1.300):
P 'clc + P Fep
Δ Θ=K⋅ =7 , 54 ° C
π⋅D⋅l1⋅α
din tabelul 1.30. pagina 118, ⇒ K =0.2 ; conform (1.298):

2⋅l
P'clc =K r⋅P e 1⋅ 1 =212 W
lm 1
unde din figura 1.59, b, pagina 117:

W
α 1=100
m2 ° C
11.2 Căderea de temperatură în izolaţia crestăturii înfăşurării statorice

conform (1.301):
'
P clc biz b1 +b 2
Θ
Δ iz . c 1 =
(
⋅ +
z 1⋅P c 1⋅l1 λc 16×λ'c )
=0 , 662° C
cu relaţia (1.302):
Pc 1 =2⋅h c +b1 +b2 =66 , 101 mm
W
⇒ λ c=0. 16
pentru izolaţia clasei F m°C din figura 1.62
d 0 .75 W
= =0 . 92 λ'c =1
pentru d iz 0. 815 determinăm m° C
11.3 Căderea de temperatură în grosimea izolaţiei părţilor frontale ale înfăşurării.

Coala

P'elf 1 b h
Δ Θ izf 1 =
( )
⋅ iz + c 1' =0 , 209 °C
2⋅z1⋅Pc 1⋅l f 1 λc 12⋅λ c

2⋅l
P'elf 1 =K r⋅P c 1⋅ 1 =697 W
lm 1
Pf 1=Pc1 =69 ,1m
11.4 Depăşirea de temperatură a părţilor frontale ale înfăşurării în raport cu temperatura

aerului din interiorul maşinii.
K⋅P'elf 1
Δ Θ sf 1= =2 ,52 ° C
2⋅π⋅D⋅l acb1⋅α 1
11.5 Depăşirea medie a temperaturii înfăşurării statorice în raport cu temperatura

aerului din interiorul maşinii.
conform (1.307):
2.10.6. Depăşirea temperaturii aerului din interiorul maşinii în raport cu temperatura
mediului înconjurător.
se calculează cu (1.308):
∑P 611. 85
ΔΘf = = =34 . 7° C
S car⋅α b 0 .80⋅22
cu (1.311):
∑ P'1=∑ P'− (1−K )⋅( P 'elc 1+P Fe )−0 . 9⋅Pmec = 1 ,502 W

Unde: ∑ P' =∑ P+( K β−1 )⋅( Pel 1+P el 2) = 969 W
conform (1.312):
S car =( π⋅D a + 8⋅P p )⋅( l b +2⋅l acb )=2, 62 m 2
unde din figura 1.63. pagina 121 ⇒ P p =0. 33 pentru h=160 mm din figura 1.56:
W
⇒ α b =22
b m2 ° C
Coala

11.7 Depăşirea medie a temperaturii înfăşurării rotorice în raport cu temperatura
mediului înconjurător
'
Δ Θ 1 = Δ Θ 1 + Δ Θ f =0 , 154 °C
11.8 Calculul ventilaţiei. Debitul necesar de aer de răcire.

K m⋅P1 m3
Q1 = =0 , 29
1100⋅Δ Θ1 sec .
cu (1.325):
n
K m=m⋅
√ ⋅D =5 ,22
100 a
11.9 Debitul de aer, asigurat de ventilatorul exterior
cu (1.326):
' 3 n m3
Qb =0 . 6⋅Da⋅ =0 .5
100 sec .
Deoarece Q'b > Q1 ventilaţia este satisfăcută:
0 .5>0 .29
Coala

12. CALCULUL ECONOMIC
12.1 Calculul cheltuielilor materiale

12.1.1 Calculul cheltuielilor pentru materie primă și materiale.
Pentru calculul cheltuielilor pentru materie primă și material se iau în
considerație materialele folosite pentru proiectarea motorului și cheltuielile pentru
materialele ajutătoare folosite în scopuri tehnologice.
Tabelul 12.1.1- Materie primă și materiale cu considerarea deșeurilor recuperabile.
Nr. Denumirea Unitatea de Preţul unei Suma
Cantitatea
materialului măsură unităţi (lei) (lei)
1 Cupru kg 40 400 16000
2
2 Carton izolator m 20 300 6000
3 Lac kg 10 250 2500
4 Aţă m 20 50 1000
5 Solidol kg 10 240 2400
6 Vopsea kg 5 300 1500
7 Buloane buc 30 50 1500
8 Conductoare buc 25 200 5000
9 Total 35900
Deci preţul materialelor prime este de 38900 lei. Deşeurile recuperabile constituie 1%
din preţul total al materialelor.
Deş. rec .=Pmat⋅1 %=35900⋅0 , 01=350 lei
Preţul materiei prime şi materialelor cu considerarea deşeurilor recuperabile se
calculează prin relaţia:
C h .mat .=Pmat −Deş . rec .=35900−380=35541 lei
12.1.2. Determinarea prețului pieselor și semifabricatelor.
Coala

La proiectarea motorului sunt utilizate următoarele tipuri de pise și semifabricate care
vor fi prezentate în tabelul 12.1.2.
Tabelul 12.1.2-Determinarea preţului pieselor şi semifabricatelor
Denumirea Preţul unei Suma

N.r. Un.de măsură Cantit.
semifabricatului unităţi (lei) (lei)
1 Stator buc 1 7000 7000

2 Rotor buc 1 5000 5000
3 Capace buc 2 1500 1500
Rulmenţi buc 2 2000 2000
5 Cutia cu borne buc 1 2000 2000
6 Total 17500
Deci, preţul total al pieselor şi semifabricatelor de completare este de 17500 lei.

12.1.3 Cheltuieli de transport:
Se calculează ca 3...5% din costul materialelor şi pieselor.
Ch. tr .=( Ch . mat +cost . piese )⋅4 %=(35900+17500 )⋅0 , 04=2139 lei
12.2 Calculul fondului de remunerare a muncii

12.2.1 Salariul de bază al muncitorilor
Salariul de bază al muncitorilor este salariul plătit pentru munca efectuată şi
după numărul de ore lucrate. Se mai stabileşte conform nivelului de calificare şi
stagiul de muncă.
La început se calculează salariul direct al muncitorilor după tabelul 11.3:
Tabelul 12.2.1- Determinarea salariului direct al muncitorilor.
Nr. Norma Sal.tarifar Suma
Denumirea operaţiei Categoria
Ord (ore) (lei) (lei)
1 Asamblarea miez. magn. I 3 200 600
2 Instal. carton. iz. în stator III 5 100 500
3 Bobinarea statorului IV 3 300 900
4 Coaserea înfăşurării II 4 100 400
5 Lăcuirea şi uscarea înfăş. II 2 100 200
6 Lipirea conductoarelor II 2 150 300
7 Montarea rulmenţilor III 0.5 300 150
8 Instalarea rotorului în st. III 0.5 200 100
9 Montarea capacelor II 0.5 100 50
10 Vopsirea motorului II 1 200 200
Coala

11 Total 21,5 3400
Din cauză că plata salarilui la întrepridere este în acord, se calculează salariul
premial al muncitorilor care constituie 25% din salariul direct.
Sp .=S d⋅25 %=3400⋅0 ,25=850 lei
Salariul de bază constituie suma salariului direct şi cel premial.
Sb .=S d +S p =3400+850=4250 lei
Salariul suplimentar include diferite tipuri de plăţi ce sunt legate de
îndeplinirea lucrului. El constituie 8…10% din suma salariului de bază.
Ss.=S b⋅0 , 09=4250⋅0 , 09=382 ,2 lei
Salariul total reprezintă suma salariului de bază şi salariul suplimentar.
Stot .=S b +S p =4250+382 ,2=4632 , 5lei
12.2.2. Contribuţii la asigurări sociale:
Contr2ibuţii la asigurări sociale constituie 38% din fondul de remunerare a muncii.
CAS=Stot⋅38 %=4632 ,5⋅0 , 38=1760 , 35lei
12.3 Calculul cheltuielilor de secție

12.3.1 Cheltuieli cu pregătirea și însușirea producției
Cheltuieli pentru pregătirea şi însuşirea producţiei radioelectronice şi
construcţia aparatelor constituie 2...3% din suma articolelor
Ch. preg . şi . îns. prod .=(Ch .m .+Ch. tr .+Sp .+Sb .+CAS. )⋅2 %=
=( 35900+2139 ++ 850+4250+1760, 35 )⋅0 ,02=897 , 98 lei
12.3.2.Cheltueli cu întreţinerea şi funcţionarea utilajului.
Cheltuieli cu întreţinerea şi funcţionarea utilajului reprezintă cheltuieli pentru
energia electrică, amortizarea utilajului, cheltuieli pentru procurarea sculelor
specifice procesului de producţie şi se calculează după următoarea formulă:
T max⋅Cmo 21 ,5⋅0 . 8
Ch. într .rep .ut .= = =13 , 76
Kdes⋅Kn 1⋅1. 25 lei ;
unde: Tmax - timpul tuturor operaţiilor, ore;
Cmo – costul producţiei normative maşină / oră a exploatării utilajului, lei;
Coala

Cmo = 0,8
Kdes. – coeficientul de deservire a utilajului; Kdes. = 1
Kn. – coeficientul de îndeplinire a normelor; Kn = 1,25
12.3.3.Cheltuieli generale ale secţiei.
Cheltuieli generale ale secţiei cuprind cheltuielile pentru întreţinerea aparatului
de conducere a secţiei, întreţinerea clădirilor, efectuarea cercetărilor, experimentelor
şi alcătuiesc 90% din suma salariului de bază.
Ch.s.=Sb⋅90%=4250⋅0,09=382,5lei
12.3.4.Costul secţiei.
Costul secţiei este format din suma articolelor de la 10.1.1 pînă la 10.3.3.
Cost .s.=Ch .m.+Ch.tr .+S. p.+Sb.+CAS .+Ch. preg. prod .+Ch .într.ut .+Ch. s.=
=35900+2139+850+4250+1760,35+897,97+13,17+382,5=46572lei
12.3.5. Cheltuieli generale gospodăreşti.
Cheltuieli generale gospodăreşti cuprind cheltuielile pentru salarizarea
muncitorilor, cheltuieli pentru tehnica şi unităţile de transport folosite la uzină, uzura
fizică şi morală a utilajului şi se calculează ca 65% din salariul de bază.
Ch. gen. gosp.=Sb⋅65 %=4250⋅0 ,65=2762, 5lei
12.4 Calculul costului motorului
12.4.1. Costul pe uzină.
Costul pe uzină se obţine adăugînd la costul secţiei cheltuielile generale gospodăreşti.
Cost .uz .=Cost .s.+Ch .gen.gosp.=46572+2762,5=49337 ,9lei
12.4.2. Cheltuieli de desfacere.
Cheltuieli de desfacere includ cheltuielile pentru procurarea ambalajului,
ambalarea producţiei, încărcarea şi transportarea ei la destinaţie şi se calculează ca
15% din costul pe uzină.
Ch.desf .=Cost .uz.⋅15 %=49337 ,9⋅0,15=7400lei
12.4.3.Costul complet al motorului.
Costul complet se determină prin însumarea costului pe uzină cu cheltuielile de
desfacere.
Coala

Cost .complet .=Cost . uz.+Ch .desf .=49337, 9+7400=56739 ,69lei
12.4.4. Beneficiul planificat.
Profitul planificat la produsele noi se stabileşte ca 15% din costul complet al
motorului.
Pr of . plan.=Cost .complet .⋅15%=56739⋅0,15=8510 ,9lei
12.4.5. Preţul de livrare a motorului.
Preţul de livrare a motorului se determină ca suma costului complet şi profitul
planificat.
Pr eţ ..livr .=Cost .complet +Pr of . plan.=56739 ,69+8510,9=65250 ,6lei
Tabelul 12.4.1-Determinarea preţului de livrare.
Suma
Nr. d/o Articole de calculaţie
(lei)
1. Materii prime şi materiale cu considerarea deşeurilor 35900
2. Piese şi semifabricate de completare 17500
3. Cheltuieli de transport 2139
4. Salariul de bază al muncitorilor 4250
5. Salariul suplimentar 382,2
6. Contribuţii la asigurări sociale 1760,35
7. Cheltuieli pentru pregătirea şi însuşirea producţiei 897,98
8. Cheltuieli cu întreţinerea şi funcţionarea utilajului 13,76
9. Cheltuieli generale ale secţiei 382,5
10. Costul secţiei 46572
11. Cheltuieli generale gospodăreşti 27625
12. Costul pe uzină 49337,9
13. Cheltuieli desfacere 7400
14. Costul complet 56739,69
15. Profitul planificat 8510,9
16. Preţul de livrare 65250,6
13 SECURITATEA ȘI SĂNĂTATEA ÎN MUNCĂ
13.1 Analiza condiţiilor de muncă

La fiecare întreprindere, instituţie sau organizaţie, există un număr concret de
factori, care acţionează dăunător sau chiar şi periculos asupra organismului uman. In
incinta întreprinderii sunt depistaţi factori periculoşi si novici in urma unor procese
Coala

tehnologice. Dintre aceşti factori fac parte: temperaturi ridicate, zgomotul, umiditatea
relativa scăzută sau ridicata in dependenţă de procesul tehnologic, iluminatul locului
de munca.
Analiza condiţiilor de muncă în secţia mecanică are ca scop aprecierea
condiţiilor de activitate reale ale lucrătorilor întreprinderii. Pentru aceasta se
evidenţiază factorii de producţie periculoşi şi nocivi: fizici, chimici, biologici şi
psihofiziologici.
Acţiuni şi îmbunătăţiri a condiţiilor microclimaterice. Către acţiunea
îmbunătăţirea condiţiilor micro climaterici şi supraîncălzirea organismului se atârnă:
mecanizarea lucrărilor grele , care uşurează munca , micşorează producerea căldurii
în organism, apărarea de iradiere ; ventilaţia, măsuri de profilaxie personală (repaus
scurte în timpul lucrului, folosirea îmbrăcămintei speciale, regimul raţional de
folosire a apei potabile de către organism, folosirea apei în componenţa căreia se
adaugă anumite proporţii de săruri de natriu, kaliu şi vitamine ).
Pentru înlăturarea aerului încălzit se foloseşte aeraţia organizată. Pentru
preîntâmpinarea supraîncălzirii organismului se folosesc duşuri de aer - o porţiune de
aer îndreptată nemijlocit spre lucrător. Micşorarea iradierii termice se obţine prin
folosirea ecranului ce absoarbe iradierea termică pe suprafeţele lui, care sînt dintr-un
material de izolare termică. Pentru a aprecia condiţiile de muncă trebuie de analizat
factorii dăunători şi periculoşi şi de comparat cu normativele în procesul de muncă
asupra omului periodic sau permanent influenţată un şir de factori nefavorabili, praf,
gaze, pori, zgomot, vibraţie, temperaturi sporite sau joase.
Umiditatea exesivă, câmpuri electromagnetice, iradieri termice, radiaţie omul
în timpul activităţii sale se găseşte permanent într-o interacţiune de căldură cu mediul
înconjurător, deci căldură degajat din organism uman se elimină complect în mediu,
atunci omul se află în condiţii de confort.
Dacă omul se găseşte timp îndelungat în condiţii termice nefavorabile
(temperatura aerului depăşeşte limitele admisibile) poate avea loc supraîncălzirea sau
răcirea corpului însoţită de anumite efecte negative.
Coala

Pentru a menţine igiena muncii la un nivel optimal e necesar de a sigura toţi
factorii dăunători şi periculoşi în limitele normelor. Cu acest scop se petrece
certificarea locurilor de muncă, secţiei principale întreprinderii special unde are loc
reacţii de desalinizare, oxidare.
13.2 Sanitaria în producţie

Zgomotul. Zgomotul acţionînd asupra sistemului nervos central, provoacă
oboseală, insomnie, incapacitatea de a se concentra, ele condiţionînd micşorarea
productivităţii muncii şi accidente. În caz de acţiune iritantă permanentă a
zgomotului pot apărea dereglări psihice, maladii cardiovasculare…
Zgomotul poate acţiona asupra auzului în mod diferit: poate provoca surditatea
bruscă sau afecţiunea organului auditiv; în caz de acţiune îndelungată poate micşora
brusc pe un timp limitat sensibilitatea. Cele mai nocive pentru auz sînt perioadele de
acţiune continuă a zgomotului de intensitate mare. Zgomotul reprezintă ansamblu
haotic de sunete neplăcute, de frecvenţă şi intensitate diferite.
Drept surse de zgomot de producţie la S.A. „REUT” servesc instalaţiile de
ventilaţie, utilajul mecanic, unele operaţii tehnologice, mijloace de transport etc.
Pentru a aprecia zgomotul din punct de vedere igienic, trebuie să cunoaştem
parametrii lui. Pentru măsurarea nivelurilor de zgomot sînt folosite sonometrele.
Pentru combaterea zgomotului se folosesc diferite mijloace individuale: bucşe, căşti,
coifuri antizgomot.
Vibraţia. Oscilaţiile mecanice ale corpurilor cu frecvenţa mai mică de 16 Hz
sînt sesizate de către organismul omului doar ca vibraţie. Deseori vibraţia este
însoţită şi de zgomot. Vibraţia se transmite de la sursă prin construcţia maşinilor,
podea şi sol.
În cazul unor amplitudini de oscilaţii destul de mari ale maşinilor dinamic
neechilibrate ce au loc în caz de frecvenţe joase, la om apare senzaţia de vibraţie sau
zguduituri. Plus la faptul că vibraţia podelei lîngă utilaj, vibraţia instrumentelor
electrice manuale şi celor pneumatice, zguduirile de transport provoacă senzaţii
Coala

neplăcute, ele mai acţionează nefavorabil asupra sănătăţii, provocînd vibromaladia.
Sub acţiunea vibraţiei au loc schimbări în sistemul nervos, creşterea tensiunii
arteriale, dereglarea funcţiei văzului, reducerea forţei musculare şi masei corpului.
Vibraţia poate provoca defectarea maşinilor, acesta provocînd accidente şi
traumatisme. Vibraţia în limitele frecvenţelor sonore este măsurată cu ajutorul
vibrometrelor.
Pentru a reduce acţiunea vibraţiilor generale asupra organismului uman este
perfecţionată construcţia utilajului ce provoacă vibraţie, este micşorat gradul de
transmitere a oscilaţiilor vibraţiei la podea şi acoperişuri, este aplicată comanda la
distanţă a utilajului, ce oferă posibilitatea de a exclude omul din zona primejdioasă.
În cazul cînd utilajul mecanic creează la locurile de muncă o vibraţie ce
depăşeşte limitele admisibile sau este cauza apariţiei zgomotului în încăperile unde
nu există utilaj care ar produce zgomot, este necesar de a monta acest utilaj pe
fundamente sau amortizoare speciale.
Drept mijloc de protecţie individuală contra vibraţiei ce se transmite omului
prin intermediul picioarelor se recomandă folosirea încălţămintei cu talpă de pîslă
sau cu talpă groasă de cauciuc, încălţăminte ce amortizează vibraţia.
Ventilaţia şi condiţionarea aerului. Pentru ameliorarea mediului aerian al
încăperilor de producţie şi crearea unor condiţii normale de muncă, prevăzute de
cerinţele sanitare, toate încăperile trebuie ventilate, adică să se asigure un schimb de
aer organizat şi regulat.
Ventilaţia presupune schimbul de aer, efectuat cu scopul de înlătura din
încăpere aerul impurificat şi schimbarea lui cu aer proaspăt şi curat.
Cea mai bună stare a aerului în încăperile de producţie este asigurată de
sistemul de condiţionare a aerului. Aparat de condiţionare a aerului este numită
instalaţia ce menţine în mod automat în zona de lucru condiţiile necesare ale aerului.
Condiţionarea aerului ameliorează condiţiile de muncă, sporeşte
productivitatea ei şi contribuie al menţinerea sănătăţii lucrătorilor.
Iluminarea de producţie. Crearea celor mai favorabile condiţii pentru văz
Coala

contribuie nu numai la creşterea capacităţii de muncă, dar şi la prevenirea
traumatismului de producţie. Lumina şi iluminarea raţională au o mare însemnătate
pentru sănătate şi organizarea corectă a muncii. Sub acţiunea luminii se accelerează
procesele de activitate nervoasă superioară, se facilitează starea personală. Se
măreşte activitatea generală şi activitatea organelor de respiraţie. Insuficienţa de
lumină provoacă încordarea ochilor, dificultează percepţia obiectelor, încetineşte
tempoul de muncă şi oprimează activitatea vitală generală a organismului uman.
Pentru iluminarea încăperilor de producţie şi a suprafeţelor de producţie se
foloseşte lumina naturală şi cea artificială. În dependenţă de particularităţile
procesului tehnologic şi procesului de muncă pentru iluminarea raţională se folosesc
următoarele sisteme de bază: general, local, combinat. Cu lumina naturală se asigură
mai ales iluminarea generală, cu cea artificială - iluminarea generală, locală şi
combinată.
Iluminarea generală se asigură prin plasarea uniformă a corpurilor de iluminat
de acelaşi tip şi de capacitate egală în toată încăperea; prin plasarea corpurilor de
iluminat corespunzător sectoarelor de lucru, suprafeţelor de lucru.
Iluminarea locală se creează prin plasarea corpurilor de iluminat nemijlocit
deasupra suprafeţelor de lucru. Combinarea în una şi aceeaşi încăpere a sistemelor de
iluminare generală şi locală creează încă un sistem de iluminare - combinat. În cazul
acestui sistem iluminarea locală este destinată creării unui grad înalt de iluminare pe
suprafeţele de lucru, cel general - pentru asigurarea unei iluminări uniforme a
diferitor sectoare ale încăperii de producţie.
Iluminarea organizată raţional trebuie să asigure iluminarea suficientă a
suprafeţelor de lucru, să fie uniformă, să posede o direcţie corectă a fluxului de
lumină, să evite acţiunea orbitoare a luminii şi apariţia unor umbre dense şi reliefate.
Drept surse de iluminare artificială servesc lămpile cu incandescenţă şi
tuburile luminiscente. În caz de iluminare artificială nu se recomandă folosirea
becurilor deschise, întrucît în acest caz aproximativ jumătate din fluxul de lumină nu
se foloseşte pentru iluminarea suprafeţelor de producţie. Plus la aceasta, lămpile cu
Coala

incadescenţă se caracterizează printr-o strălucire considerabilă şi exercită o acţiune
orbitoare, determinată de unghiul de cădere în ochi a razelor de la bec şi direcţia
văzului.
O răspîndire din ce în ce mai mare capătă tuburile luminiscente. Ele se
deosebesc de lămpile cu incandescenţă printr-o intensitate mai mică în domeniul
portocaliu-roşu al spectrului, printr-o reproducere a culorilor şi o difuzate a fluxului
de lumină mai bune, printr-o strălucire de cîteva ori mai mică.
Conform destinaţiei iluminarea artificială se divizează în iluminarea de lucru şi
de avarie. Iluminarea de lucru este obligatorie pentru toate încăperile şi este destinată
pentru asigurarea muncii normale în ele. Iluminarea de avarie are două destinaţii:
pentru continuarea lucrului în caz de întrerupere bruscă a iluminării de lucru şi pentru
evacuarea oamenilor în caz de accident sau incendiu.
12.3 Securitatea electrică

Electrosecuritatea (securitatea electrică) prezintă un sistem de măsuri
organizatorice şi mijloace tehnice, care asigură protecţia organismului uman contra
acţiunilor dăunătoare şi periculoase ale curentului electric, arcului electric.
Pericolul curentului electric se agravează în comparaţie cu alţi factori periculoşi,
deoarece omul nu poate să verifice fără aparate speciale, dacă pe conductor există
tensiune (să comparăm cu părţile mobile, fîntîni deschise, obiecte încălzite la roşu
etc.). Pericolul se depistează foarte tîrziu, cînd omul este deja electrocutat.
Pentru a evita cazurile de electrocutare, e necesar de a cunoaşte acţiunea
curentului electric asupra organismului uman, cauzele electrotraumatismului, factorii
care determină gravitatea lor.
Cauzele electrocutării
Cauzele principale ale electrotraumatismului în instalaţiile electrice sînt:
 apariţia unor tensiuni accidentale pe părţile metalice ale instalaţiilor electrice
datorită unui defect de izolaţie;
 atingerea omului în mod direct de conductorii aflaţii sub tensiune;
Coala

 atingerea simultană a două puncte de pe sol sau de pe pardoseală care au potenţiale
diferite, datorită unor scurgeri de curent electric;
 funcţionarea instalaţiilor trifazate cu punct neutru legat la pămînt în regim de
dezechilibru (apariţia unei tensiune accidentale a punctului neutru faţă de
pămînt);
 apropierea omului la o distanţă periculoasă de elementele sub tensiune înaltă (mai
mare de 1 kV) nemijlocit sau prin intermediului unui obiect mobil, conductor bun de
electricitate;
 încălcarea normelor de protecţie a muncii în instalaţiile electrice.
Acţiunea curentului electric asupra organismului omului
Principalele acţiuni ale curenţilor electrici care afectează direct corpul omului
sînt: termică, mecanică, electrolitică, biologică sau şocul electric.
Ca rezultat al acţiunii curentului electric asupra organismului uman pot fi
provocate traume locale şi cutarea totală a organismului (şocul electric). Traumele
locale se divizează în: arsuri, semne electrice, electrometalizarea pielei,
electrooftalmie, traume mecanic.
Factorii care determină gravitatea efectelor electrocutării
După cum s-a stabilit, pericolul electrocutării depinde într-o mare măsură de
intensitatea curentului electric, ce se scurge prin organismul uman, şi de durata
acţiunii lui. Gravitatea electrocutării depinde şi de alţi factori, care în majoritatea lor
determină intensitatea curentului electric:
 rezistenţa electrică a organismului uman;
 tensiunea aplicată;
 tipul de curent şi frecvenţa lui;
 mediul înconjurător;
 calea de scurgere a curentului prin organismul uman;
 modul de atingere;
 tipul reţelei şi alţi factori.
Coala

Mijloace de protecţie
Mijloacele pentru evitarea accidentelor prin atingere directă sînt următoarele:
 folosirea unor tensiuni de alimentare cît mai reduse;
 construcţia instalaţiilor şi echipamentelor electrice să fie executată astfel încît
elementele bune conducătoare, care fac parte din circuitele curenţilor de lucru, să fie
inaccesibile atingerii întămplătoare, iar producerea unor arcuri electrice să nu poată
da loc la arsuri;
 folosirea unor pardoseli din materiale izolante sau acoperirea pardoselii sau a
solului cu materiale izolante;
 limitarea la sursă a influenţii electrostatice sau electromagnetice.
Pentru protejarea personalului care, prin atribuţiile lor, trebuie să lucreze direct
la elementele bune conducătoare de electricitate, care fac parte din circuitele
curenţilor de lucru, cum sînt electricienii, la mijloacele expuse mai sus se mai adaugă:
 folosirea mijloacelor individuale de protecţie;
 egalizarea potenţialelor şi izolarea faţă de pămînt;
 organizarea lucrului şi eşalonarea operaţiilor astfel încît munca să se desfăşoare
fără pericole de accidentare, atît pentru cei care execută operaţiile cît şi pentru
persoanele străine.
Prima măsură enumerată mai sus s-ar părea că este cea mai importantă în ceea ce
priveşte eficacitatea ei. În modul acesta s-ar reduce direct pericolul de accidentare. În
practică însă, aplicarea acestei măsuri este cea mai dificilă, deoarece în multe cazuri
ar duce la dificultăţi de ordin constructiv şi economic, care nu ar putea fi soluţionate
practic.
La stabilirea tensiunilor de alimentare se ţine seama de puterea instalaţiiei sau
echipamentului electric respectiv şi de posibilităţile asigurării unei protecţii radicale
cu alte mijloace din cele expuse mai sus.
De exemplu, tensiunea de alimentare a sculelor electrice portative, care au puteri
mici şi sînt deosebit de periculoase, trebuie să fie 24 V. Trebuie menţionat că această
Coala

tensiune nu poate fi numită tensiune nepericuloasă, ci doar valoare maximă admisă.
Totdeauna, pe lîngă aplicarea măsurii „tensiune redusă”, trebuie să se aplice şi alte
măsuri de protecţie din două motive: în primul rînd chiar tensiunea de 12 V sau 24 V,
în anumite condiţii nefavorabile, pot produce electrocutări grave, iar – în al doilea
rînd, există pericolul apariţiei în reţeaua de tensiune redusă a unor tensiuni mai înalte
datorită unor defecte în reţea (de exemplu trecerea tensiunii înalte în circuitul de joasă
tensiune).
Deoarece tensiunea redusă nu poate fi aplicată în general în orice instalaţie sau
echipament electric, trebuie să se aplice mijlocul de protecţie care urmează în ordinea
importanţei şi anume construcţia instalaţiilor şi echipamentelor electrice să fie astfel
executată încît elementele bune conducătoare de electricitate, care fac parte din
circuitele curenţilor de lucru, să fie inaccesibile unei atingeri nedorite. Această
măsură se realizează prin:
 izolarea electrică a elementelor bune conducătoare, care fac parte din circuitele
curenţilor de lucru, numită izolare de lucru, deoarece împiedică şi pierderile de
energie electrică prin scurgeri de curent inutile;
 carcasă de protecţie, care au ca scop atît evitarea atingerilor directe, cît şi a
producerii arsurilor; carcasele au de asemenea un rol deosebit de important în
protejarea împotriva solicitărilor mecanice ale echipamentelor electrice;
 amplasări de înălţimi inaccesibile;
 îngrădiri care să nu permită trecerea persoanelor spre elementele aflate sub
tensiune;
 blocări electrice şi mecanice.
Pentru izolarea electrică de lucru, este necesar ca elementele instalaţiilor sau a
echipamentelor electrice, aflate sub tensiune în timpul lucrului, să fie izolate pe
întregul lor parcurs sau să fie protejate în raza de manipulare împotriva atingerii
întîmplătoare, prin însăşi construcţia lor, prin poziţie şi prin amplasare, sau cu
ajutorul unor dispozitive speciale.
Acoperirea lor cu lac, vopsea sau email, straturi de oxizi, cămăşi din material
Coala

fibros chiar şi în cazul cînd ele sînt impregnate, nu se consideră ca izolaţie în sensul
protecţiei împotriva atingerii directe.
În apropierea instalaţiilor şi echipamentelor electrice, trebuie să se prevadă
distanţe şi spaţii suficient de mari, astfel încît deservirea lor să se poată face fără
pericol de atingere a unor elemente aflate sub tensiune.
În cazul reţelelor de joasă tensiune legate la pămînt (cu tensiunea de lucru pînă
la 250 V faţă de pămînt) legarea la pămîntpoate asigura o protecţie condiţionată de
anumite împrejurări, ceea ce determină ca în aceste reţele să se prefere din ce în ce
mai mult legarea la nul, care poate asigura o protecţie foarte bună.
În schimb protecţia prin legare la nul nu poate fi aplicată în reţelele izolate faţă
de pămînt şi nici în reţelele cu tensiunea de lucru peste 1000 V. Protecţia prin legare
la pămînt poate fi folosită ca măsură de protecţie suplimentară în cadrul protecţiei
prin legare la nul.
Atît protecţia prin legare la pămînt, cît şi protecţia prin legare la nul prezintă şi
anumite dezavantaje care fac ca să nu poată fi folosite cu succes drept protecţii
principale în cazul utilajelor electrice portative, alimentate din reţele legate la pămînt.
CONCLUZII
Motorul asincron trifazat cu rotorul în scurtcircuit proiectat este destinat pentru

acționarea morii cu ciocane Pn=60kW pentru o carieră de piatră. Conform sarcinii
înaintate și cerințelor tehnice a fost elaborat calculul electromagnetic al motorului
vizat. În primul rând în conformitate cu scopul lucrării, s-au determinat
Coala

dimensiunile geometrice de bază pentru 2p=6, care permite să obţinem turație
mică de n=1000 rot/min pentru a crea volumul necesar de aer.
Pentru determinarea proprietăţilor electromagnetice ale motorului s-au
calculat: parametrii înfășurărilor, calculul circuitului magnetic, calculul
caracteristicilor de funcţionare şi de pornire, calculul termic, mecanic. În rezultat
s-a obţinut randamentul motorului η = 93%, factorul de putere cosφ = 0.9, curentul
nominal 62,88 A.
Pentru cercetarea proceselor tranzitorii care au loc s-a elaborat modelul
matematic al motorului asincron trifazat, iar cu ajutorul aplicației Mathcad s-au
obșinut caractersiticile dinamice pentru modelul elaborat.
Compartimentul de calcul economic este axat pe estimarea aproximativă a
costurilor de fabricare ale motorului vizat unde s-au luat în considerație așa
aspecte ca: cheltuielile pentru materie primă, transport, salarizarea
muncitorilor, cheltuieli gospodărești, profitul scontat pentru fiecare unitate
fabricată, etc.
În capitolul securitatea și sănătatea în muncă am analizat problemele legate de
securitatea operatorilor la fabricarea și exploatarea motorului proiectat, deasemenea
s-s stipulate factorii primordial ce favorizeaza condițiile de muncă a muncitorilor la
întreprinderi și nu în ultimul rind s-a artas atenție sanitariei în muncă.
BIBLIOGRAFIE
1. Proiectarea masinilor electrice asincrone. Sub redactia prof. Kopilov I.P. Traducere
din l. rusa de prof. T.Ambros. - Chişinău: Universitate, 1994. - 211 p
Coala

2. Проектирование электрических машин: Под редакцией И. П. Копылова. -
Москва: Энергия, 1980, - 495 с.
3. Асинхронные двигатели серии 4А, Справочник, Москва, Энергоиздат, 1982.
4. Ambros T., Proiectarea maşinilor asincrone . Ch., Universitas, 1992. 211 p.
5. Ambros T., Maşini electrice. V.1., Universitas, Chişinău, 1992, p. 478
6. Ambros T., Maşini electrice. V.2., Universitas, Chişinău, 1994, p. 337
7. Dicţionar politehnic rus moldovenesc. Redacţia principală a enciclopediei sovetice
moldoveneşti, 1983, p.704
8. Атабеков В. Б., Монтаж электрических сетей и силового
электрооборудования. Высшая Школа, Москва, 1977, с. 332
9. Васин В. М., Дипломное проектирование для специалъности
электрооборудование промышленных предприятий и устоновок. Высшая
Школа, Москва, 1977, с. 139
10.Голъдберг О. Д., Проектирование электрических машин. Высшая Школа,
Москва, 2001, с. 428
11. Кацман М.М., Электрических машин. Высшая Школа, Москва, 2003, с. 469
Coala


Bordeeanu Diploma

Încărcat de

Informații document

Descriere:

Titlu original

Drepturi de autor

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Descriere:

Drepturi de autor:

Bordeeanu Diploma

Titlu original:

Încărcat de

Descriere:

Drepturi de autor:

INTRODUCERE

Prezentul proiectul de diplomă este dedicat calculului unui motor asincron

Proiectarea unei maşini electrice presupune calculul dimensiunilor statorului şi

Mod Coala Nr. Doc. Semnăt. Data

Morile cu ciocane sunt utilaje cu viteză de rotație mare, folosite pentru

Mod Coala Nr. Doc. Semnăt. Data

Figura 1.1 Moară cu ciocane

Morile cu ciocane au următoarele avantaje:

Mod Coala Nr. Doc. Semnăt. Data

2.1 Numărul de perechi de poli:

2.7 Factorul de înfăşurare pentru înfăşurarea într-un strat (în prealabil):

Mod Coala Nr. Doc. Semnăt. Data

3 DETERMINAREA Z1,W ŞI SECŢIUNEA ÎNFĂŞURĂRII

3.2 Numărul de crestături statorice se determină cu relaţia (1.16):

3.3 Pasul dentar statoric (definitiv):

Mod Coala Nr. Doc. Semnăt. Data

conform expresiei (1.21):

conform expresiei (1.22):

3.6 Densitatea curentului în înfăşurarea statorică (în prealabil)

conform figurei 1.16, a. pagina 35:

Mod Coala Nr. Doc. Semnăt. Data

4 CALCULUL DIMENSIUNILOR ZONEI DE CRESTĂTURI A

Crestătura statorică figura 1.19, a. pagina 42, cu corelarea dimensiunilor, asigură

4.2 Dimensiunile crestăturii ştanţate le acceptăm egale b0 =2 .7 mm;h0 =0 . 5 mm tabelul

Mod Coala Nr. Doc. Semnăt. Data

4.3 Dimensiunile crestăturii în lumină după împachetare conform (1.47):

Aria secţiunii transversale a crestăturii pentru dispunerea conductorilor conform(1.51)

Aria secţiunii transversale a garniturii izolante

4.4 Factorul de umplere a crestăturii:

Mod Coala Nr. Doc. Semnăt. Data

5.2 Numărul de crestături rotorice conform tabelul 1.15. pagina 57:

5.3 Calcularea diametrului exterior:

5.4 Pasul dentar:

5.5 Lungimea pachetului rotoric:

unde conform figurei1.22:

Mod Coala Nr. Doc. Semnăt. Data

5.8 Aria secţiunii transversale a barei

5.9 Crestătura rotorică este arătată în figurei 1.27,b. Pagina 55,acceptăm:

Lăţimea acceptată a dintelui se calculează cu relaţia:

Dimensiunile crestăturii conform relaţiei (1.74):

conform expresiei (1.75):

după formula (1.76):

Mod Coala Nr. Doc. Semnăt. Data

Înălţimea totală a crestăturii:

Secţiunea barei se determină conform relaţiei (1.78):

5.10 Densitatea curentului:

5.11 Inelele de scurtcircuitare

Conform expresiei (1.71) şi (1.72):

Dimensiunile inelelor de scurtcircuitare:

Mod Coala Nr. Doc. Semnăt. Data

6.1 Valoarea inducţiei

conform relaţiei (1.104):

conform expresiei (1.105):

în conformitate cu relaţia (1.107):

înălţimea de calcul a jugului rotoric în conformitate cu relaţia (1.109) avem:

6.2 Tensiunea magnetică a întrefierului

unde conform relaţiei (1.110):

Mod Coala Nr. Doc. Semnăt. Data

conform tabelului A.11.7. pagina149, pentru oţelul 2013 şi

6.4 Factorul de saturaţie a zonei de dantură

6.5 Tensiunea magnetică a jugului statoric şi rotoric

în conformitate cu tabelului A.11.6. pagina148: