Sunteți pe pagina 1din 39

CAPITOLUL XIV părţi sau pentru ambele părţi contractante1

(incertitudine uni - sau bilaterală). Astfel fiind, în


CONTRACTELE ALEATORII contractul aleatoriu “echivalentul” (în sens de
prestaţie) depinde fie pentru una dintre părţi, fie
pentru toate părţile, de un eveniment incert (art. 947
alin. 2 C. civ.). De exemplu, în contractul de rentă
viageră obligaţia credirentierului (care înstrăinează un
bun în schimbul unei rente viagere) este certă din
momentul încheierii contractului, incertitudinea vizând
Noţiunea şi consideraţii introductive privind contractele aleatorii
numai întinderea obligaţiei debirentierului, care este
1. Definiţie. Contractele aleatorii sunt contracte cu dependentă de durata vieţii credirentierului. În
titlu oneros în care - spre deosebire de cele schimb, în contractul de prinsoare (de exemplu, pariul
comutative - întinderea sau chiar şi existenţa obligaţiei sportiv) chiar şi existenţa obligaţiei este incertă pentru
pentru una dintre părţi ori pentru ambele părţi ambele părţi (nu se ştie care dintre ele va pierde
contractante nu se cunoaşte în momentul încheierii întrecerea sportivă şi va fi obligată să plătească).
contractului deoarece depinde de un eveniment viitor 2. Elementul alea2. Dacă obligaţia (prestaţia)
şi incert, incertitudinea referindu-se la îndeplinirea sau poate fi incertă numai pentru una dintre părţi, şansa
neîndeplinirea evenimentului (condiţie) ori numai la de câştig-pierdere (şanse reale şi egale pentru părţi)
momentul îndeplinirii (termen incert). Astfel fiind, în există întotdeauna pentru ambele (toate) părţile
contractele aleatorii există şanse de câştig-pierdere contractante; “nu se poate concepe ca şansa să fie
pentru ambele (toate) părţile contractante; fiecare unilaterală”3. Din această cauză, un contract cu titlu
parte urmăreşte să realizeze un câştig şi să evite gratuit nu poate avea caracter aleatoriu, căci una
suportarea unei pierderi. Aceste şanse nu pot fi
evaluate la încheierea contractului, ci numai în 1
Vz. şi C. Stătescu, C. Bîrsan, Drept civil. Teoria generală
a obligaţiilor, Ed. All, Bucureşti, 1992, p. 37, nr. 19.
momentul îndeplinirii (neîndeplinirii) evenimentului, 2
Alea, -ae, s.f. lat.- zar, noroc, risc, primejdie.
căci realizarea lui este independentă de voinţa 3
Henri et Léon Mazeaud, Jean Mazeaud, Leçon de droit
părţilor. civil, vol. II, Paris, 1962, p. 85, nr. 107. Vz. şi A. Bénabent,
După cum rezultă din această definiţie, în Droit civil. Les contrats spéciaux, Paris, 1995, p.525-526
nr.924. “Un contract, ca să fie aleatoriu, trebuie să prezinte
contractele aleatorii întinderea sau chiar şi existenţa acest caracter pentru ambele părţi, în ce priveşte
obligaţiei (prestaţiei) poate fi incertă pentru una dintre prestaţiunile lor reciproce...”, “perspectivă de beneficii sau
pierderi pentru toate părţile”. C. Hamangiu, I. Rosetti
Bălănescu, Al. Băicoianu, Tratatul de drept civil român, vol.
II, Bucureşti, 1929, p. 1029-1030.

1
dintre părţi nu poate pierde, iar cealaltă nu poate (caracterul bilateral al şanselor) - pierzătorul poate
câştiga4. În contractele aleatorii şansa (definită în repeti plata făcută8.
dicţionare ca circumstanţă favorabilă, posibilitatea de În sfârşit, deoarece părţile au contractat în
reuşită, de succes, noroc) implică şi neşansa (riscul cunoştinţa şanselor de câştig-pierdere (alea) - iar
pierderii)5 în funcţie de îndeplinirea sau neîndeplinirea hazardul poate determina o disproporţie vădită între
evenimentului prevăzut în contract; evenimentul care prestaţii – nu se pot plânge de leziunea suferită în caz
profită uneia dintre părţi determină o pierdere pentru de pierdere; acţiunea în anulare pentru leziune
cealaltă parte. (acţiunea în resciziune), în principiu, nu este aplicabilă
3. Consecinţe ale caracterului aleatoriu. în materia contractelor aleatorii, chiar dacă partea are
Întrucât în contractele aleatorii şansa avută în vedere numai capacitate de exerciţiu restrânsă.
de către părţi la încheierea contractului reprezintă 4. Caracterul aleatoriu al unor contracte. În
cauza obligaţiilor asumate, în absenţa ei contractul va literatura de specialitate s-au exprimat unele rezerve
fi lipsit de efecte. Astfel, dacă renta viageră a fost cu privire la caracterul aleatoriu al unor contracte sau
constituită în favoarea unei persoane decedate la caracterul lor aleatoriu pentru ambele părţi9.
încheierea contractului sau bolnave cu consecinţa Astfel, în ceea ce priveşte contractul de asigurare,
morţii în 20 de zile, lipsa cauzei determină nulitatea unii autori contestă caracterul aleatoriu al acestui
contractului6. În materie de asigurări lipsa şanselor contract, pe motiv că asiguratul - care plăteşte
(inexistenţa sau imposibilitatea producerii primele de asigurare - primeşte de îndată o
evenimentului asigurat) se sancţionează, potrivit legii, contraprestaţie şi anume asigurarea, adică siguranţa
cu rezilierea de drept a contractului7. Iar în materia că va primi, el sau altul, o sumă de bani dacă se
contractelor de joc şi prinsoare, dacă una dintre părţi a întâmplă evenimentul asigurat. Pe de altă parte, şi
întrebuinţat dol, înşelăciune sau amăgire - înlăturând asiguratorul are o certitudine asupra posibilităţilor de
astfel şansa câştigului pentru cealaltă parte a plăti indemnizaţia de asigurare, deoarece a calculat
primele în aşa fel încât să poată acoperi toate aceste
posibilităţi.
În realitate, contractul de asigurare este un contract
4
Pentru renta viageră constituită cu titlu gratuit vz. infra aleatoriu, întrucât - la încheierea contractului - nu se
nr. 58.3. ştie dacă se va întâmpla evenimentul păgubitor sau,
5
Şansa este totdeauna aleatorie, ea nu poate fi numai
favorabilă, de reuşită, de noroc; o şansă de 100% nu mai
este şansă, ci o certitudine. 8
Vz. infra nr. 73.2.
6
Pentru amănunte vz. infra nr. 58. 9
Vz. de ex., V.V. Longhin, Regimul juridic al asigurărilor
7
Vz. infra nr. 8 şi nr. 29 lit. b şi art. 14 din L. nr.136/1995 de stat, Edit. Ştiinţifică, Bucureşti, 1962, p. 82-84; T.R.
privind asigurările şi reasigurările în România. Popescu, P. Anca, op. cit., p. 35-36.

2
cel puţin, data la care se va întâmpla. Siguranţa de a fiecare contract în parte, la fel ca şi în materie de
primi o sumă de bani dacă se întâmplă evenimentul, asigurări. Astfel fiind, echivalentul depinde de alea; în
este în realitate o eventualitate care nu poate fi caz de realizare a evenimentului organizatorul
asimilată cu contraprestaţia de la contractele cu titlu plăteşte câştigătorului o sumă cu totul
oneros comutative. Contractul de asigurare este disproporţionată faţă de suma încasată de la el, în caz
aleatoriu chiar şi în cazul asigurărilor mixte de contrar (de cele mai multe ori) nu plăteşte nimic. Deci
persoane, în care asigurătorul în mod sigur plăteşte fiecare contract este aleatoriu pentru ambele părţi;
suma asigurată (fie în caz de invaliditate, fie în caz de acelaşi eveniment determină câştig sau pierdere
deces, fie la expirarea termenului prevăzut în pentru oricare parte; şansa este totdeauna aleatorie şi
contract), deoarece decesul poate surveni la un deci bilaterală.
moment atât de apropiat de încheierea contractului, În concluzie, urmează să analizăm în rândul
încât primele plătite nu acoperă încă, nici pe departe, contractelor aleatorii: contractul de asigurare, de
indemnizaţia ce se plăteşte de asigurător. rentă viageră, de întreţinere şi contractul de joc sau
Argumentul că asigurătorul are o certitudine asupra prinsoare, cu menţiunea că pot fi încheiate şi alte
posibilităţilor de a plăti despăgubiri păcătuieşte prin contracte aleatorii, numărul lor nefiind limitat (de
faptul că se referă la totalitatea contractelor încheiate exemplu, vânzarea unui lucru viitor - de pildă, o
de asigurător, iar nu la fiecare contract în parte, cum recoltă - dacă cumpărătorul şi-a asumat riscul
trebuie să fie privite lucrurile. Dacă luăm totalitatea nerealizării; constituirea directă sau indirectă a unui
contractelor încheiate de asigurător (portofoliul uzufruct sau uz viager, vânzarea nudei proprietăţi sau
asigurătorului), desigur că există o certitudine a emolumentului uzufructului, vânzarea de drepturi
statistică, ştiinţifică (rezultată din calculul litigioase etc.).
probabilităţilor), dar aceasta nu se referă la fiecare
contract în parte.
Tot astfel, referitor la unele contracte de joc (loterie)
s-a susţinut că sunt aleatorii numai pentru participanţii
la joc; pentru organizator nu există risc (alea)
deoarece plăteşte câştigurile din sumele efectiv
încasate, după ce în prealabil el îşi reţine cota de
cheltuieli şi profitul.
În realitate, contractele de joc sunt, prin excelenţă,
aleatorii pentru ambele părţi deoarece raporturile
juridice trebuie să fie analizate în mod izolat, pe

3
constituie şi se administrează de către Comisia de Supraveghere a
Asigurărilor, care stabileşte anual o cotă de maximum 10% din
primele brute încasate de societăţile de asigurare cu care se
alimentează fondul şi normele privind utilizarea acestuia (art. 60)12.
7. Asiguratul este persoana fizică sau juridică care intră în
raporturi juridice cu asigurătorul prin încheierea contractului de
asigurare. De regulă, asiguratul are şi calitatea de parte contractantă.
Contractul de asigurare Dacă evenimentul care provoacă pentru asigurător obligaţia de
plată a indemnizaţiei de asigurare priveşte persoana sau patrimoniul
Secţiunea I unei alte persoane decât aceea a contractantului, se numeşte asigurat
(persoană asigurată) titularul interesului asigurat sau persoana asupra
Principalele noţiuni în legătură cu asigurările
căreia poartă asigurarea, iar persoana care încheie contractul şi se
obligă să plătească primele de asigurare se numeşte în astfel de
5. Importanţă. Pentru înţelegerea actelor normative privind
cazuri contractant.
asigurările10 este necesar să clarificăm în prealabil semnificaţia
În raporturile de asigurare mai poate interveni şi o altă persoană:
juridică a noţiunilor speciale întrebuinţate în această materie.
beneficiarul asigurării. Se numeşte beneficiar terţa persoană căreia -
6. Asigurătorul este societatea comercială obligată a plăti
în virtutea contractului sau a legii - asigurătorul urmează să plătească
anumite sume de bani (indemnizaţia de asigurare) la realizarea
indemnizaţia de asigurare la realizarea evenimentului prevăzut în
evenimentului prevăzut în contractul de asigurare.
contract (caz asigurat). Dacă contractul este încheiat în favoarea
Activitatea de asigurare în România poate fi exercitată de
beneficiarului, contractantul (asiguratul) se mai numeşte stipulantul
societăţi (de asigurare, de reasigurare sau de broker de asigurare)
asigurării. De exemplu, un tată se asigură pentru caz de moarte în
numai cu autorizaţia prealabilă emisă de Comisia de Supraveghere a
favoarea copilului său. În acest exemplu, tatăl este contractant,
Asigurărilor11 care verifică îndeplinirea condiţiilor legale speciale de
asigurat şi stipulantul asigurării, iar copilul beneficiarul asigurării.
înfiinţare şi funcţionare.
8. Riscul (pericolul) asigurat (având o semnificaţie proprie,
În vederea protejării asiguraţilor, Legea nr.136/1995 a prevăzut
diferită de noţiunea de risc din dreptul comun) este un eveniment
constituirea, prin contribuţia asigurătorilor, a Fondului de garantare
viitor, posibil dar incert - prevăzut în contract - la care sunt expuse
destinat plăţilor de indemnizaţii rezultate din contractele de asigurare
bunurile ori patrimoniul sau viaţa ori sănătatea unei persoane (de
în cazul constatării insolvabilităţii asigurătorului. Fondul se
exemplu, incendiu, inundaţie, moartea, despăgubirile datorate terţilor
etc.). Asigurarea se face tocmai împotriva urmărilor acestor pericole.
10
Principalele acte normative în această materie sunt: Incertitudinea poate privi îndeplinirea ori neîndeplinirea
– Legea nr. 136/1995 privind asigurările şi reasigurările în România;
– Legea nr. 32/2000 privind societăţile de asigurare şi supravegherea 12
Articolele citate în acest capitol fără alte indicaţii, se referă la
asigurărilor; articolele din Legea nr. 136/1995, act normativ de bază în materie de
11
Pentru amănunte vz. art. 11-15 şi art. 35-36 din Legea nr. 32/2000. asigurări.

4
evenimentului - incertus an, incertus quando - deci reprezintă o bunul în limitele interesului propriu. În orice caz, încetarea
condiţie (de exemplu, incendiu) sau numai data îndeplinirii - certus interesului atrage după sine încetarea asigurării pentru acea
an sed incertus quando - reprezentând un termen incert (de exemplu, persoană, dacă nu s-a prevăzut altfel în contract (art. 30).
decesul este un fapt inevitabil, dar momentul când va surveni nu este 12. Suma asigurată este suma maximă în limita căreia
cunoscut). asigurătorul este obligat să plătească indemnizaţia de asigurare la
9. Cazul asigurat (se mai numeşte sinistru) este evenimentul ivirea cazului asigurat. Determinarea sumei asigurate este necesară
asigurat pentru înlăturarea consecinţelor căruia s-a făcut asigurarea şi pentru calcularea primei deoarece între cele două elemente există
şi care într-adevăr s-a produs (de exemplu, în cazul asigurării contra o corelaţie necesară; cuantumul sumei asigurate influenţează în mod
incendiului, incendiu survenit). Rezultă că, spre deosebire de risc corespunzător cuantumul primei (un anumit procent aplicat la suma
care este un eveniment care se poate ivi, cazul asigurat este un asigurată).
eveniment care s-a produs. Noţiunea cazului asigurat are o În cazul asigurărilor de bunuri suma asigurată nu trebuie să
însemnătate deosebită în materie fiindcă din momentul producerii lui depăşească valoarea reală a bunului la data asigurării (valoarea de
asigurătorul este obligat să plătească indemnizaţia de asigurare asigurare). Supraasigurarea nu este admisă deoarece ar putea trezi
(despăgubiri sau suma asigurată). interesul asiguratului în producerea cazului asigurat. În schimb,
10. Prin obiectul asigurării se înţelege ceea ce s-a asigurat: suma asigurată poate fi inferioară valorii reale a bunului
anumite bunuri, despăgubirile datorate de asigurat ca urmare a (subasigurare). În acest limite suma asigurată se stabileşte de către
răspunderii sale civile faţă de o terţă persoană (patrimoniul din care părţi în contract.
ar urma să se plătească) sau un atribut al persoanei (viaţa, În cazul asigurării de răspundere civilă, întrucât nu există o
capacitatea de muncă etc.), adică valorile patrimoniale sau valoare de asigurare (cuantumul pagubei terţului fiind incertă), suma
nepatrimoniale expuse pericolului. asigurată se stabileşte prin convenţie, iar în cazul asigurării
11. Prin interesul asigurării - în cazul asigurării de bunuri - se obligatorii prin norme adoptate de Comisia de Supraveghere a
înţelege dauna efectivă, evaluabilă în bani, pe care asiguratul o poate Asigurărilor (art. 53).
suferi în caz de pierdere sau degradare a bunului asigurat. În materia În cazul asigurării de persoane suma asigurată nu este limitată.
asigurărilor de bunuri asigurată poate fi numai persoana care are un Fiind vorba de viaţa şi sănătatea omului nu se poate stabili o limită -
interes legitim patrimonial în conservarea bunului respectiv, fie minimă, fie maximă - de valoare. Astfel fiind, noţiunile de
persoana care în cazul pieirii sau deteriorării acestui bun poate suferi supraasigurare sau subasigurare sunt inaplicabile şi suma asigurată
un prejudiciu (art. 25). se stabileşte, potrivit înţelegerii dintre părţi, în mod liber.
Interes la asigurare pot avea - în afară de proprietate -
uzufructuarul, creditorul cu garanţii reale, depozitarul, persoanele
din familia proprietarului etc. Unii dinte ei pot avea şi simultan
interes la asigurare. De exemplu, proprietarul şi uzufructuarul. În
astfel de situaţii fiecare dintre persoanele interesate poate asigura

5
13. Prima13 de asigurare este suma de bani (remuneraţia) pe care o parte din această sumă în caz de invaliditate permanentă parţială
o plăteşte asiguratul (contractantul) asigurătorului pentru asumarea (procentul corespunzător gradului de invaliditate permanentă).
riscului (preţul asigurării).
Prima se stabileşte pe categorii de riscuri asumate şi în funcţie de
suma asigurată. Tarifele de prime astfel stabilite trebuie să asigure o
justă corelaţie între riscurile asumate de asigurător şi primele pe care Secţiunea a II-a
le încasează de la asiguraţi. Contractul de asigurare, fiecare în parte, Clasificarea asigurărilor
fiind un contract aleatoriu, nu se confundă cu jocurile de noroc,
presupunând o echivalenţă între riscurile asumate de asigurător şi 15. Asigurări facultative şi asigurări obligatorii. Potrivit Legii
primele încasate, stabilite după date statistice şi calcule matematice nr. 136/1995 raporturile de asigurare se nasc în baza contractului
(calculul probabilităţilor, aplicarea legii numerelor mari etc.), jocul încheiat între asigurător şi asigurat (contractant).
hazardului fiind redus la raporturi concrete de asigurare, privite ut Asigurările contractuale pot fi de două feluri: asigurări facultative
singuli. şi asigurări obligatorii.
14. Prin indemnizaţie de asigurare (despăgubire sau sumă În asigurarea facultativă raporturile dintre asigurat şi asigurător,
asigurată) se înţelege suma de bani pe care asigurătorul o achită drepturile şi obligaţiile fiecărei părţi se stabilesc prin contractul de
asiguratului (beneficiarului) la survenirea cazului asigurat. asigurare (art. 2). Prin urmare, în asigurările facultative încheierea
În cazul asigurărilor contra pagubelor (de daune), dacă nu s-a contractului are loc numai dacă părţile, prin libera lor voinţă, se
prevăzut altfel în contractul de asigurare, indemnizaţia de asigurare - înţeleg să dea naştere raporturilor de asigurare, ele stabilind, tot prin
numită despăgubire - se plăteşte în limita sumei asigurate, dar numai acordul lor de voinţă, condiţiile contractului (riscuri, suma asigurată,
până la concurenţa daunei de asigurare şi nu poate depăşi valoarea beneficiarul asigurării etc.).
bunului din momentul producerii evenimentului asigurat (art. 27 şi Tot facultativă este şi asigurarea bunurilor cu care se garantează
41). creditele acordate ori a bunurilor procurate din credite sau cu plata
La asigurările de persoane - întrucât indemnizaţia de asigurare nu preţului în rate. În aceste cazuri creditorul poate obliga pe debitor la
are caracter de despăgubire şi nu depinde de paguba suferită, ci contractarea de asigurări drept garanţie a executării obligaţiilor, în
numai de suma asigurată - indemnizaţia de asigurare, numită din caz contrar refuzând încheierea contractului. În raport cu unitatea
această cauză sumă asigurată, coincide cu suma asigurată14, respectiv care acordă creditul sau vinde bunul cu plata preţului în rate,
beneficiarul-debitor este obligat la încheierea unui contract de
13
De la adv. lat. primum, mai întâi, de la început, în primul rând; în asigurare (asigurare, obligaţie de asigurare contractuală impusă), dar
sensul că se plăteşte mai întâi, când plata indemnizaţiei de asigurare este
încă incertă, nu se ştie când sau dacă se va plăti. Prin definiţie, în cazul relaţiile dintre ei nu influenţează natura raporturilor de asigurare
asigurărilor nu se poate aplica regula executării simultane a obligaţiilor
reciproce. În cazul asigurărilor mutuale prima se numeşte şi cotizaţie.
14
În condiţiile prevăzute în contract, indemnizaţia de asigurare poate
depăşi suma asigurată (chiar de mai multe ori). Iar în caz de devalorizare a periodic, numit cotă de excedent) a sumei asigurate de plătit în caz de
monedei naţionale, se practică o indexare (majorare cu procentul stabilit expirare sau de deces, în funcţie de timpul cât s-au plătit primele.

6
dintre asigurător şi asigurat, care se nasc numai după încheierea civile datorate terţilor ca urmare a faptelor ilicite cauzatoare de
contractului de asigurare facultativă. prejudicii ce angajează răspunderea asiguratului. Drept urmare,
În asigurarea obligatorie raporturile de asigurare se stabilesc tot aceste asigurări au caracter de despăgubire (indemnitar).
prin contractul încheiat între asigurător şi asigurat, numai că ambele Obiectul asigurării de persoane îl constituie un anumit atribut al
părţi au obligaţia legală de a încheia contractul, iar drepturile şi persoanei fizice (viaţa, integritatea corporală etc.). În aceste asigurări
obligaţiile părţilor rezultând din contractul încheiat sunt stabilite de asiguratul sau beneficiarul asigurării are dreptul - la survenirea
lege (art.3). cazului asigurat - să primească indemnizaţia de asigurare fără relaţie
Potrivit noii legi a asigurărilor singura varietate de asigurare cu prejudiciul suferit şi chiar dacă nu ar fi încercat vreo pagubă.
obligatorie este asigurarea de răspundere civilă pentru pagube Asigurarea de persoane nu are caracter de despăgubire, reprezentând
produse prin accidente de vehicule, precum şi tramvaie (art. 4). În o măsură de prevedere, de capitalizare a unor sume de bani.
acest sens, legea prevede obligaţia persoanelor fizice şi juridice
deţinătoare de vehicule supuse înmatriculării în România, precum şi Secţiunea a IV-a
tramvaie de a le asigura pentru cazurile de răspundere civilă ca Asigurarea obligatorie
urmare a pagubelor produse prin accidente (art.48 şi 56).
16. Asigurări de bunuri, de răspundere civilă şi de persoane. 17. Precizări prealabile. În conformitate cu dispoziţiile Legii nr.
După obiectul asigurării, asigurările se împart în asigurări de bunuri, 136/1995, este obligatorie asigurarea de răspundere civilă pentru
asigurări de răspundere civilă şi asigurări de persoane. pagube produse prin accidente de vehicule15. Încălcarea de către
În cazul asigurării de bunuri obiectul asigurării îl constituie persoanele fizice şi juridice a obligaţiei de asigurare constituie
anumite bunuri (o construcţie, autovehicule, bunuri ale gospodăriei contravenţie şi se sancţionează cu amendă şi cu reţinerea
casnice, animale etc.) pentru caz de pieire, furt sau alte evenimente. certificatului de înmatriculare a vehiculului16, până la prezentarea
În cazul asigurării de răspundere civilă (asigurare de documentului privind încheierea asigurării (art. 64)17. Evident, în caz
responsabilitate) obiectul asigurării constă într-o valoare
patrimonială egală cu despăgubirile ce ar urma să le plătească 15
Sunt obligatorii şi asigurările încheiate în temeiul Legii nr. 260/2008
asiguratul ca urmare a unui prejudiciu cauzat unei terţe persoane privind asigurarea obligatorie a locuinţelor împotriva cutremurelor,
pentru care răspunde potrivit legii civile. De exemplu, despăgubirile alunecărilor de teren sau inundaţiilor (publicată în M.Of. nr. 757 din
datorate terţilor păgubiţi prin accidente de vehicule ca urmare a 10/11/2008).
vătămării sănătăţii sau cauzarea morţii ori distrugerii sau deteriorării 16
În înţelesul Legii nr.136/1995, vehiculul este orice mijloc de
de bunuri. transport, cu sau fără propulsie proprie, destinat deplasării pe uscat,
Asigurările de bunuri şi de răspundere civilă sunt asigurări inclusiv orice tip de remorcă, indiferent dacă este cuplată sau nu, excepţie
contra pagubelor (asigurări de daune), având drept scop repararea făcând cele care se deplasează pe şine, bicicletele sau vehiculele cu
tracţiune animală
prejudiciului care ameninţă patrimoniul asiguratului, fie prin pieirea 17
În legislaţia altor ţări (de ex., Franţa, Ungaria etc.) punerea în
- totală sau parţială - a bunului asigurat, fie prin plata despăgubirilor circulaţie a unui vehicul neasigurat constituie infracţiune şi se sancţionează
ca atare (pedepse privative de libertate sau amendă penală).

7
de accident, asigurătorul nu va plăti despăgubiri dacă vehiculul nu persoanei responsabile, producându-se o depersonalizare a
este asigurat (s-a pus în circulaţie înainte de încheierea contractului răspunderii civile. Evident, în lipsa contractului de asigurare de
sau contractul a încetat să producă efecte, de exemplu, pentru răspundere civilă valabil nici o societate comercială de asigurări nu
neplata primelor de asigurare - art.17). poate fi obligată la plata despăgubirilor. În acest din urmă caz
Asigurarea obligatorie se practică numai de asigurătorii despăgubirile pot fi plătite, în condiţiile prevăzute de lege, numai din
autorizaţi. Fondul de protecţie a victimelor străzii (art. 61).
18. Acoperirea prin asigurare a pagubelor pentru care Rezultă că asigurarea obligatorie de răspundere civilă este o
asiguratul nu este responsabil. Asigurarea de răspundere civilă a asigurare colectivă a victimelor accidentelor de vehicule şi,
apărut şi funcţionează (în cazul asigurărilor facultative) ca o totodată, o asigurare a persoanelor responsabile de accident
asigurare împotriva riscului de a plăti despăgubiri către terţii împotriva riscului de a plăti despăgubiri către terţii prejudiciaţi
prejudiciaţi prin fapta ilicită ce atrage răspunderea civilă a prin fapta ilicită ce atrage răspunderea lor civilă.
asiguratului (asiguraţilor). Întrucât prin asigurarea obligatorie se 19. Domeniu de aplicare. Potrivit legii, “Persoanele fizice sau
urmăreşte în principal protejarea victimelor accidentelor de juridice care au în proprietate vehicule supuse
circulaţie prin repararea prejudiciilor suferite de acestea (prin înmatriculării/înregistrării în România, precum şi tramvaie au
avarierea sau distrugerea bunurilor ori prin vătămarea corporală sau obligaţia să se asigure pentru cazurile de răspundere civilă ca urmare
decesul unor persoane), actele normative în materie au lărgit în mod a pagubelor produse prin accidente de vehicule în limitele teritoriale
considerabil sfera cuprinderii în asigurare, prevăzând obligaţia de acoperire şi să menţină valabilitatea contractului de asigurare prin
asigurătorului de a plăti despăgubiri victimei nu numai atunci când plata primelor de asigurare, precum şi să aplice pe parbrizul
răspunderea civilă pentru paguba cauzată revine asiguratului, dar şi vehiculului sau în alt loc vizibil din exterior vigneta”(art. 48 alin.
atunci când: 1)18.
a) cel care conducea vehiculul, răspunzător de producerea Mai precizăm că asigurarea obligatorie de răspundere nu acoperă
accidentului, este o altă persoană decât asiguratul (art.51 alin.1), de riscul accidentelor produse în timpul utilizării vehiculului pentru
exemplu, persoana care conducea vehiculul cu sau fără încuviinţarea cursele de întreceri, raliuri sau antrenamente pentru acestea. Pentru
deţinătorului (comodatar, hoţ etc.). Înseamnă că şi aceste persoane - aceste riscuri se pot încheia asigurări facultative (art. 48 alin. 3).
fără a avea calitatea de asiguraţi în terminologia legii - sunt 20. Cazul asigurat. Potrivit legii, cazul asigurat (adică
persoane cuprinse în asigurare; evenimentul asigurat - riscul - survenit şi care dă naştere obligaţiei
b) nu există o persoană a cărei responsabilitate civilă să fie asigurătorului de a plăti indemnizaţia de asigurare - despăgubirile -
angajată întrucât autorul accidentului a rămas neidentificat, dar în 18
Potrivit art. 2 alin. 3 din HG nr. 610/1992 privind cartea de identitate
acest caz numai dacă vehiculul care a produs accidentul este a vehiculului, înmatricularea se face pe baza dovezii că “vehiculul este
identificat şi asigurat (art. 51 alin. 3), de exemplu, hoţul de maşină asigurat”. Se are în vedere, evident, numai asigurarea de răspundere civilă,
res-ponsabil fuge de la locul accidentului şi nu este identificat. asigurarea de avarii (casco), care este o asigurare de bunuri, nefiind
obligatorie.
Înseamnă că asigurarea de răspundere civilă operează şi în absenţa În privinţa persoanelor care intră pe teritoriul României cu vehicule
înmatriculate în străinătate, a se vedea art.48 alin.2.

8
în condiţiile prevăzute de lege) constă în accidentul cauzator de De asemenea, poate fi vorba de răspunderea asiguratului pentru
prejudicii terţelor persoane pentru care - potrivit legii civile - se fapta altuia (art. 1000 alin. 2-4 C. civ.). Precizăm că - pentru
angajează răspunderea asiguratului sau a persoanei care conducea funcţionarea asigurării de răspundere civilă - nu prezintă relevanţă
vehiculul, iar în cazul în care vehiculul care a produs accidentul este dacă, alături de asigurat care răspunde pentru fapta altuia, se poate
identificat şi asigurat, chiar dacă nu există o persoană a cărei angaja şi răspunderea civilă delictuală pentru fapta proprie a
responsabilitate să fie angajată deoarece autorul accidentului a rămas conducătorului de vehicul (art. 998-999 C. civ.).
neidentificat. În sfârşit, răspunderea asiguratului poate fi şi o răspundere
Rezultă că, pentru caracterizarea cazului asigurat - care obiectivă, pentru fapta lucrului (art. 1000 alin. 1 C. civ.), în acele
declanşează obligaţia de plată a indemnizaţiei de asigurare - trebuie ipoteze în care el are calitatea de păzitor juridic al vehiculului.
avute în vedere: Potrivit legii, despăgubirile sunt datorate de asigurător nu
–accidentul de vehicul producător de pagube unei terţe persoane; numai atunci când asiguratul este responsabil de accidentul auto
–răspunderea civilă a asiguratului sau a persoanei cuprinse în (înţelesul tradiţional al asigurării de responsabilitate), dar şi “în cazul
asigurare; în care cel care conducea vehiculul, răspunzător de producerea
–dacă persoana responsabilă de accident (autorul) a rămas accidentului, este o altă persoană decât asiguratul” (art. 51 alin. 1).
neidentificat dovada existenţei unei asigurări valabile a vehiculului Legea are în vedere acele ipoteze în care vehiculul angajat în
care a cauzat accidentul. accident a fost condus de o altă persoană decât asiguratul (deţinător
Asigurătorul datorează despăgubiri pentru prejudiciul cauzat al vehiculului) şi indiferent dacă asiguratul răspunde ori nu pentru
prin accidentul de vehicul în cazul în care, pentru acest accident, se faptele acelei persoane. Observăm că, în terminologia legii,
poate angaja - potrivit legii - răspunderea civilă a persoanei conducătorul de vehicul, care nu este şi “deţinătorul” lui (de
asigurate. exemplu, şoferul profesionist, comodatarul, locatarul etc.) nu are
În toate cazurile însă, asigurarea obligatorie de răspundere civilă calitatea de “asigurat”, deşi asigurarea obligatorie acoperă şi
acoperă numai răspunderea civilă delictuală a asiguratului. Deoarece răspunderea lui civilă faţă de terţe persoane păgubite prin accidentul
legea se referă la “prejudiciile de care asiguraţii răspund în baza de vehicul, fiind deci persoană cuprinsă în asigurare.
legii...”, nu poate fi invocată răspunderea contractuală a deţinătorului Scopul final al ocrotirii victimelor accidentelor de vehicule a
de vehicul, care îşi are sorgintea în acordul de voinţă a părţilor căpătat o expresie deosebit de elocventă în art. 51 alin. 3 şi art. 61
contractante. Efectuarea transportului pe baze contractuale între din Legea nr.136/1995, prin care s-au creat condiţii pentru plata unor
asigurat şi persoana păgubită nu este cuprinsă în asigurarea de despăgubiri chiar dacă condiţiile răspunderii civile nu ar fi întrunite.
răspundere obligatorie (art. 49-50). Potrivit art. 51 alin. 3, “în caz de vătămare corporală sau
Cât priveşte răspunderea civilă delictuală a asiguratului, poate fi deces al unei persoane ori de avariere sau distrugere de bunuri, se
vorba de o răspundere pentru fapta proprie culpabilă (art. 998, 999 acordă despăgubiri dacă vehiculul care a produs accidentul este
C. civ.), dar evident, această faptă trebuie să cauzeze prejudiciul prin identificat şi asigurat, chiar dacă autorul accidentului a rămas
mijlocirea vehiculului. neidentificat”. Prin urmare, asigurătorul este obligat să plătească

9
despăgubiri nu numai în cazurile în care se poate stabili răspunderea avarierea ori distrugerea de bunuri şi vătămări corporale sau decese,
civilă a asiguratului sau a conducătorului de vehicul, dar şi atunci dacă vehiculul, respectiv tramvaiul, a fost neasigurat.
când autorul accidentului a rămas neidentificat. Este vorba de acele Fondul de protecţie a victimelor străzii se va constitui, administra,
ipoteze excepţionale în care - deşi vehiculul este identificat, fiind utiliza şi prelua, în condiţiile normelor emise de Comisia de
înmatriculat pe numele deţinătorului - autorul responsabil de Supraveghere a Asigurărilor.
accident nu poate fi identificat. De exemplu, hoţul de maşini care a În caz de litigiu, drepturile persoanelor păgubite prin accidente de
condus vehiculul furat a dispărut de la locul accidentului şi nu a fost vehicule supuse înmatriculării, precum şi de tramvaie, în care
identificat. autorul a rămas neidentificat sau vehiculul, respectiv tramvaiul, nu
Potrivit legii, asigurătorul este obligat să plătească despăgubiri este asigurat de răspundere civilă pentru pagube produse prin
indiferent că accidentul a cauzat paguba prin atingere adusă accidente de vehicule, se exercită împotriva administratorului
persoanei (vătămarea corporală sau decesul unor persoane) ori Fondului de protecţie a victimelor străzii, desemnat de Comisia de
bunurilor (avariere sau distrugere de bunuri, inclusiv animale). Este Supraveghere a Asigurărilor
însă necesar ca vehiculul care a produs accidentul să fie identificat şi 21. Indemnizaţia de asigurare (despăgubirile). În temeiul
asigurat. În lipsa asigurării valabile în momentul producerii asigurării de răspundere civilă asigurătorul acordă despăgubiri
accidentului (ceea ce se poate constata şi dovedi numai dacă pentru pagubele cauzate terţilor (art. 49 alin. 1).
vehiculul este identificat) nu avem asigurător obligat la plata 22. Cuantumul indemnizaţiei. În temeiul art.53, Comisia de
despăgubirilor, chiar dacă se dovedeşte că paguba s-a produs prin Supraveghere a Asigurărilor a adoptat Ordinul nr. 21/2009 pentru
accident de vehicul. punerea în aplicare a Normelor privind asigurarea obligatorie de
Pentru ipoteza autorului neidentificat şi când acoperirea răspundere civilă pentru prejudicii produse prin accidente de
pagubelor produse prin accidente de vehicule nu poate avea loc în vehicule.
condiţiile arătate (art.51 alin.3), legea instituie o altă modalitate de Potrivit art.24 din Norme, asigurătorii de răspundere civilă au
protejare a victimelor accidentelor de circulaţie. Potrivit art. 61: “ Se obligaţia de a stabili limite de despăgubire, care nu pot fi mai mici
constituie Fondul de protecţie a victimelor străzii, în vederea decât limitele de despăgubire stabilite de către Comisia de
protejării persoanelor păgubite prin accidente de vehicule supuse Supraveghere a Asigurărilor.
înmatriculării, precum şi de tramvaie, în care autorul a rămas Limitele de despăgubire stabilite de către Comisia de
neidentificat sau vehiculul, respectiv tramvaiul, nu este asigurat Supraveghere a Asigurărilor sunt:
pentru răspundere civilă pentru pagube produse prin accidente de a) pentru pagubele materiale produse în unul şi acelaşi
vehicule”. accident, indiferent de numărul persoanelor prejudiciate, limita de
Fondul de protecţie a victimelor străzii este destinat plăţilor de despăgubire se stabileşte, pentru accidente produse în anul 2009, la
despăgubiri pentru vătămări corporale sau decese, dacă autorul a un nivel de 300.000 euro, echivalent în lei la cursul de schimb al
rămas neidentificat, respectiv plăţilor de despăgubiri pentru pieţei valutare la data producerii accidentului, comunicat de Banca
Naţională a României. Pentru accidente produse în anul 2010, limita

10
de despăgubire pentru aceste riscuri se stabileşte la un nivel de asiguratului din cauza căruia s-a produs paguba(art.43). Stabilirea
500.000 euro, echivalent în lei la cursul de schimb al pieţei valutare despăgubirilor pe calea convenţiei este posibilă şi în cazul în care
la data producerii accidentului, comunicat de Banca Naţională a autorul accidentului a rămas neindentificat, dar vehiculul este
României. Pentru accidente produse în anul 2011, limita de identificat şi asigurat (art. 51 alin. 3).
despăgubire pentru aceste riscuri se stabileşte la un nivel de 750.000 23.2 În cazul în care cuantumul despăgubirilor nu se poate stabili
euro, echivalent în lei la cursul de schimb al pieţei valutare la data prin convenţia părţilor, acesta va fi determinat prin hotărâre
producerii accidentului, comunicat de Banca Naţională a României; judecătorească. În această ipoteză, drepturile persoanelor păgubite
b) pentru vătămări corporale şi decese, inclusiv pentru prin accidente produse de vehicule aflate în proprietatea persoanelor
prejudicii fără caracter patrimonial produse în unul şi acelaşi asigurate în România se exercită împotriva asigurătorului de
accident, indiferent de numărul persoanelor prejudiciate, limita de răspundere civilă, în limitele obligaţiei acestuia, cu citarea
despăgubire se stabileşte, pentru accidente produse în anul 2009, la obligatorie a persoanei/persoanelor răspunzătoare de producerea
un nivel de 1.500.000 euro, echivalent în lei la cursul de schimb al accidentului în calitate de intervenienţi forţaţi. este parte.
pieţei valutare la data producerii accidentului, comunicat de Banca 24. Plata despăgubirilor. Pentru ocrotirea victimelor
Naţională a României. Pentru accidente produse în anul 2010, limita accidentelor de circulaţie, legea prevede că despăgubirile - indiferent
de despăgubire pentru aceste riscuri se stabileşte la un nivel de că au fost stabilite prin convenţie sau prin hotărâre judecătorească -
2.500.000 euro, echivalent în lei la cursul de schimb al pieţei se plătesc de către asigurător nemijlocit persoanei păgubite, în
valutare la data producerii accidentului, comunicat de Banca măsura în care ea nu a fost despăgubită de persoana responsabilă
Naţională a României. Pentru accidente produse în anul 2011, limita (art.55 alin.1). Despăgubirile se plătesc persoanei responsabile
de despăgubire pentru aceste riscuri se stabileşte la un nivel de numai dacă aceasta dovedeşte că a despăgubit pe cel păgubit.
3.500.000 euro, echivalent în lei la cursul de schimb al pieţei Restituirea despăgubirilor achitate de persoana responsabilă poate fi
valutare la data producerii accidentului, comunicat de Banca refuzată de asigurător numai dacă suntem în prezenţa cazurilor
Naţională a României. excepţionale în care ar urma ca despăgubirile să fie recuperate (dacă
23. Stabilirea despăgubirilor. În legătură cu suportarea ar fi fost plătite de asigurător victimei) pe calea acţiunii în regres
despăgubirilor datorate terţului păgubit de către asigurător - în (art. 55 alin. 3).
limitele arătate - se pune întrebarea cum se stabileşte cuantumul Legea mai precizează că despăgubirile nu pot fi urmărite de
acestor despăgubiri şi existenţa condiţiilor necesare pentru angajarea creditorii asiguratului (art.55 alin.2). Este vorba de creditorii
răspunderii civile a persoanei cuprinse în asigurare (asigurat sau altă persoanei responsabile (asigurat sau conducătorul vehiculului
persoană care a condus vehiculul angajat în accident). responsabil de accident, altul decât asiguratul - art. 54 alin. 2 şi art.
23.1. În vederea lichidării operative a daunelor, legea permite 51 alin. 1) care profită de asigurare numai indirect, prin faptul că
stabilirea despăgubirilor (şi implicit, întrunirea condiţiilor despăgubirile datorate terţului păgubit nu micşorează patrimoniul
răspunderii civile acoperite prin asigurare) pe baza convenţiei dintre debitorului, care formează obiectul gajului lor general, fiind plătite
persoana păgubită şi asigurător, fără a mai fi necesar acordul de asigurător. Considerăm că despăgubirile datorate de asigurător

11
pot fi totuşi urmărite de creditorii asiguratului, dar numai dacă terţul Pornind de la această determinare largă a noţiunii de terţă
a fost despăgubit de persoana responsabilă şi asigurătorul este persoană în materia asigurării de răspundere civilă, se impune
obligat să restituie despăgubirile plătite persoanei responsabile. precizarea cercului persoanelor care nu au această calitate.
Creanţa debitorului - solvens - împotriva asigurătorului face parte 25.1. Este evident că asiguratul deţinător al vehiculului, fiind
din patrimoniul lui care serveşte gajului general al creditorilor legat prin raporturi de asigurare, nu are calitatea de terţ în această
chirografari (potrivit dreptului comun). materie (art. 50 alin.3). Astfel fiind, asigurătorul nu datorează
25. Noţiunea de terţă persoană păgubită. Potrivit art. 49 alin.1 despăgubiri în caz de vătămarea sănătăţii sau moartea asiguratului în
din Legea nr. 136/1995 asigurătorul acoperă răspunderea civilă a accident şi nici pentru avarierea sau distrugerea bunurilor
asiguraţilor “faţă de terţe persoane păgubite” prin accidente de asiguratului, inclusiv a vehiculului condus de el şi care a provocat
vehicule, precum şi tramvaie. accidentul.
În rezolvarea problemei trebuie să pornim de la ideea că - întrucât 25.2. Nici conducătorul vehiculului nu are calitatea de terţ,
legea nu aduce limitări - terţa persoană poate să fie, în principiu, deoarece - fără a avea calitatea de asigurat în terminologia legii
orice persoană - fizică sau juridică, cu domiciliul, reşedinţa sau (vezi, de exemplu, art.54 alin.2) - este cuprins în raporturile de
sediul în ţară sau în străinătate (art.51 alin.2) - păgubită printr-un asigurare obligatorie de răspundere civilă. Într-adevăr, asigurătorul
accident de vehicul, păgubirea putându-se produce prin vătămare datorează despăgubiri “şi în cazul în care cel care conducea
corporală sau deces ori prin avarierea sau distrugerea de bunuri (art. vehiculul, răspunzător de producerea accidentului, este o altă
50). În caz de deces calitatea de terţi o au urmaşii persoanei decedate persoană decât asiguratul” (art. 51 alin.1), de exemplu, conducătorul
care au fost păgubiţi prin moartea susţinătorului şi persoanele care auto profesionist, comodatarul, locatarul, hoţul de maşini etc. şi
dovedesc că au suportat anumite cheltuieli ca urmare a accidentului indiferent de faptul dacă asiguratul răspunde sau nu pentru fapta
(cheltuieli de transport al cadavrului, de înmormântare, de spitalizare conducătorului sau pentru fapta lucrului (art. 1000 C. civ.).
până la deces etc.). 25.3. În sfârşit, precizăm că, potrivit art. 49 alin.1, asigurarea
Deoarece actele normative în materie nu prevăd limitări în vizează numai răspunderea “în baza legii”, deci răspunderea civilă
această privinţă, nu prezintă relevanţă juridică raporturile de rudenie, delictuală, (indiferent că persoana păgubită îşi valorifică dreptul la
căsătorie, afinitate sau de altă natură existente între persoana acţiune în faţa instanţei civile sau, constituindu-se parte civilă, în
responsabilă şi cea păgubită şi nici împrejurarea dacă persoana faţa instanţei penale). Astfel fiind, creditorii contractuali ai
vătămată ori decedată ca urmare a accidentului sau bunul avariat ori asiguratului sau persoanei respon-sabile cuprinse în asigurare, nu au
distrus s-a aflat în afara sau în interiorul vehiculului care a produs calitatea de terţi şi deci nu beneficiază de această asigurare. De
accidentul, în acest din urmă caz cu condiţia ca persoanele sau exemplu, expeditorul sau destinatarul mărfurilor transportate, având
bunurile să nu fi fost transportate în baza unui raport contractual (art. acţiune contractuală împotriva cărăuşului, nu are calitatea de terţ
50). (art. 50 alin. 3).
26. Acţiuni în regres. În vederea ocrotirii victimelor accidentelor
de circulaţie asigurătorul acoperă, în condiţiile şi în limitele

12
prevăzute de lege, paguba cauzată şi, de regulă, despăgubirile sunt prevăzute în art.85-94 din OUG nr.195/2002 privind circulaţia pe
suportate definitiv de asigurător din fondurile acumulate ca urmare a drumurile publice, republicată.
încasării primelor de asigurare. c) “Accidentul a fost produs în timpul când autorul infracţiunii
Ar fi însă nedrept ca - în materia asigurării de răspundere, care săvârşite cu intenţie încerca să se sustragă de la urmărire”. În acest
este o asigurare contra pagubelor - asigurătorul să suporte, în toate caz, accidentul nu este decât un episod al infracţiunii, de exemplu,
cazurile şi în mod definitiv, despăgubirile plătite, o asemenea soluţie bunurile au fost furate, sustrase şi transportate cu vehiculul urmărit
putând compromite şi buna funcţionare a fondului de asigurare. De de organele de poliţie;
aceea asigurătorul are dreptul, în cazurile şi în condiţiile prevăzute d) “Persoana răspunzătoare de producerea pagubei a condus
de lege, să recupereze despăgubirile plătite terţei persoane păgubite vehiculul fără consimţământul asiguratului”. Este vorba, în special,
de la persoanele a căror răspundere faţă de victimă este acoperită de hoţul de maşini care - dacă provoacă un accident - asigurătorul
prin asigurarea de răspundere civilă, pe calea unei acţiuni în regres. plăteşte despăgubiri victimei, dar recuperează de la el sumele plătite
26.1. Potrivit legii, regresul este limitat la 4 cazuri în care, faţă de prin acţiune în regres, în toate cazurile.
gravitatea culpei persoanei responsabile şi a periculozităţii sociale a Pe baza art. 58 lit. d) regresul se justifică şi în alte cazuri în care
faptei săvârşite, suportarea definitivă a despăgubirilor plătite de către vehiculul este condus fără consimţământul asiguratului, de exemplu,
asigurător ar fi în contradicţie cu funcţia preventivă şi educativă a de copilul lui - major sau minor - care pune stăpânire pe vehicul fără
responsabilităţii civile şi cu principiile de bază ale funcţionării ştirea şi consimţământul părintelui.
asigurării.
Cele patru cazuri în care despăgubirile plătite de asigurător se
recuperează de la persoana răspunzătoare de producerea pagubei
sunt următoarele (art. 58)19:
a) “Accidentul a fost produs cu intenţie”, ipoteză care nu se
întâlneşte în practică, dar care, evident, nu putea lipsi din
reglementările în materie;
b) “Accidentul a fost produs în timpul comiterii unor fapte
încriminate de dispoziţiile legale privind circulaţia pe drumurile
publice ca infracţiuni săvârşite cu intenţie, chiar dacă aceste fapte nu
s-au produs pe astfel de drumuri, sau în timpul comiterii altor
infracţiuni săvârşite cu intenţie”. Textul se referă la infracţiunile

19
Despăgubirea plătită de asigurător poate fi recuperată nu numai
atunci când cuantumul ei a fost stabilit printr-o hotărâre judecătorească,
dar şi în cazul stabilirii prin înţelegere dintre părţi. TS, s. militară, dec. nr.
59/1980, în CD 1980, p.324-326.

13
57.1. Cuantumul ratei de rentă se stabileşte, în mod
liber, prin voinţa părţilor. Chiar dacă, în schimbul
rentei, credirentierul a plătit o sumă de bani (capital) şi
chiar dacă s-a recurs la constituirea rentei pentru a
Contractul de rentă viageră micşora inconvenientele prohibiţiilor în materie de
împrumut cu dobândă, nu sunt aplicabile restricţiile
Secţiunea I legale (dacă există) referitoare la dobândă (cuantumul
Noţiunea, caracterele juridice şi condiţiile de validitate ale maxim, interzicerea anatocismului sau a plăţii
contractului de rentă viageră anticipate etc.)22, deoarece renta nu reprezintă o
dobândă şi se plăteşte nu (numai) în schimbul
57. Noţiune. Prin contractul de rentă viageră o folosinţei, ci şi ca echivalent (aleatoriu) al capitalului
persoană înstrăinează un bun sau plăteşte o sumă de însuşi, pe care îl absoarbe23.
bani (capital) în schimbul unei prestaţii periodice în Ratele de rentă se plătesc în cuantumul prevăzut în
bani, care urmează a i se plăti până la decesul său contract. În dreptul nostru24 nu se practică revizuirea
(renta viageră). Persoana care înstrăinează bunul sau
plăteşte suma de bani se numeşte credirentier 22
Vz. Mazeaud, op. cit., vol. III, p. 1266 nr. 1625; Ph.
(creditorul rentei), iar persoana care se obligă să Malaurie, L. Aynès, op. cit., p. 453 nr. 973.
plătească periodic suma de bani stipulată se numeşte 23
Capitalul dat pentru constituirea rentei nu este
debirentier (debitorul rentei)20. rambursabil nici în timpul vieţii şi nici după moartea
debirentierului. Cas. I, dec. nr. 157/1968, în C.civ. adnotat,
După cum rezultă din dispoziţiile Codului civil, renta vol. IV, p. 104, nr. 1.
viageră poate fi constituită şi cu titlu gratuit, iar plata 24
Pentru dreptul francez, vz. Mazeaud, op. cit., p.1266-
ei periodică poate fi legată de durata vieţii unei alte 1267; Ph. Malaurie, L. Aynès, op. cit., p. 456-458. Vz. şi I.
Albu, Probleme actuale privind obligaţiile civile pecuniare,
persoane decât înstrăinătorul bunului ori capitalului în RRD nr. 8, 1983, p. 12-13; idem, Probleme actuale
(art. 1639 şi urm.)21. privind reevaluarea judiciară a creanţelor, indexarea
convenţională a obligaţiilor pecuniare şi indexarea
dobânzilor, în Dreptul nr. 1, 1994, p. 49 (Autorul admite
indexarea convenţională şi reevaluarea judiciară a
20
Dacă în schimbul bunului debirentierul plăteşte şi o creanţelor băneşti, considerând că nominalismul monetar
sumă de bani, nu numai renta periodică, pentru calificarea nu este de ordine publică). Vz. şi CSJ, s.com., dec. nr.
contractului (în vederea aplicării regulilor de la renta 21/1994, în Jurisprudenţa CSJ 1994, p. 230-231. Cu privire
viageră, respectiv de la vânzare-cumpărare) trebuie să se la admisibilitatea clauzelor de indexare, vz. şi A. Bénabent,
stabilească obligaţia (prestaţia) principală; contractul va fi op. cit., p. 488 nr. 857 şi CSJ, s.civ., dec. nr. 904/1992, în
de rentă viageră dacă suma plătită la încheierea Dreptul nr. 11, 1992, p.82, iar cu privire la actualizarea
contractului reprezintă mai puţin de jumătate din valoarea datoriei în raport cu indicele de davalorizare a monedei
bunului înstrăinat. (Pentru amănunte vz. şi infra nr. 66). naţionale, vz. CSJ, s. com., dec. nr. 510/1998, în Dreptul nr.
21
Vz. şi infra nr. 58.3. 9, 1998, p. 137-138 sau în Jurisprudenţa CSJ, 1998, p. 324-

14
legală (indexarea) ratelor de rentă, astfel încât riscul că, în principiu, moartea unui credirentier nu duce la
deprecierii valorii monedei naţionale se suportă de stingerea parţială a rentei, ea urmând a fi plătită
către credirentier. Având în vedere caracterul integral supravieţuitorului, dacă nu s-a stipulat
alimentar al ratelor de rentă, nu excludem însă contrariul28. De exemplu, în cazul decesului unuia
posibilitatea revizuirii lor pe cale judecătorească25 şi dintre soţii credirentieri, cel rămas în viaţă beneficiază
nici indexarea ratelor prin convenţia dintre părţi, de întreaga rentă. Deoarece renta este stabilită, cu
întrucât “renta viageră nu este supusă integral caracter aleatoriu, până la sfârşitul vieţii creditorilor -
nominalismului” monetar26. deci obligaţia este privită de părţi “sub un raport de
57.2. Potrivit legii, renta se poate constitui în nedivizibilitate” (art. 1058 C. civ.) - se poate admite
favoarea unei sau mai multor persoane (art. 1643 C. menţinerea integrală a obligaţiei până la decesul
civ.). Deşi nu se prevede expres, calitatea de ultimului credirentier (împlinirea termenului incert
debirentier poate şi ea să aparţină mai multor prevăzut în contract), dacă părţile nu au prevăzut
persoane. În aceste cazuri, când în contract există o altfel.
pluralitate de părţi, se pune întrebarea dacă obligaţia Iar dacă există o pluralitate de debirentieri sau
este conjunctă sau indivizibilă (ori solidară). unicul debirentier decedat are mai mulţi moştenitori,
În materia contractului de întreţinere se admite ca urmare a indivizibilităţii oricare poate fi obligat la
indivizibilitatea obligaţiei de întreţinere (activ şi pasiv) executarea integrală, plata făcută de unul dintre ei
datorită naturii ei27. În schimb, renta viageră - având fiind liberatorie pentru toţi.
ca obiect o sumă de bani - este, prin excelenţă, 58. Caractere juridice. Contractul de rentă
divizibilă. Astfel fiind, ar urma ca indivizibilitatea viageră este, de regulă, un contract cu titlu oneros, şi
(eventual solidaritatea) să fie admisă numai dacă a anume un contract cu titlu oneros aleatoriu, deoarece
fost stipulată în contract. Cu toate acestea, se admite există şansa de câştig - pierdere pentru ambele părţi,
aceste şanse depinzând de un eveniment viitor şi
325 şi idem dec. nr. 2713/1998, ibidem p. 338-339. incert, şi anume perioada cât va trăi credirentierul.
25
În condiţiile actuale ar fi indicat ca - odată cu Dacă prestaţia periodică în bani se plăteşte pe un timp
indexarea salariilor - să se revizuiască de drept şi ratele de
rentă, precum şi orice altă obligaţie bănească cu caracter
de întreţinere, inclusiv obligaţia debitorului din contractul 28
Vz. D. Alexandresco, op. cit., vol. IV, p.488; C.
de întreţinere transformată în plata unei sume periodice în Hamangiu, I. Rosetti-Bălănescu, Al. Băicoianu, op. cit., vol.
bani. II, p. 1029-1030; Mazeaud, op. cit., vol. III, p. 1264 nr. 1623
26
Vz. Ph. Malaurie, L. Aynès, op. cit., p. 461 nr. 985. (unde se arată că renta este în general reversibilă pe capul
Pentru indexarea legală a ratelor de rentă în dreptul supravieţuitorului). Vz. însă p.1268 nr.1629 unde se
francez, vz. A. Bénabent, op. cit., p. 554 nr. 981 şi p.556- menţionează numai posibilitatea stipulării reversibilităţii,
559 nr. 984-989. caz în care obligaţia debirentierului nu se modifică
27
Vz. infra nr. 64. (micşorează) prin moartea unui credirentier.

15
determinat, contractul nu mai este aleatoriu şi deci nu şi dobândite prin acte juridice între vii, încheiate în
este rentă viageră29. formă autentică, sub sancţiunea nulităţii absolute”.
58.1. Renta viageră este un contract sinalagmatic Menţionăm că numai în cazul locuinţelor şi unităţilor
întrucât naşte obligaţii pentru ambele părţi şi individuale, astfel cum sunt definite de lege, este
consensual, încheindu-se prin simplul consimţământ al necesară forma autentică, cerută ad validitatem, iar
părţilor. Dacă însă bunul înstrăinat de credirentier este nu şi în cazul celorlalte construcţii. În ipoteza
un (şi un) teren, contractul trebuie să fie încheiat în înstrăinării unei construcţii (pentru care nu este
formă autentică (art. 2 alin.1 din Titlul X „Circulaţia necesară forma autentică) cu terenul aferent, fără a fi
juridică a terenurilor” din Legea nr.247/2005 privind respectată forma autentică, debirentierul dobândeşte
reforma în domeniile proprietăţii şi justiţiei, precum şi un drept de superficie, respectiv dreptul de proprietate
unele măsuri adiacente). Tot astfel, dacă bunul asupra construcţiei şi dreptul de folosinţă asupra
înstrăinat de credirentier este o locuinţă sau o unitate terenului.
individuală (în înţelesul art. art.101 din Legea locuinţei 58.2. Contractul de rentă viageră este translativ de
nr.114/1996 ), contractul de rentă viageră trebuie să proprietate (eventual de nuda proprietate, cu rezerva
fie încheiat în formă autentică, cerută ad validitatem. uzufructului viager), credirentierul fiind ţinut de
Potrivit art.101 din Legea locuinţei nr.114/1996 obligaţia de garanţie a vânzătorului şi, în consecinţă,
(introdus prin art. unic pct.3 din O.U.G. nr. 210/2008 se bucură şi de privilegiul recunoscut de lege în
pentru completarea Legii locuinţei nr.114/1996), favoarea acestuia. Aceasta pentru că, în lipsă de altă
„Locuinţele30 şi unităţile individuale31 pot fi înstrăinate reglementare, regulile privitoare la obligaţia de
garanţie a vânzătorului sunt aplicabile nu numai în
29
Poate fi, de exemplu, un contract de vânzare- materia contractului de vânzare-cumpărare, dar şi în
cumpărare în care plata preţului este eşalonată în timp sau cazul altor contracte translative de drepturi reale. În
un contract de împrumut de bani (capital) care se restituie
în rate (cu dobânzile aferente). măsura în care anumite probleme de drept nu sunt
30
Potrivit art.2 lit. a) din Legea nr.114/1996, prin reglementate în cadrul normelor special prevăzute
„locuinţă” se înţelege o construcţie alcătuită din una sau pentru contractul în cauză (de exemplu, renta viageră)
mai multe camere de locuit, cu dependinţele, dotările şi şi nici în cadrul părţii generale a dreptului obligaţional
utilităţile necesare, care satisface cerinţele de locuit ale
unei persoane sau familii. diferite, cu dependinţele, dotările şi utilităţile necesare,
având acces direct şi intrare separată, şi care a fost
31
Potrivit art.2 lit. j) din Legea nr.114/1996, prin „unitate construită sau transformată în scopul de a fi folosită, de
individuală” se înţelege o unitate funcţională, componentă regulă, de o singură gospodărie, pentru satisfacerea
a unui condominiu, formată din una sau mai multe camere cerinţelor de locuit.
de locuit situate la acelaşi nivel al clădirii sau la niveluri

16
(aplicabilă contractului de întreţinere), se impune Atunci când renta viageră a fost constituită cu titlu
aplicarea normelor existente, deşi aceste norme sunt gratuit contractul nu mai are caracter aleatoriu, ci este
prevăzute în cadrul reglementării unui contract o liberalitate, deoarece pentru credirentier nu există
special32. şanse de pierdere, iar pentru debirentier nu există
58.3. Deşi renta viageră se constituie în mod şanse de câştig35. Unii autori consideră că renta
obişnuit cu titlu oneros, ea poate fi constituită şi cu viageră este un contract aleatoriu chiar dacă a fost
titlu gratuit, prin donaţie33 sau prin testament (art. constituită cu titlu gratuit, deoarece se poate întâmpla
1640-1641 C.civ.). În aceste cazuri constituirea rentei ca previziunile autorului liberalităţii să nu se realizeze
este supusă regulilor de formă şi de fond prevăzute (“să fie dejucate”)36, cum ar fi situaţia în care
pentru donaţii şi testamente (forma actului, credirentierul trăieşte mai mult decât s-a presupus.
capacitate, revocare, reducţiune etc.). Aceste reguli Nu împărtăşim această părere, deoarece caracterul
sunt aplicabile şi dacă titularul rentei - constituite cu comutativ sau aleatoriu al contractului este în funcţie
titlu oneros sau cu titlu gratuit - o donează unui terţ,
ceea ce este posibil întrucât renta nu are caracter 35
Renta viageră reprezintă o liberalitate în privinţa
strict personal (intuitu personae)34. Este însă evident bunului înstrăinat (iar nu un contract aleatoriu) şi în ipoteza
în care renta s-a stipulat în mod fictiv sau dacă veniturile
că renta se va plăti terţului numai până la moartea bunului înstrăinat (de exemplu, chiria imobilului sau
credirentierului iniţial. dobânzile capitalului plătit) acoperă ratele de rentă.
Caracterul gratuit al înstrăinării în schimbul unei rente
viagere este chiar prezumat de lege, dacă dobânditorul
32
Pentru amănunte privind obligaţia de garanţie în bunului este un succesibil în linie dreaptă (art. 845 C.civ.).
contractele aleatorii translative de proprietate, vz. C. În acest caz, moştenitorii rezervatari pot cere reducţiunea
Toader, Evicţiunea în contractele civile, Ed. All, Bucureşti, liberalităţii, cu excepţia rudelor în linie dreaptă care au
1997, p.129-136. consimţit la înstrăinarea respectivă (vz. şi TS, col.civ., dec.
33
Renta viageră se poate constitui cu titlu gratuit nr.1627/1955, în CD, 1955, p.74). Pentru amănunte şi
(donaţie) şi prin contractul încheiat între foştii soţi, la practica judecătorească în materie, vz. Fr. Deak, Tratat de
desfacerea căsătoriei, în scop de întreţinere (TS, completul drept succesoral, Ed. Universul Juridic, Bucureşti, 2002, p.
de 7 jud., dec. nr. 55/1975, în CD, 1975, p.152). Tot astfel, 372-374 nr.220.3; Fr. Deak, Tratat de drept civil. Contracte
constituie rentă viageră (iar nu uzufruct) şi donaţia unei speciale, Vol.III, ediţia a IV-a (actualizată de L. Mihai şi R.
sume fixe de bani din venitul anual al unui teren agricol, Popescu), Editura Universul Juridic, Bucureşti, 2007,
credirentierul neavând nici un drept asupra fondului (CA cap.XIII, nr.25 (în continuare „Fr. Deak, op.cit., Vol. III,
Buc., C. jud. nr. 18/1902, în C.civ. adnotat, vol. IV, p. 111 2007”); D. Chirică, Drept civil. Succesiuni şi testamente, Ed.
nr. 2). Rosetti, Bucureşti, 2003, p.330-336; R. Popescu, Dreptul de
34
Renta nu este esenţialmente personală, astfel încât moştenire. Limitele dreptului de a dispune prin acte juridice
poate fi cedată (Cas. I, dec. nr. 1074/1923 şi nr. 444/1923, de bunurile moştenirii, Editura Universul Juridic, Bucureşti,
în C. civ. adnotat, vol. II, p. 554-555 nr. 14), dacă prin actul 2004, p.221-234. Pentru un alt mod de a interpreta
de constituire nu s-a prevăzut inalienabilitatea. Renta dispoziţiile art.845 C.civ., vz. R. Dincă, Notă la dec.civ.
constituită cu titlu gratuit poate fi declarată necesibilă (ca nr.361/2002 a TB, în PR nr.2, 2004, p.105-119.
şi neurmăribilă - art. 1650 C. civ.). 36
Vz. Mazeaud, op. cit., p.1264 nr. 1622.

17
de “echivalenţa” prestaţiilor (art. 947 C.civ.), deci pentru donaţiile indirecte nu se cere respectarea
vizează numai contractele cu titlu oneros, fiind o formelor solemne38.
subdiviziune a acestora (nu şi contractele cu titlu 59. Condiţii speciale de validitate. Dacă
gratuit, fie şi marcate de elementul alea), iar în persoana în favoarea căreia renta a fost constituită
contractele aleatorii trebuie să existe şanse de câştig- (inclusiv terţul beneficiar) încetase din viaţă în
pierdere pentru toate părţile (cum se precizează momentul constituirii, contractul este lovit de nulitate
corect în art. 1104 C. civ. francez37, care se absolută (art. 1644 C. civ.), deoarece nu există şanse
deosebeşte, în această privinţă, de art. 947 alin. 2 C. de câştig - pierdere pentru ambele părţi, ceea ce
civ. român care vizează incertitudinea prestaţiilor, presupune lipsa cauzei juridice a contractului39.
ceea ce poate exista şi numai pentru o parte). Contractul este lovit de nulitate şi în cazul
Incertitudinea asupra cuantumului unei prestaţii constituirii rentei în favoarea unei persoane afectate
gratuite - fără şansă de câştig pentru una dintre părţi de o boală de care a murit în interval de 20 de zile de
şi fără riscul pierderii pentru cealaltă - nu transformă la data încheierii contractului (art. 1645 C. civ.), boala
contractul într-unul aleatoriu. respectivă - existentă în momentul încheierii
Renta viageră constituie o liberalitate şi în cazul în contractului - iar nu un alt eveniment (de exemplu, un
care renta se stipulează nu în favoarea persoanei care accident) fiind cauza morţii. Această dispoziţie,
a înstrăinat bunul sau plăteşte suma de bani, ci în conţinând o prezumţie absolută de lipsă a cauzei, nu
favoarea unui terţ. În acest caz părţile contractante se se aplică constituirilor de rentă cu titlu gratuit, fără
numesc: constituitor (stipulant) şi debirentier caracter aleatoriu.
(promitent), iar terţul beneficiar are calitatea de Controversată este problema validităţii contractului
credirentier. Renta constituită în astfel de condiţii - dacă renta s-a constituit în favoarea mai multor
deşi contractul este cu titlu oneros şi are caracter persoane şi numai una dintre ele a încetat din viaţă în
aleatoriu - este supusă regulilor de fond prevăzute momentul constituirii sau în intervalul de 20 zile.
pentru donaţii (capacitate, reducţiune, revocare etc.) Considerăm că, în acest caz, soluţia validităţii
pentru că stipulantul contractează cu intenţie liberală, contractului se justifică, fiindcă şansele de câştig -
dar nu se aplică condiţiile de formă ale donaţiilor pierdere pentru ambele părţi (cauza contractului)
(art.1642 alin.2 C.civ.). Într-adevăr, renta astfel subzistă40.
constituită este o donaţie indirectă, rezultând dintr-o
stipulaţie pentru altul (făcută donandi causa), iar
38
Vz. Fr. Deak, op.cit., Vol. III, 2007, cap. XIII nr. 27-30.
39
Pentru o altă fundamentare a nulităţii (imposibilitate
obiectivă de executare), vz. D. Chirică, Drept civil.
37
“Lorque l’équivalent consiste dans la chance de gain Contracte speciale, Ed. Lumina Lex, Buc., 1997, p.119-120.
ou de perte pour chacune des parties, d’aprés un 40
Vz. Ph. Malaurie, L. Aynès, op. cit., p.453 nr. 974; A.
événiment incertain, le contract est aléatoire”. Bénabent, op. cit., p.553 nr. 978.

18
Dacă moartea credirentierului a intervenit după 20 dispariţie), existenţa persoanei de viaţa căreia este
zile, instanţa poate constata nulitatea contractului legată plata rentei trebuie să fie dovedită de
pentru lipsa cauzei (alea) numai dacă moştenitorii credirentier (art.1651 C. civ.).
dovedesc că debirentierul a avut cunoştinţă de Conform art. 1648 C. civ., debirentierul nu poate să
moartea iminentă a credirentierului41. se libereze de plata rentei restituind lucrul sau suma
primită şi chiar dacă ar renunţa la restituirea ratelor de
rentă plătite, întrucât contractul are caracter aleatoriu
Secţiunea a II-a şi produce efecte obligatorii oricât de oneros ar fi
Efectele contractului de rentă viageră pentru debirentier.
Precizăm că, în caz de moarte a debirentierului,
60. Plata rentei. Ratele de rentă trebuie să fie obligaţia de plată a rentei se transmite asupra
plătite de debirentier, în cuantumul şi la termenele moştenitorilor lui deoarece această obligaţie nu este
stipulate în contract, până la decesul credirentierului legată de o calitate personală a defunctului (cum ar fi,
(contractant sau terţ beneficiar) ori decesul terţului de exemplu, pensia de întreţinere datorată între soţi şi
până la moartea căruia credirentierul are dreptul la rude în condiţiile prevăzute de Codul familiei) şi nici
ratele de rentă (art. 1642 C. civ.). Sumele datorate cu contractată intuitu personae. Dacă plata rentei s-ar fi
titlu de rentă se dobândesc în proporţie cu zilele cât a stipulat până la moartea debirentierului (ipoteză
trăit credirentierul. Dacă însă s-a stipulat în contract ca semnalată în literatura de specialitate43, dar
ratele de rentă să fie plătite anticipat, atunci neîntâlnită în practică), moştenitorii datorează ratele
credirentierul dobândeşte fiecare rată de rentă din de rentă scadente şi neachitate de debirentier în
ziua scadenţei (art.1649 C.civ.), chiar dacă el ar muri timpul vieţii, obligaţia stingându-se la moartea lui.
mai înainte de expirarea perioadei pentru care s-a Debirentierul nu se poate libera de obligaţia plăţii
plătit renta42. În caz de îndoială (de exemplu, rentei nici prin vânzarea bunului şi asumarea acestei
obligaţii de către cumpărător (delegaţie imperfectă).
41
Vz. ibidem, p.454 nr.975 şi ibidem p.553-554 nr.979. Numai în ipoteza în care credirentierul consimte,
42
Vz. şi D. Chirică, op. cit., p.121. Ratele de rentă debirentierul va fi înlocuit prin delegaţie perfectă (art.
scadente şi neachitate până la decesul credirentierului pot
fi urmărite de moştenitorii lui (TS, s.civ., dec. nr.710/1978, 1132-1133 C. civ.).
p.71-72) în cadrul termenului de prescripţie (vz. infra 61. Sancţiunea neexecutării. Dacă la scadenţă
nr.63). Dacă s-a stipulat plata rentei până la moartea altei debirentierul nu plăteşte, credirentierul poate cere
persoane decât credirentierul, şi acesta din urmă moare
mai întâi, dreptul la rentă - inclusiv cele devenite scadente executarea silită asupra patrimoniului debirentierului
după moartea sa - se transmite asupra moştenitorilor săi. (indiferent de faptul că renta a fost constituită cu titlu
Vz. D. Alexandresco, op. cit., p.488; C. Nacu, Dreptul civil
român, Bucureşti, 1903, vol. III, p. 478. 43
Vz. Mazeaud, op. cit., p.1268 nr.1629.

19
oneros sau cu titlu gratuit) pentru realizarea unei comisoriu expres47. În aceste cazuri (neprezentarea
sume suficiente în vederea asigurării plăţii regulate a garanţiilor sau dacă pactul comisoriu este de gradul I),
rentei44. În schimb, rezoluţiunea contractului pentru rezoluţiunea trebuie să fie cerută instanţei, potrivit
neexecutare nu poate fi cerută de credirentier45 regulilor generale48. Dacă pactul comisoriu expres a
(derogare de la regula generală prevăzută în art. fost de gradul II sau de grad subsecvent, instanţa
1020-1021 C. civ.), cu toate că renta a fost constituită constată rezoluţiunea care se produce în baza
cu titlu oneros şi contractul este sinalagmatic (art. pactului.
1647 C. civ.)46. Rezoluţiunea poate fi cerută numai Menţionăm că - spre deosebire de dreptul comun în
dacă debirentierul nu prezintă garanţiile stipulate care pactul comisoriu de gradul I nu are semnificaţie
pentru asigurarea plăţii rentei (art. 1646 C. civ.), proprie, deoarece repetă numai prevederile art. 1020
respectiv, le micşorează prin fapta sa (art. 1025 C. C. civ.49 - în materia rentei viagere şi pactul comisoriu
civ.) sau dacă în contract s-a prevăzut un pact de gradul I produce efecte proprii; în temeiul lui
credirentierul poate cere rezoluţiunea judiciară a
contractului pentru neexecutare, ceea ce nu ar fi
44
În acest scop, instanţa poate dispune ca suma posibil în lipsa acestei clauze.
realizată să se depună, cu titlu de capital, la o unitate În caz de rezoluţiune debirentierul trebuie să
bancară (de exemplu, CEC), pe numele debirentierului (dar restituie bunul sau suma de bani primită. În ceea ce
în favoarea credirentierului).
45
Pentru amănunte privind inaplicabilitatea rezoluţiunii,
vz. V. Stoica, Rezoluţiunea şi rezilierea contractelor civile, 47
TS, s.civ., dec. nr.1950/1971, în Repertoriu... 1969-
Ed. All, 1997, p.35-37. Vz. şi TS, col.civ., dec. nr. 1975, p.117-118; dec. nr. 1396/1972, în CD, 1972 p. 117.
1845/1956, în CD, 1956, p. 136. Deoarece contractul este Instanţa poate acorda şi termen de graţie în vederea
sinalagmatic (bilateral), iar art. 1647 C. civ. nu permite achitării sumelor restante (ibidem). Această posibilitate
“celui în a cărui favoare este înfiinţată” renta să ceară există numai dacă pactul comisoriu este de gradul I, cum a
rezoluţiunea contractului, ea ar putea fi cerută de către fost speţa soluţionată prin decizia nr. 1396/1972.
debirentier (vz. E. Safta-Romano, Examen al jurisprudenţei 48
Cu privire la utilizarea noţiunii de “rezoluţiune” - şi nu
privitoare la acţiunea în rezoluţiune, în Dreptul nr. 8, 1990, de reziliere - a contractului în cazurile arătate, vz. infra nr.
p.44), potrivit dreptului comun (art. 1020-1021 C. civ.), de 69. Menţionăm că, în afara celor două ipoteze de
exemplu, în caz de neplată a capitalului la termen. În rezoluţiune, instanţa poate pronunţa desfiinţarea
practică problema nu s-a pus, întrucât credirentierul îşi contractului şi în cazul în care moartea credirentierului (cu
execută obligaţiile la încheierea contractului. consecinţa încetării plăţii ratelor de rentă) este cauzată de
46
Rezoluţiunea este interzisă chiar dacă actul este debirentier. Fapta fiind extracontractuală, răspunderea
intitulat vânzare, dar din conţinutul actului intervenit între civilă delictuală a debirentierului poate fi angajată sub
părţi în aceeaşi zi, care face parte integrantă din contract, forma restituirii bunului (capitalului) primit (fără a avea
rezultă că actul este o rentă viageră (Cas. I, dec. dreptul la restituirea ratelor de rentă plătite). În orice caz,
nr.54/1913, în C. civ. adnotat, vol. IV, p. 109 nr. 1). Pentru păstrarea bunului în cazul provocării încetării plăţii ratelor
revocarea donaţiei cu sarcina unei rente, vz. Fr. Deak, printr-o faptă ilicită nu ar fi posibilă.
op.cit., Vol. III, 2007, cap. XIII, nr. 41. 49
Vz. C. Stătescu, C. Bîrsan, op. cit., 1992, p. 86-87.

20
priveşte ratele de rentă plătite, în practică de multe ori echivalentul bunului înstrăinat sau sumei plătite şi în
părţile stipulează că ele nu se restituie în caz de acest mod un debitor de rea-credinţă s-ar putea
rezoluţiune. O asemenea clauză este valabilă întrucât sustrage de la executarea obligaţiilor sale53.
are caracterul unei clauze penale prin care se fixează În ceea ce priveşte prescripţia dreptului la acţiune
în mod convenţional şi anticipat daunele-interese prin care se reclamă ratele de rentă neplătite, se
suferite de credirentier. aplică termenul general de prescripţie de 3 ani (art. 3
Majoritatea autorilor consideră că ratele de rentă nu din Decretul nr. 167/1958). Termenul de prescripţie se
se restituie chiar dacă părţile n-au stipulat în contract calculează separat pentru fiecare rată de rentă (art.
o clauză în acest sens50. După cum vom vedea51, 12) din momentul în care ele au devenit exigibile (art.
această soluţie a fost admisă de instanţa supremă în 7). Întrucât renta are caracter viager, dreptul la rentă
materia contractului de întreţinere şi se impune, al creditorului nu se prescrie, chiar dacă o perioadă
datorită caracterului aleatoriu al contractului, şi în îndelungată (de peste 3 ani) nu ar reclama plata
cazul rentei viagere52. ratelor de rentă scadente54.
62. Urmărirea rentei de către creditori. 63. Probleme speciale privind renta viageră
Prescripţie. Potrivit Codului civil, numai renta agricolă.
constituită cu titlu gratuit poate fi declarată În scopul concentrării suprafeţelor agricole în
neurmăribilă prin convenţia părţilor (art. 1650). În exploataţii eficiente impuse de necesitatea
acest caz, creditorii nu pot protesta căci debitorul lor modernizării agriculturii României şi compatibilizării
(credirentierul) nu a dat nimic în schimbul rentei acesteia cu agricultura din ţările membre ale Uniunii
neurmăribile şi deci nu şi-a micşorat patrimoniul său Europene, prin Titlul XI „Renta viageră agricolă” al Legii
(care formează obiectul dreptului de gaj general al
creditorilor). Dacă renta n-a fost declarată
neurmăribilă va putea fi urmărită de orice creditor, iar
53
Statuarea instanţei supreme în sensul că, în cazul unei
rente viagere, având caracter personal, “urmărirea nu se
renta constituită cu titlu oneros nici nu poate fi poate face decât de creditor” (al rentei - TS, s.civ., dec. nr.
declarată neurmăribilă, deoarece reprezintă 710/1978, loc.cit., p. 72) vizează numai situaţia
moştenitorilor care nu pot pretinde plata rentei după
50
Vz. de exemplu, I. Zinveliu, Contractele civile stingerea ei prin moartea creditorului; în schimb, creditorii
instrumente de satisfacere a intereselor cetăţenilor, Ed. credirentierului pot urmări renta care nu este inalienabilă şi
Dacia, Cluj-Napoca, 1978, p. 133; E. Safta-Romano, insesizabilă, deoarece nu este esenţialmente personală.
Contracte civile, Ed. Graphix, Iaşi, 1993, p. 107; D. Chirică, 54
Contra, vz. D. Alexandresco, care susţine că însuşi
op. cit., p.122. dreptul la rentă se prescrie (op. cit., p.486 şi 491), întrucât
51
Infra nr. 70. concepe ratele ca venituri ale rentei (de exemplu, dobânzi
52
În caz de anulare a contractului prestaţiile primite se ale capitalului), ceea ce nu este riguros exact (vz., supra nr.
restituie potrivit regulilor generale. Vz., TS, col.civ., dec. nr. 57), iar ratele nu sunt venituri ale rentei, ci reprezintă renta
1703/1962, în CD, 1962, p. 108. însăşi.

21
nr.247/200555 a fost instituită renta viageră agricolă, Mai precizăm şi faptul că proprietarii căsătoriţi pot
adică suma de bani plătită rentierului agricol care deveni rentieri agricoli şi prin arendarea terenurilor
înstrăinează sau arendează terenurile agricole agricole care sunt bunuri comune, dacă cel puţin unul
extravilane aflate în proprietatea sa, având siguranţa dintre ei are vârsta de 62 de ani.
unei surse viagere de venituri garantate de stat.
Potrivit legii, rentierul agricol este persoana fizică în
vârstă de peste 62 de ani care nu are şi nu va deţine
în proprietate, cumulate în timp, mai mult de 10 ha de
teren agricol extravilan, pe care îl înstrăinează prin
acte între vii sau îl arendează, total sau parţial. De
asemenea, poate fi rentier agricol şi persoana
pensionată pe caz de boală, gradele I şi II, chiar dacă
nu a împlinit vârsta de 62 de ani, se află în
incapacitate de a munci. Pentru a deveni rentier pot fi
înstrăinate sau arendate numai terenurile care după
anul 1990 nu au făcut obiectul altei înstrăinări prin
acte juridice între vii.
Cuantumul rentei viagere agricole reprezintă
echivalentul în lei a 100 euro/an pentru fiecare hectar
de teren agricol înstrăinat şi echivalentul în lei a 50
euro/an pentru fiecare hectar arendat, iar pentru
suprafeţele mai mici de 1 ha suma plătită va fi
proporţională cu suprafaţa înstrăinată sau arendată.
Renta viageră agricolă este personală,
netransmisibilă şi încetează la data decesului
rentierului agricol.
55
Titlul XI al Legii nr.247/2005 a suferit numeroase
modificări. Pentru aplicarea dispoziţiilor acestui titlu a fost
adoptat Ordinul comun nr. 1272/26503/2005 al Ministrului
Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale şi al Ministrului
Finanţelor Publice (M.Of. nr.1178/27.12.2005), modificat şi
completat de mai multe ori.

22
Contractul de întreţinere proprietate şi consensual, cu excepţia cazului în care bunul
înstrăinat este un (şi un) teren sau o locuinţă ori o unitate individuală
Secţiunea I (în înţelesul art. art.101 din Legea locuinţei nr.114/1996 ), pentru
care legea prevede necesitatea încheierii contractului în formă
Noţiunea şi caracterele juridice ale contractului de întreţinere. autentică (art. 2 alin.1 din Titlul X „Circulaţia juridică a
Delimitarea lui faţă de alte contracte terenurilor” din Legea nr. 247/2005 privind reforma în domeniile
proprietăţii şi justiţiei, precum şi unele măsuri adiacente60, şi
64. Noţiune şi caractere juridice. Prin contractul de întreţinere respectiv art.101 din Legea locuinţei nr.114/1996, introdus prin art.
una dintre părţi înstrăinează un bun sau plăteşte o sumă de bani unic pct.3 din O.U.G. nr. 210/2008 pentru completarea Legii
(capital), iar cealaltă parte se obligă să-i asigure întreţinerea în locuinţei nr.114/1996).
natură (de regulă, hrană, îmbrăcăminte, îngrijiri medicale etc.)56 pe
timpul cât va trăi, iar după moarte s-o înmormânteze57. Asemănător rentei viagere, creanţa de întreţinere
poate fi constituită şi cu titlu gratuit, prin donaţie sau
Contractul de întreţinere, asemănător rentei viagere58, este un testament, caz în care sunt aplicabile regulile de
contract cu titlu oneros aleatoriu59, sinalagmatic, translativ de formă şi de fond ale liberalităţilor (forma actului,
capacitate, revocare, reducţiune etc.). Tot astfel, este
56
Cu privire la sensul larg, cuprinzător al noţiunii de posibilă constituirea creanţei de întreţinere şi pe calea
întreţinere şi validitatea contractului chiar în ipoteza în care
creditorul are mijloace materiale suficiente (pentru a se stipulaţiei pentru altul făcută donandi causa (în
întreţine), vz. TJ Braşov, dec. civ. nr.948/1984, în RRD nr. 5, favoarea altei persoane decât cea care înstrăinează
1985, p. 69; CSJ, s.civ., dec. nr. 2462/1992, în Deciziile CSJ bunul sau plăteşte capitalul), care reprezintă o
1990-1992, p. 59-62.
57
Dacă în contract s-a prevăzut “expres numai dreptul “donaţie” indirectă scutită de formalitatea înscrisului
vânzătorului la uzufruct pe tot timpul vieţii”, fără “referiri la autentic, dar supusă regulilor de fond prevăzute
eventuale prestaţii de întreţinere” din partea pentru donaţii.
cumpărătorului, contractul este de vânzare-cumpărare, iar
nu de întreţinere (CSJ, s.civ., dec. nr. 1303/1994, în Dreptul Dacă în contract există o pluralitate de părţi (mai
nr. 7, 1995, p. 84). Tot astfel, dacă vânzătorul îşi rezervă mulţi creditori şi/sau debitori), obligaţia de întreţinere
alte drepturi (uz, abitaţie etc.), dar fără obligaţia este indivizibilă (activ şi pasiv). Astfel fiind, în caz de
cumpărătorului de a-i presta întreţinere (vz. şi infra nr. 66).
58
Pentru deosebiri, vz. infra nr. 65.
59
Caracterul aleatoriu al contractului de întreţinere este 60
Legea nr. 247/2005 a abrogat Legea nr. 54/1998
chiar mai pronunţat decât în cazul rentei viagere, întrucât privind circulaţia juridică a terenurilor, care la rândul său
obligaţia debitorului depinde nu numai de durata incertă a abrogase capitolul „Circulaţia juridică a terenurilor” din
vieţii creditorului întreţinerii, dar şi de obiectul prestaţiei, Legea nr. 18/1991 a fondului funciar. Cele două acte
variabil în funcţie de nevoile lui zilnice sau de alţi factori normative au consacrat forma autentică cerută ad
care pot influenţa întinderea prestaţiilor (starea sănătăţii, validitatem pentru înstrăinarea (dobândirea) terenurilor
costul vieţii etc.). prin acte juridice între vii.

23
pluralitate de creditori, ea nu este considerată acceptă, iar ei înţeleg să execute obligaţia pentru a
îndeplinită dacă nu s-a executat integral faţă de toţi împiedica desfiinţarea contractului din cauza
creditorii, întinderea şi valoarea prestaţiei fiind în neexecutării fortuite a întreţinerii de către debitorul
funcţie de necesităţile şi durata vieţii tuturor iniţial obligat intuitu personae. Dacă a fost un singur
creditorilor. Iar în caz de pluralitate de debitori, fiecare creditor care are mai mulţi moştenitori, problema
(oricare) dintre ei poate fi obligat să execute obligaţia transmiterii creanţei nu se pune, deoarece ea se
de întreţinere; în schimb, şi prestarea întreţinerii de stinge la moartea lui. În schimb, problema se pune sub
către oricare dintre ei este liberatorie pentru toţi61. raportul exercitării dreptului patrimonial de a cere
Drept consecinţă a indivizibilităţii, neexecutarea rezoluţiunea contractului pentru neexecutarea
faţă de unul dintre creditori poate determina obligaţiei în trecut (până la decesul creditorului), care
rezoluţiunea întregului contract, iar nu pro parte se transmite, indivizibil, asupra tuturor moştenitorilor,
(pentru cota-parte din bun ce a aparţinut creditorului oricare putând să intenteze acţiunea62.
faţă de care obligaţia nu a fost executată sau 65. Deosebiri faţă de contractul de rentă
proporţional cu numărul creditorilor neîntreţinuţi). Iar viageră. Cu toate asemănările existente între
dacă întreţinerea este asigurată de un debitor, caracterele juridice ale contractelor de rentă viageră şi
creditorul nu poate cere rezoluţiunea contractului în de întreţinere, cele două contracte nu trebuie să fie
privinţa celorlalţi. confundate, ele fiind contracte speciale distincte.
Obligaţia de întreţinere urmează a fi considerată Principalele deosebiri (care, după cum vom vedea,
indivizibilă (pasiv) chiar dacă a fost contractată de un atrag după sine pe cale de consecinţă şi alte
singur debitor, deoarece - în cazul morţii lui - deosebiri) constau în faptul că:
moştenitorii vor fi obligaţi fiecare pentru tot (art. 1063 a) obligaţia debirentierului este o obligaţie de a da,
şi 1065 C. civ.), în ipoteza în care creditorul întreţinerii în timp ce prestarea întreţinerii este o obligaţie de a
face63;
61
Vz. M. Mănase, I. Săraru, Notă critică la dec.civ. a TJ b) renta viageră este transmisibilă (poate forma
Arad nr. 978/1974, în RRD nr. 3/1977, p. 41; P. Anca, Notă
critică la dec.civ. a TJ Timiş nr. 1328/1978, în RRD nr. obiectul unei cesiuni), în schimb creanţa de întreţinere
2/1980, p. 49-50; Nota redacţiei la dec. civ., nr. 27/1979 a este esenţialmente personală şi deci nu poate fi
TJ Suceava, în RRD nr. 8/1979, p. 58; C. Stătescu, C. Bîrsan,
op. cit., p.370; I. Filipescu, M. Bărbuşoiu, Sinteză de transmisă altei persoane (este incesibilă)64;
practică judiciară privind rezoluţiunea contractului, în RRD
nr. 6/1983, p.40; TS, s.civ., dec. nr.478/1978, în CD, 1978
62
Vz. infra nr. 69.
p.55-57; dec. nr. 1122/1987, în CD, 1987, p. 81-83: dec. 63
Vz. de ex., TS, s.civ., dec. nr. 1216/1977, în RRD nr.
nr.689/1988, în RRD nr. 2/1989, p.65; dec. nr.2814/1988, în 12/1977, p. 46.
RRD nr. 9-12/1989, p.128. În sensul că obligaţia este 64
Vz. TS, col. civ., dec. nr. 1627/1955, în CD, 1955, p. 73.
indivizibilă numai dacă din probe rezultă că părţile au privit Este personală (intuitu personae) şi incesibilă chiar şi
obligaţia ca nedivizibilă, vz. D. Chirică, op. cit., p.128-129. obligaţia de întreţinere (TS, s.civ., dec.nr. 1348/1969, în CD,

24
c) renta este, de regulă, urmăribilă, în timp ce 66. Delimitare faţă de vânzare-cumpărare.
întreţinerea nu poate fi urmărită de creditori65. Dacă înstrăinarea bunului se face (numai) în schimbul
d) contractul de rentă viageră este un contract întreţinerii - cu toate că se foloseşte uneori (greşit)
numit, reglementat de Codul civil, pe când contractul noţiunea de “vânzare-cumpărare cu clauză de
de întreţinere nu are o reglementare proprie, este deci întreţinere” - contractul nu poate fi confundat cu
un contract nenumit66. vânzarea-cumpărarea. “Împrejurarea că tribunalul
priveşte acea convenţie ca o vânzare... este eronată în
drept, din moment ce înstrăinarea bunului nu s-a făcut
1969, p.92; dec. nr. 1114/1976, în RRD nr. 12/1976, p. 59; pe un preţ în bani... convenţia în litigiu constituie un
N.M. Medrea, Contractul de întreţinere, rezumatul tezei de
doctorat, Cluj, 1974, p. 12-13), neputând fi prestată de altă contract nenumit permis de lege în virtutea
persoană în contra voinţei creditorului (art. 1094 C. civ.; TJ principiului libertăţii convenţiilor...”67.
Timiş, dec. civ. nr. 717/ 1974, în RRD nr.2/1975, p.42). Problema delimitării faţă de vânzare se pune însă în
Totuşi, în cazul unei imposibilităţi obiective şi temporare a
debitorului de a presta întreţinerea, nu excludem cazul în care bunul se înstrăinează în schimbul
posibilitatea ca obligaţia să fie executată de o altă întreţinerii şi a unei sume de bani. Contractul va fi
persoană (pe bază de contract sau din proprie iniţiativă,
gestiune de afaceri). Considerăm însă că o asemenea calificat ca fiind un contract de întreţinere sau un
posibilitate poate fi recunoscută numai în mod excepţional. contract de vânzare-cumpărare?
(În sensul posibilităţii de principiu de a executa întreţinerea Această problemă prezintă importanţă, de exemplu,
prin mandatar vz. TS, s.civ., dec. nr. 1711/1971, în RRD nr.
9/1971, p. 161-162; I. Zinveliu, op. cit., p.136-137). în ipoteza neexecutării obligaţiei de întreţinere (în
65
Întrucât întreţinerea are caracter strict personal nu ipoteza în care contractul este de întreţinere, debitorul
poate fi urmărită de creditori. Ei însă pot ataca contractul este de drept în întârziere şi nu i se poate acorda
încheiat de creditorul întreţinerii în frauda drepturilor lor,
dacă sunt îndeplinite condiţiile acţiunii pauliene termen de plată (de graţie) pentru a se împiedica
(revocatorii), această acţiune fiind aplicabilă şi în cazul rezoluţiunea68; dacă este de vânzare, dimpotrivă,
contractelor aleatorii (TS, s.civ., dec. nr. 1589/1985, în CD, debitorul trebuie să fie pus în întârziere şi i se poate
1985, p. 52-53). Cu atât mai mult (şi în condiţii mai
lesnicioase) contractul poate fi atacat de creditori dacă acorda termen de graţie) sau în legătură cu
întreţinerea s-a stipulat în favoarea unui terţ beneficiar
(donaţie indirectă). Vz. şi M.M. Pivniceru, D.C. Tudorache, autoritatea tutelară persoanelor vârstnice care înstrăinează
Exercitarea acţiunii oblice şi acţiunii pauliene în cazul bunuri în schimbul întreţinerii. Vz. infra Notă după nr. 71.
contractului de întreţinere, în Dreptul nr. 2/1994, p. 41-43 67
Cas. I, dec. nr. 444/1923 şi 1074/1923, în C.civ.
(erată la acest articol în Dreptul nr. 4/1994, p. 99-100). adnotat, vol. II, p.554-555 nr. 14. “De vreme ce în schimbul
66
Vz. de ex., TS, col. civ., dec. nr.832/1960, în CD, 1960, construcţiei dobândite, pârâţii s-au obligat să o întreţină pe
p. 133. De lege ferenda se preconizează reglementarea reclamanta şi pe soţul ei...”, suntem “în prezenţa unui
specială a contractului de întreţinere. Menţionăm că art. contract de întreţinere, iar nu a unui contract de vânzare-
30-34 din Legea nr. 17/2000 privind asistenţa socială a cumpărare cu clauză de întreţinere”. Nota redacţiei la dec.
persoanelor vârstnice nu reglementează contractul de civ. a TJ Suceava nr.40/1985, în RRD nr. 5/1985, p. 68.
întreţinere, referindu-se numai la asistenţa acordată de 68
Vz. şi infra nr. 69 alin. 2.

25
interpretarea clauzelor neclare din contract (în cazul încheierea contractului. Astfel - întrucât “proporţia
contractului de întreţinere clauzele se interpretează, între preţul în bani şi cel în natură”71 nu poate fi
potrivit regulilor generale, în favoarea debitorului; la calculată, valoarea întreţinerii fiind aleatorie - în lipsă
vânzare toate clauzele se interpretează în contra de alte criterii, urmează ca prestaţia în bani să fie
vânzătorului) ori în legătură cu suportarea cheltuielilor raportată la valoarea bunului; contractul va fi de
contractului (în cazul contractului de întreţinere se întreţinere dacă prestaţia în bani reprezintă mai puţin
suportă de ambele părţi, iar în cazul vânzării, de către de jumătate din valoarea bunului înstrăinat72, iar în caz
cumpărător) etc.69. contrar va fi de vânzare-cumpărare73.
Pentru rezolvarea problemei naturii juridice a Dacă obligaţia principală a dobânditorului este
contractului, trebuie să se stabilească obligaţia prestarea întreţinerii, contractul va fi de întreţinere,
principală70, scopul principal urmărit de către părţi la chiar dacă în contract s-a stipulat (precizat) preţul
imobilului înstrăinat, această împrejurare fiind
69
La fel ca şi credirentierul, creditorul întreţinerii este irelevantă şi nu poate modifica natura juridică a
ţinut de obligaţia de garanţie a vânzătorului şi se bucură de contractului74. Într-adevăr, evaluarea bunului nu poate
privilegiul prevăzut de lege în favoarea acestuia.
70
Vz. de ex., TS, col. civ., dec. nr.525/1956, în CD, 1956,
influenţa raporturile dintre părţi, pentru că obligaţia
p. 141-145; s. civ., dec. nr. 1751/1978, în RRD nr. 3/1979, creditorului întreţinerii este, oricum, certă (cu sau fără
p. 54; dec. nr. 121/1984, în CD, 1984, p. 64-66; TJ Vaslui, evaluare), contractul având caracter aleatoriu numai
dec. civ., nr. 481/1985 şi nr. 84/1986 citate de E. Safta- din cauza duratei incerte a vieţii creditorului şi a
Romano, Practica instanţelor judecătoreşti din judeţul
Vaslui cu privire la contractul de întreţinere, în RRD nr. 7/
1987, p. 43-44. Tot astfel se stabileşte natura contractului
71
TS, s.civ., dec. nr.1751/1978, cit. supra.
şi în ipoteza în care, în schimbul bunului, obligaţia de 72
N.M. Medrea, op. cit., p. 7-8; D. Chirică, op. cit., p.125.
întreţinere este însoţită (cumulată) cu o altă prestaţie decât 73
Uneori se foloseşte, şi în această ipoteză, denumirea
plata unei sume de bani determinate (de ex., un lucru, o de “vânzare-cumpărare cu clauză de întreţinere”.
rentă viageră etc.). În practică se întâlneşte cumulul Considerăm că nu este indicat să se folosească această
întreţinerii cu plata unei sume de bani determinate. denumire, care poate crea confuzii, întrucât ceea ce
Menţionăm că problema calificării contractului nu se interesează este natura contractului (şi în funcţie de
pune în caz de simulaţie, adică în cazul în care contractul aceasta, regulile aplicabile), iar natura nu poate fi dublă.
de întreţinere a fost deghizat sub forma vânzării- De altfel, dacă folosim această denumire, consecvenţa ar
cumpărării. În această ipoteză, simulaţia în sine nefiind o cere să folosim şi pe aceea de “întreţinere cu clauză de
cauză de nulitate, între părţi şi succesorii lor universali se vânzare”, în ipoteza în care obligaţia principală (elementul
vor aplica regulile contractului de întreţinere, situaţia precumpănitor) este întreţinerea. Or, elementele
juridică generată prin contraînscris fiind însă inopozabilă incidentale dintr-un contract nu trebuie să modifice natura
faţă de terţii de bună-credinţă (art. 1175 C. civ.). Vz. P. şi denumirea contractului. Menţionăm că, în cazul
Manica, C. Turianu (I) şi I. Stoenescu (II). Notă la dec. civ. a înstrăinării unui bun în schimbul unei sume de bani şi rentă
TJ Ilfov nr. 724/1975, în RRD nr. 5/1976, p. 52-55; TJ viageră, niciodată nu se spune “vânzare cu clauză de rentă
Bistriţa-Năsăud, dec.civ. nr.280/1971, în RRD nr. 10/1972, viageră”.
p. 174. Vz. şi infra nr. 68. 74
Vz. TS, s.civ., dec. nr. 121/1984 cit. supra.

26
necesităţilor lui, deci a valorii întreţinerii ce urmează a sau este bolnavă şi se poate întrezări, la data
fi prestată. încheierii contractului, sfârşitul său apropiat76.
În schimb, dacă se înstrăinează o cotă-parte Contractul de întreţinere nu trebuie să fie confundat
individualizată din imobil pe un preţ determinat, iar nici cu donaţia cu sarcini; în cazul donaţiilor, sarcinile
cealaltă parte în schimbul întreţinerii75, nu avem o impuse dobânditorului sunt în disproporţie cu valoarea
vânzare cu clauză accesorie de întreţinere (sau superioară a bunului donat77, astfel încât părţile
invers), ci două contracte (negotium) distincte contractează cu intenţia de a face şi a primi o
cuprinse într-un singur act (instrumentum), urmând a liberalitate. În schimb, în cazul contractului de
se aplica pentru fiecare contract regulile întreţinere părţile convin “în scopul de a-şi asigura
corespunzătoare. fiecare câte un avantaj, şi anume, una de a primi un
67. Delimitare faţă de contractul de donaţie. bun, iar cealaltă, întreţinerea pe viaţă”78.
Contractul de întreţinere nu trebuie să fie confundat Prin urmare, pentru delimitarea contractului de
cu contractul de donaţie, chiar dacă la moartea întreţinere de donaţia cu sarcini - deoarece valoarea
beneficiarului întreţinerii se constată că valoarea întreţinerii (criteriu obiectiv) este puternic influenţată
bunului înstrăinat în schimbul întreţinerii este mult mai de elementul alea - trebuie să fie avut în vedere şi
mare decât valoarea întreţinerii efectiv prestate. După criteriul cauzei (scopului) urmărit de părţi, pentru a se
cum s-a arătat, pe drept cuvânt, moştenitorii vedea dacă înstrăinătorul a încheiat contractul animus
rezervatari nu pot cere reducţiunea întrucât contractul donandi sau numai pentru a-şi asigura întreţinerea pe
de întreţinere este un contract cu titlu oneros, deşi are viaţă79.
caracter aleatoriu, în sensul că valoarea prestaţiilor
uneia dintre părţi este variabilă în raport de durata Secţiunea a II-a
vieţii celeilalte părţi. Acesta este însă un caracter Efectele contractului de întreţinere
specific al oricărui contract aleatoriu, care nu-şi poate
pierde, prin această împrejurare, caracterul său de
contract cu titlu oneros. Deci contractul de întreţinere 76
TS, col. civ., dec. nr.832/1960, în CD, 1960, p. 133. Vz.
nu poate fi considerat o liberalitate chiar dacă şi TJ Hunedoara, dec.civ. nr. 1277/1979, în RRD nr. 7/1980,
persoana care înstrăinează se află la o vârstă înaintată p. 51.
77
Vz. TJ Timiş, s.civ., dec. nr. 717/1974, în RRD nr.
1/1975, p. 41.
78
TS, s.civ., dec. nr. 608/1974 , în CD, 1974, p. 73.
75
Vz. de ex., speţă soluţionată de TS, s.civ., prin dec. nr. 79
Pentru amănunte vz. şi C. Stătescu, C. Bîrsan, op. cit.,
316/1987, în CD, 1987, p. 58-60, în care 1/2 din imobil s-a 1992, p. 34-36; S. Ciocoiu, Notă la dec. civ. nr. 507/1981 a
vândut pe un preţ determinat şi numai cealaltă jumătate a TJ Dolj, în RRD nr. 8/1982, p. 30-33; L. Mihai, Notă (II) la
făcut obiectul contractului de întreţinere. dec.civ. nr. 851/1981 a TJ Arad, în RRD nr.12/1982, p.42-48.

27
68. Obligaţiile părţilor contractante urmează să al executării întreţinerii80. Dacă întreţinerea (în sensul
fie executate, în lipsă de reglementări speciale, restrâns al noţiunii) nu este disociată de asigurarea
potrivit regulilor generale referitoare la executarea locuinţei (aceasta din urmă nefiind de esenţa
obligaţiilor. Creditorul (stipulantul) întreţinerii este întreţinerii81), ea urmează a fi prestată la locul stabilit
ţinut de obligaţia de garanţie a vânzătorului şi se pentru locuinţă, dacă nu s-a convenit altfel (eventual
bucură de privilegiul prevăzut de lege în favoarea chiar locuinţa debitorului).
acestuia.
Debitorul întreţinerii este obligat să acorde
întreţinerea în natură în condiţiile prevăzute în
contract, iar în lipsa unor stipulaţii speciale potrivit
regulilor aplicabile obligaţiilor de a face contractate
intuitu personae. Având în vedere caracterul aleatoriu
al contractului, în lipsa acordului creditorului, debitorul
nu se poate libera de executarea obligaţiei de
întreţinere oricât de oneroasă ar fi pentru el (viaţa
lungă a creditorului) şi chiar dacă s-ar obliga să
retransmită în patrimoniul creditorului bunul sau
capitalul primit fără a pretinde restituirea contravalorii
întreţinerii prestate.
O precizare este necesară cu privire la locul
executării întreţinerii. Problema se pune în cazul în
care părţile au locuinţe deosebite, ştiut fiind că
locuirea în comun nu este de esenţa, ci numai - cel
mult - de natura contractului de întreţinere. În ipoteza
locuirii separate, ţinând seama de natura specifică a
obligaţiei de întreţinere, se admite că - prin derogare
de la regula executării obligaţiei la domiciliul
debitorului (art. 1104 alin. 3 C. civ.) - ea urmează să
se execute la domiciliul creditorului întreţinerii (plata 80
Vz. de ex., L. Mihai, Nota (II), la dec. civ. nr. 851/1981 a
fiind deci portabilă, iar nu cherabilă), dacă nu s-a TJ Arad, în RRD nr. 12/ 1982, p. 43; TS, col. civ., dec.
stipulat altfel sau din împrejurări nu rezultă un alt loc nr.778/1955, în CD, 1955, vol. I, p. 83; dec. nr. 1115/1962,
în CD, 1962, p. 105.
81
Vz. L. Mihai, loc. cit.

28
69. Rezoluţiunea82 contractului pentru civ. (care în materia contractului de rentă viageră, ca
neexecutarea obligaţiei de întreţinere. În primul regulă generală, interzice - după cum am văzut -
rând s-a pus problema dacă, în caz de neexecutare rezoluţiunea contractului pentru neexecutare). Într-un
culpabilă83 a obligaţiei de întreţinere84, trebuie să cadru mai general, problema care se pune este aceea
aplicăm art. 1020-1021 C.civ. (după care creditorul de a şti ce reglementare aplicăm contractelor
poate opta între a cere executarea contractului85sau nenumite: reglementarea din partea generală a
rezoluţiunea lui pentru neexecutare) ori art. 1647 C. dreptului obligaţiilor (în speţă art. 1020-1021 C.civ.)
82
Folosim noţiunea de “rezoluţiune” deoarece “reziliere” atrage desfiinţarea de drept a contractului, ci suspendă
presupune ca obligaţiile ambelor părţi contractante să aibă executarea obligaţiei de întreţinere. (Pentru amănunte vz.
caracter succesiv (vz. Ş. Beligrădeanu, Nota (III), la sent. M. Enache, loc. cit., p. 44-47. Vz. şi D. Chirică, op. cit.,
civ. nr. 8984/1978 a Jud. Timişoara, în RRD nr. 1/1980, p. p.131-133; V. Stoica, op. cit., p.83-84). Iar dacă
48; P. Anca, Notă critică la dec. civ. a TJ Timiş neexecutarea este determinată de culpa creditorului (care
nr.1328/1978, loc. cit., p.50; Nota redacţiei de la dec.civ. a refuză nejustificat primirea întreţinerii sau - din motive
TJ Suceava nr. 40/1985, loc. cit., p. 69; M. Enache, Notă la personale, fără culpă din partea debitorului - îşi stabileşte
dec. civ. a TJ Vaslui nr. 681/ 1986, în RRD nr. 5/1987, p. 44; domiciliul în altă localitate sau dacă neexecutarea
E. Safta-Romano, Practica instanţelor judecătoreşti din întreţinerii se datorează conduitei capricioase a creditorului
judeţul Vaslui cu privire la contractul de întreţinere, în RRD - TMB, s. a IV-a civ., dec. nr. 1410/1997, în Culegere TMB,
nr. 7/1987, p. 45; V. Kun, Consecinţele exproprierii 1993-1997, p. 38-39), acţiunea în rezoluţiune urmează a fi
construcţiei - urmate de demolarea ei - asupra contractului respinsă. Desfiinţarea contractului este însă posibilă şi în
de întreţinere prin care, anterior, această construcţie acest caz cu acordul debitorului, care - în această ipoteză -
fusese înstrăinată, în RRD nr. 9/1987, p. 42). În contractul are dreptul la restituirea cheltuielilor făcute cu întreţinerea
de întreţinere transferul dreptului de la creditor la debitor creditorului (vz. dec. de îndrumare nr. 3/1987, loc. cit., p. 9;
se produce uno ictu, nu succesiv, iar în caz de neexecutare, TS, s.civ., dec. nr. 2179/1987, în CD, 1987, p. 80), dacă
după cum vom vedea, contractul se desfiinţează şi bunul părţile nu s-au înţeles altfel (de exemplu, să compenseze o
(sau altă prestaţie) se redobândeşte cu efect retroactiv (ex parte din cheltuieli cu valoarea foloaselor imobilului
tunc). Exonerarea creditorului de a restitui valoarea predat). Nu excludem nici posibilitatea efectuării unei
întreţinerii prestate sau a debitorului de a restitui asemenea compensări pe cale judecătorească.
contravaloarea folosinţei bunului reprezintă excepţii de la 84
În caz de simulaţie, neexecutarea obligaţiilor de către
principiul restitutio in integrum, justificate prin caracterul debitor urmează să fie raportată la clauzele actului secret,
aleatoriu al contractului (respectiv prin compensare cu iar nu la clauzele actului public, încheiat în formă autentică.
prestaţiile efectuate). Caracterul aleatoriu al contractului îşi Jud. Sibiu, sent. civ. nr. 636/1982 cu Notă de A. Bacaci, O.
pune amprenta şi după desfiinţarea lui. Menţionăm că în Ungureanu, în RRD nr. 5/1983, p. 61-64.
practica judiciară din ultima vreme se foloseşte, cu 85
Creditorul are dreptul de a cere executarea obligaţiei
precădere, noţiunea de rezoluţiune (vz. de ex., Plenul TS, de întreţinere şi în caz de expropriere urmată de demolarea
dec. de îndrumare nr. 3/1987, în CD, 1987, p. 7-9; s.civ., construcţiei sau în caz de pieire a construcţiei, fiindcă
dec. nr. 507/1986, în RRD nr. 5/1987, p. 63 etc.). riscurile sunt suportate de către proprietar, care încasează
83
Dacă neexecutarea este fortuită se aplică teoria şi despăgubirea de expropriere. (Pentru amănunte vz. V.
riscului contractual; suportarea riscului de către debitorul Kun, loc.cit., p. 39-44). Executarea poate fi cerută, pe calea
obligaţiei imposibil de executat (res perit debitori). Dacă acţiunii oblice, şi de către creditorii chirografari ai
însă imposibilitatea de executare este numai temporară, nu creditorului întreţinerii. (Vz. E. Safta-Romano, Examen al

29
sau reglementarea prevăzută pentru contractul numit S-a precizat totodată, că în contractele cu obligaţia
cel mai înrudit (art. 1647 C.civ.)? După cum se ştie, în de întreţinere, datorită caracterului alimentar al
cazul contractelor nenumite - dacă părţile nu au prestaţiei la care se obligă debitorul şi care trebuie să
prevăzut altfel - trebuie să se aplice cu prioritate fie efectuată în mod succesiv, în general termenele
regulile generale din materia dreptului obligaţiilor86, stipulate pentru executare au caracter esenţial,
fiindcă reglementarea prevăzută pentru contractul debitorul fiind de drept în întârziere (art.1079 pct.3
numit cel mai înrudit este o reglementare specială, C.civ.).În consecinţă, în caz de neexecutare creditorul
care trebuie să fie aplicată numai în cazurile şi în poate cere rezoluţiunea, fără a se putea acorda
condiţiile prevăzute de lege (interpretare restrictivă). debitorului termen de graţie pentru plată88.
După cum s-a stabilit în practica judecătorească, în În practică s-a pus şi problema dacă acţiunea în
caz de neexecutare a obligaţiei de întreţinere “nu se rezoluţiunea contractului pentru neexecutarea
vor aplica dispoziţiile speciale şi derogatorii de la obligaţiei de întreţinere poate sau nu să fie intentată
dreptul comun ale art. 1647 C. civ. din materia rentei de moştenitorii creditorului întreţinerii.
viagere, ci dispoziţiile dreptului comun pentru Întrucât dreptul la întreţinere este un drept personal
contractele bilaterale, adică art. 1020 C. civ., potrivit şi, ca atare, netransmisibil prin succesiune (stingându-
căruia se poate cere rezoluţiunea contractului”87. se la moartea beneficiarului), moştenitorii nu pot cere
ca prestaţia să continue în persoana lor sau ca
jurisprudenţei privitoare la acţiunea în rezoluţiune, în RRD
nr. 8/ 1990, p. 48; M.M. Pivniceru, D.C. Tudorache, loc. cit., prestaţia neefectuată în timpul vieţii beneficiarului să
p. 35-41; D. Chirică, op. cit., p.131). fie executată în persoana lor. Acest caracter personal
86
Vz. şi C. Stătescu, C. Bîrsan, op. cit., 1992, p. 40; al creanţei de întreţinere nu influenţează însă
Mazeaud, op. cit., vol. III p. 1268 nr. 1628; D. Chirică, op.
cit., p.132; V. Stoica, op. cit., p.37. caracterul patrimonial al acţiunii în rezoluţiunea (sau
87
Cas. I, dec. nr. 1074/1923 şi 444/1923 cit. supra; TS, anularea dacă este cazul) contractului. Chiar dacă
col. civ., dec. nr. 2212/1956, în CD, 1956, p. 133-134; s.civ.,
dec. nr. 1114/1976, în RRD nr. 12/1976, p.59. Vz. şi dec. nr. TS, s.civ., dec. nr. 1751/1978, în RRD nr. 3/1979, p. 54; TJ
1627/1955 şi nr. 1348/1969 mai sus citate. Tot astfel, nu se Hunedoara, dec. civ. nr. 1277/1979, în RRD nr. 7/1980, p.
aplică contractului de întreţinere nici art. 845 C. civ. prin 51; CSJ, compl. de 7 jud. dec. nr. 12/1991, în Deciziile CSJ
care se prezumă caracterul gratuit al înstrăinării făcute (în 1990-1992, p. 56-59. Cu toate că art. 1645 C. civ. nu este
schimbul unei rente viagere sau cu rezervă de uzufruct) aplicabil în cazul contractului de întreţinere, instanţa poate
către un succesibil în linie dreaptă. În consecinţă, faptul că constata nulitatea contractului pentru lipsa cauzei (alea)
un contract de întreţinere ascunde o donaţie deghizată (a dacă moştenitorii dovedesc faptul că debitorul întreţinerii a
bunului) trebuie să fie dovedit şi numai în acest caz se vor avut cunoştinţă de moartea iminentă a creditorului
putea aplica regulile de la donaţii (TS, col.civ., dec. nr. întreţinerii, pentru el şansele de pierdere fiind inexistente
1627/1955, în CD, 1955, p. 74). De asemenea, este (vz. şi Ph. Malaurie, L. Aynès, op. cit., p.462; A. Bénabent,
inaplicabil şi art. 1645. C. civ. care prevede nulitatea op. cit., p.562 nr. 994).
contractului de rentă viageră dacă beneficiarul ei a murit în 88
TS, col. civ., dec. nr. 525/1956, în CD 1956, p. 144. Vz.
interval de 20 de zile de la data încheierii contractului. Vz. şi supra nr. 66.

30
obligaţia are ca obiect o prestaţie contractată intuitu întreţinerii prestate, datorită caracterului aleatoriu al
personae, acţiunea în rezoluţiunea contractului pentru contractului, nu trebuie restituită.
neexecutare are caracter patrimonial; partea care nu Soluţia contrară ar duce la imposibilitatea pentru
şi-a executat obligaţia deţine fără cauză prestaţia beneficiarul întreţinerii de a cere rezoluţiunea
efectuată de creditorul întreţinerii. Astfel fiind, dreptul contractului din culpa debitorului ori de câte ori
la acţiune se transmite asupra moştenitorilor89, care îl valorile primite cu titlu de întreţinere (capitalizate) ar
pot exercita în cadrul termenului de prescripţie90. egala valoarea bunului sau chiar ar depăşi-o. Astfel,
70. Efectele rezoluţiunii pentru neexecutarea beneficiarul ar fi lăsat la discreţia debitorului, care ar
obligaţiei de întreţinere91. Ca efect al rezoluţiunii putea să nu mai execute contractul, ştiind că nu va
pentru neexecutare, este incontestabil că dreptul de mai fi obligat să restituie bunul, deoarece creditorul
proprietate asupra bunului prestat de beneficiarul întreţinerii nu ar mai avea interes să obţină
întreţinerii va fi redobândit de el. În schimb, valoarea rezoluţiunea din cauza sumei pe care ar trebui să o
restituie drept contravaloare a întreţinerii prestate. S-
ar ajunge astfel la înlăturarea efectelor aleatorii ale
89
În cazul în care creditorul întreţinerii nu a participat la
încheierea contractului (sau dacă întreţinerea s-a stipulat în contractului, dându-se posibilitatea debitorului de rea-
favoarea soţilor, dar bunul înstrăinat a fost proprietatea credinţă să înceteze prestarea întreţinerii ori de câte
exclusivă a unuia dintre soţi), creditorul întreţinerii ori valoarea prestaţiilor efectuate depăşeşte valoarea
(respectiv celălalt soţ) are calitatea de terţ beneficiar şi, ca
atare, poate cere prestarea întreţinerii, nu şi rezoluţiunea bunului primit92. De altfel, nici debitorul întreţinerii nu
contractului (lipseşte şi interesul restabilirii situaţiei face o restituire integrală, întrucât nu poate restitui
anterioare). Dar dacă terţul beneficiar este moştenitorul alea consumată de el până în momentul rezoluţiunii.
proprietarului-contractant (stipulant), în calitate de
moştenitor poate cere şi rezoluţiunea contractului (M. Soluţia de mai sus a fost adoptată în practică -
Mănase, I. Săraru, loc. cit., p. 39; Tj Timiş, dec. civ. nr. pentru ipoteza în care creditorul întreţinerii nu-şi
1328/1978, cu Notă de P. Anca, loc.cit., p.46-49. păstrează folosinţa bunului până la moartea sa - şi pe
90
Vz. TS, col.civ., dec. nr. 2162/1956, în CD, 1956, p.
113; s.civ., dec. nr. 546/1877, în CD, 1977, p. 50; dec. nr. motivul că debitorul, primind bunul în stăpânire încă
727/1988, în RRD nr. 2/1989, p. 64; TJ Hunedoara, dec. civ. de la data încheierii contractului, obţine un folos
nr. 825/1983, în RRD nr. 3/1984, p. 70. imediat, constând în culegerea fructelor şi folosirea
91
Ipoteza rezoluţiunii pentru neexecutarea obligaţiilor
asumate de creditorul întreţinerii (de exemplu, neplata bunului, aceste avantaje compensându-se, în parte, cu
sumei de bani promise), guvernată de regulile dreptului
comun (vz. M.M. Pivniceru, D.C. Tudorache, loc. cit., p. 37-
38 nr. 7), nu se întâlneşte în practică şi nu ridică probleme
speciale sub raportul efectelor rezoluţiunii (restitutio in 92
Vz. D. Demetrescu, Notă la dec.col.civ. al TS, nr.
integrum, inclusiv contravaloarea întreţinerii prestate, dacă 1181/1958, în LP nr. 9/1959, p. 104-105; TS, s.civ., dec. nr.
nu se compensează cu valoarea folosinţei bunului prestat 507/1986, în RRD nr. 5/1987, p. 63; Plenul TS, dec. de
de creditorul întreţinerii). îndrumare nr. 3/1987, loc.cit., p. 7-9.

31
valoarea întreţinerii prestate93. Dar “debitorului în întreţinerii la încheierea contractului nu sunt supuse
culpă nu i se cuvine restituirea valorii întreţinerii şi în restituirii în cazul rezoluţiunii contractului din culpa lui
situaţia că n-a avut un folos de pe urma bunului până exclusivă97.
la data rezoluţiunii - pentru că, de exemplu, creditorul Cât priveşte efectele rezoluţiunii contractului faţă
îşi rezervase uzufructul bunului - deoarece problema de terţi, se aplică dreptul comun. O dată cu
nu trebuie rezolvată după cum operează sau nu o desfiinţarea contractului, drepturile dobândite de terţi
compensare de foloase, ci în raport de caracterul în virtutea contractului desfiinţat rămân fără suport
aleatoriu al contractului de întreţinere”94. Cu toate că juridic, desfiinţându-se şi ele cu efect retroactiv
nu se face o compensare (matematică), debitorul care (resoluto iure dantis, resolvitur ius accipientis)98.
a avut folosinţa bunului nu va fi obligat nici el să Această soluţie se impune ori de câte ori se
restituie valoarea folosinţei; contractul fiind aleatoriu, desfiinţează cu efect retroactiv şi cu opozabilitate faţă
nu se face un calcul al echivalenţei prestaţiilor. de terţi (cum este şi rezoluţiunea pentru neexecutare)
În ceea ce priveşte impozitele plătite de debitorul un act juridic pentru cauze prevăzute de lege99, dar nu
întreţinerii, în caz de rezoluţiune ele trebuie să fie şi în cazul retrocedării prin convenţia părţilor (inclusiv
restituite de creditor deoarece acesta din urmă în caz de rezoluţiune convenţională). În toate cazurile,
redobândeşte dreptul de proprietate asupra bunului cu “terţii s-ar putea opune la restituire pe temeiul unui
efect retroactiv, iar impozitele sunt sarcini ale drept propriu, dobândit asupra bunurilor prin
proprietăţii95.
Tot astfel, creditorul are obligaţia să restituie şi
suma de bani primită cu titlu de preţ, ca prestaţie 97
TS, s.civ., dec. nr.89/1984, în RRD nr. 11/1984, p. 67-
accesorie întreţinerii, în cazul în care, pe lângă 68.
obligaţia întreţinerii, s-a plătit şi o sumă de bani (sau 98
TS, s.civ., dec. nr.1836/1977, în CD, 1977, p. 50; dec.
altă prestaţie comutativă), sub acest aspect contractul nr. 1830/1979, în CD, 1979, p. 69; dec. nr. 486/1979, în
RRD nr. 8/1979, p. 52; dec. nr.2450/1984, în RRD nr.
neavând caracter aleatoriu96. 9/1985, p. 71; Nota redacţiei la dec. civ. nr. 40/1985 a TJ
În schimb, taxele (de timbru, de autentificare, de Suceava, loc. cit., p. 68-69; I. Filipescu, N. Bărbuşoiu,
publicitate imobiliară etc.) suportate de debitorul loc.cit., p.41. Dacă contractul de întreţinere - având ca
obiect o construcţie - s-a încheiat sub incidenţa Legii
nr.58/1974 şi terenul aferent a trecut în proprietatea
93
Vz. TS, col.civ., dec. nr. 1181/1958, în CD, 1958, p. statului (art. 30), actualul titular al dreptului de folosinţă
103-104. asupra terenului, proprietar al locuinţei, poate redobândi
94
Dec. de îndrumare nr. 3/1987, loc. cit., p. 8. dreptul de proprietate asupra terenului prin ordinul
95
TS, col.civ., dec. nr.1181/1958, loc. cit. prefectului, la propunerea primăriei (art. 36 alin. 3 şi 6 din
96
Dec. de îndrumare nr. 3/1987, loc. cit., p. 9; TS, col. L. nr. 18/1991, republicată în 1998).
civ., dec. nr. 1181/1958, cit. supra; s.civ., dec. nr. 99
Vz. şi Ş. Beligrădeanu, Nota II la dec.civ. a CA Alba-Iulia
2179/1987, în CD, 1987, p. 78-80. nr. 699/1995, în Dreptul nr. 5, 1996, p.92-96.

32
uzucapiune sau ca efect al posesiei de bună-credinţă a întreţinere în natură neexecutate, instanţa - la cererea
unor bunuri mobile (art.1909 C.civ.)”100. creditorului - poate stabili obligaţia de întreţinere
71. Transformarea în bani a obligaţiei de printr-o sumă de bani plătibilă la epocile stabilite de
întreţinere. După cum am văzut, în caz de părţi (în caz de neînţelegere de către instanţă), cu titlu
neexecutare a obligaţiei de întreţinere creditorul are de despăgubiri echivalente (art. 1075 C. civ.), sub
facultatea, dar nu şi obligaţia, de a cere rezoluţiunea forma unor prestaţii periodice102. Suma periodică
contractului. Conform regulilor generale (art. 1021 C. stabilită de instanţă - fiind o dezdăunare pentru
civ.), el are posibilitatea să opteze pentru executarea neexecutarea întreţinerii în natură - este susceptibilă
contractului. În situaţia în care creditorul a optat în de modificare dacă nu acoperă nevoile creditorului
acest sens, dar executarea în natură a întreţinerii este întreţinerii; ca şi întreţinerea în natură, ea este
imposibilă din cauza atitudinii culpabile a debitorului101 variabilă în funcţie de necesităţile creditorului, costul
şi pentru ca, în caz de neplată, creditorul să aibă vieţii etc.
posibilitatea executării silite fără a introduce o nouă Transformarea în bani a obligaţiei de întreţinere
acţiune pentru transformarea în bani a obligaţiei de este posibilă, evident, şi prin consimţământul
100
C. Stătescu, C. Bîrsan, op. cit., 1992, p. 88.
părţilor103. Dacă s-a realizat o asemenea înţelegere,
101
În practica judecătorească (franceză) se admite “efectul principal al contractului de novaţie este acela
transformarea în bani a obligaţiei de întreţinere şi în cazul al stingerii vechii obligaţii existente între creditor şi
în care, fără culpa vreuneia dintre părţi, viaţa în comun a debitorul său şi înlocuirea acesteia cu o nouă obligaţie.
devenit imposibilă (vz. Ph. Malaurie, L. Aynès, op. cit., p.
460-461 nr. 985). În schimb, în cazul refuzului nejustificat al În atare situaţie, după încheierea celui de-al doilea
creditorului de a primi întreţinerea în natură sau dacă - din contract, prin care creditorul a consimţit la stingerea
motive personale, fără culpă din partea debitorului - el şi-a obligaţiei asumate cu o nouă obligaţie (aceea a rentei
stabilit domiciliul în altă localitate, acţiunea prin care se
solicită transformarea în bani a obligaţiei de întreţinere viagere), reclamantul nu mai era în drept să solicite
urmează a fi respinsă (TS. col.civ., dec. nr. 1115/1962, în
CD, 1962, p. 105-107; TJ Hunedoara, dec.civ. nr. 394/1979, 102
Vz. TS, col. civ., dec. nr.778/1955, în CD, 1955, p.83-
în RRD nr. 9/1979, p. 64 şi dec. civ. nr.322/1982, în RRD nr. 85; s.civ., dec. nr. 576/1979, în CD, 1979, p. 70-73; dec. nr.
4/1983, p.68). În asemenea cazuri, transformarea în bani a 183/1971, în CD, 1971, p. 63-64; dec. nr. 1794/1985, în CD,
obligaţiei de întreţinere poate avea loc prin consimţământul 1985, p. 43-45; dec. de îndrumare nr. 3/1987, loc. cit., p.7.
părţilor (vz. alin. urm. în text) sau la cererea debitorului În completarea sumei astfel stabilite, debitorul poate fi
întreţinerii, prin hotărârea instanţei, în cazul în care obligat şi la plata pensiei de întreţinere în baza Codului
creditorul refuză fără temei, în mod culpabil, primirea familiei, între ele nefiind nici o incompatibilitate (TJ
întreţinerii în natură. Vz. TS, s.civ., dec. nr.1794/1985, în Hunedoara, dec. civ. nr. 169/1980, în RRD, nr. 9/1980, p.
CD, 1985, p. 43-45; D. Chirică, op. cit., p.130. În sensul 59). Însă obligaţia de întreţinere, transformată în bani, nu
(greşit) că transformarea nu poate avea loc “decât cu este supusă dispoziţiilor Codului familiei (Vz. E. Safta-
acordul tuturor părţilor contractante” vz. CA Timişoara, Romano, loc. cit., p.44).
s.civ., dec. nr. 1643/1998, în CA Timişoara, Culegerea de 103
Vz., de ex., TS, s.civ., dec. nr. 1794/1985 şi dec.
practică judiciară, Edit. Lumina Lex, 1999, p. 42-43. nr.576/1979, cit. supra.

33
desfiinţarea primului contract pe motivul că nu i s-a capital (şi nici nu a fost constituită cu intenţie liberală).
prestat întreţinerea, întrucât această obligaţie nu mai În consecinţă, pentru noua obligaţie de a plăti viager o
există, ea fiind stinsă prin chiar voinţa reclamantului, sumă de bani periodică vor fi aplicabile nu regulile
de unde se trage concluzia că obligaţia de întreţinere special prevăzute pentru contractul de rentă viageră
din primul contract a fost executată de către debitor (sau vânzare-cumpărare), ci regulile generale care
din moment ce creditorul a acceptat, fără condiţii, guvernează obligaţiile civile.
stingerea acelei obligaţiei şi înlocuirea ei cu una Notă: Potrivit art. 30-34 din Legea nr.17/2000
nouă”104. privind asistenţa socială a persoanelor vârstnice108,
În legătură cu transformarea în bani a obligaţiei de dacă o persoană vârstnică (adică persoana care a
întreţinere se impune însă o precizare: transformarea împlinit vârsta de pensionare stabilită de lege - art.1
(convertirea) în bani a obligaţiei de întreţinere printr-o alin.4) înstrăinează bunuri în scopul întreţinerii şi
hotărâre judecătorească, fără acordul părţilor, nu îngrijirii sale, autoritatea tutelară a consiliului local îi
valorează novaţie, raporturile dintre părţi fiind va acorda asistenţă la încheierea contractului şi în caz
guvernate, în continuare, de regulile aplicabile de neexecutare a obligaţiilor de către debitorul
contractului de întreţinere (iar nu de rentă viageră). întreţinerii.
Astfel fiind, în caz de neexecutare (plata periodică a Aceste dispoziţii - adoptate pentru protecţia
sumei) creditorul poate cere rezoluţiunea contractului drepturilor persoanelor vârstnice (art.1 din Legea
de întreţinere105, bucurându-se de “garanţia” acestei nr.16/2000 privind înfiinţarea, organizarea şi
sancţiuni şi de alte (eventuale) garanţii prevăzute în funcţionarea Consiliului Naţional al Persoanelor
contract. Vârstnice109) - nu au modificat condiţiile de validitate şi
Numai dacă obligaţia a fost transformată prin
convenţia dintre părţi ea valorează o novaţie, noua
107
TS, s.civ., dec. nr. 316/1987 cit. supra. După unii
autori, în cazul arătat, contractul de întreţinere se
datorie “se substituie celei vechi care se stinge” (art. transformă, prin intermediul rentei viagere, chiar într-o
1128 C. civ.), ca şi cum ar fi fost executată106. Dar nu vânzare. (Vz. Ph. Malaurie, L. Aynès, op. cit., p.460 nr. 984).
suntem de părere că prin această novaţie a obligaţiei După părerea noastră, novaţia obligaţiei de întreţinere într-
o sumă periodică nu poate transforma raporturile dintre
contractul de întreţinere “a fost transformat într-un părţi într-o vânzare, mai ales că nici renta viageră nu este o
contract de rentă viageră”107, fiindcă în schimbul vânzare.
108
rentei (a obligaţiei noi) nu s-a prestat un bun sau Republicată în M.Of. nr.157/06.03.2007 şi modificată
prin Legea nr. 270/2008 pentru modificarea Legii nr.
104
TS, s.civ., dec. nr. 316/1987, în CD, 1987, p. 56-60. 17/2000 privind asistenţa socială a persoanelor vârstnice
105
Vz. şi Mazeaud, op. cit., vol. III, p. 1268 nr. 1628; A. (publicată în M.Of. nr.768/14.11.2008).
Bénabent, op. cit., p.562-563 nr. 996.
106
În consecinţă, problema rezoluţiunii contractului de
întreţinere pentru neexecutare nu se mai poate pune. 109
Republicată în M.Of. nr.191/20.03.2007.

34
regimul juridic al contractului de întreţinere, 72. Noţiune. Jocul şi prinsoarea (aceasta din urmă
reprezentând simple măsuri de bune oficii în interesul numită şi pariu sau rămăşag) sunt contracte aleatorii
persoanelor vârstnice cu capacitate de exerciţiu prin care părţile se obligă reciproc a plăti o sumă de
deplină. În cazul persoanelor vârstnice puse sub bani sau alt lucru câştigătorului în funcţie de
interdicţie actele de dispoziţie se încheie prin realizarea (verificarea) sau nerealizarea unui
reprezentantul legal, cu autorizaţia autorităţii tutelare, eveniment sau fapt depinzând de forţa, îndemânarea,
sub sancţiunea nulităţii relative, potrivit dreptului dibăcia, cunoştinţele, inteligenţa etc. părţilor
comun.110 contractante ori a altor persoane sau de hazard - care
face să existe şanse de câştig - pierdere pentru
ambele (toate) părţile contractante.
În literatura de specialitate jocul este deosebit de
prinsoare în funcţie de rolul îndeplinit de părţi în
realizarea evenimentului111: dacă părţile (sau cel puţin
una dintre ele) îndeplinesc un rol activ, contractul este
de joc (de exemplu, contractul dintre participanţii la
întreceri sportive), chiar dacă rezultatul depinde
exclusiv de hazard (de exemplu, jocuri simple de
cărţi); dimpotrivă, dacă părţile sunt străine de
Contractul de joc sau prinsoare eveniment contractul este calificat prinsoare (de
exemplu, contractul între spectatorii întrecerilor
sportive sau pronosticurile sportive).
73. Efectele contractului. Codul civil stabileşte,
ca drept comun în materie de joc şi prinsoare, trei
110
Menţionăm că reglementarea cuprinsă în art. 30-34 reguli importante (73.1-73.3) în lumina cărora practica
din Legea nr. 17/2000 este neclară şi deficitară. De
exemplu, nu se precizează în ce cazuri şi în ce condiţii
asistenţa autorităţii tutelare poate fi acordată “din oficiu” 111
Vz., de ex., C. Hamangiu, I. Rosetti-Bălănescu, Al.
(art. 30), odată ce persoana vârstnică are capacitate de Băicoianu, Tratat de drept civil român, vol. II, Bucureşti,
exerciţiu deplină. Articolul 31 se referă la actul juridic de 1929, p.1027, în care prinsoarea este definită ca un
înstrăinare în schimbul întreţinerii “încheiat de notarul contract prin care “părţile, adoptând fiecare un punct de
public”. Or, actul se încheie de părţi, iar notarul îl vedere opus, stipulează una de la alta un câştig
autentifică. Din art. 33 rezultă că nici denumirea părţii determinat, rămânând ca partea câştigătoare să fie
obligate la întreţinere (debitorul întreţinerii) nu este determinată prin verificarea evenimentului sau faptului,
cunoscută, legiuitorul utilizând perifraza de “noul proprietar care a făcut obiectul prinsorii... eveniment necunoscut de
al bunurilor obţinute (în loc de dobândite - n. ns.) ca urmare părţi în momentul prinsorii”; Vz. şi A. Bénabent, Droit civil.
a actului juridic de înstrăinare”. Les contrats spéciaux, Paris, 1995, p.541 nr. 954.

35
judecătorească şi literatura de specialitate au făcut (accipiens) a întrebuinţat dol, înşelăciune sau amăgire
unele precizări referitoare la două probleme adiacente - înlăturând astfel şansa câştigului pentru cealaltă
(73.4-73.5). parte - (la care trebuie adăugată, potrivit dreptului
73.1. Jocul şi prinsoarea nu produc efecte comun, incapacitatea pierzătorului). Rezultă că, în
obligatorii şi deci creditorul (câştigătorul) nu are concepţia Codului civil, datoriile din joc şi prinsoare
acţiune în justiţie pentru a-şi reclama câştigul (art. sunt recunoscute ca obligaţii juridice, însă fără
1636). Deoarece obligaţia se consideră a fi contractată posibilitatea executării silite. Dar dacă debitorul a
numai iocandi causa (din amuzament) - fără să plătit de bunăvoie nu are dreptul să pretindă
producă efecte ruinătoare pentru jucător şi familia sa - restituirea prestaţiei efectuate. Aşa cum câştigătorul
debitorul acţionat în justiţie poate opune creditorului nu are acţiune pentru a reclama plata câştigului, tot
lipsa de efecte obligatorii şi de sancţiune a jocului, astfel pierzătorul nu are acţiune pentru restituirea
numită “excepţie de joc”, care, fiind de ordine publică, plăţii făcute. Cum se mai spune, legea refuză nu
nu poate fi înlăturată prin convenţia dintre părţi şi numai acţiunea, dar şi repetiţiunea.
poate fi ridicată nu numai de debitor, dar şi de 73.3. Prin derogare de la regulile arătate, Codul
instanţă din oficiu. civil recunoaşte caracterul perfect al obligaţiei născută
73.2. Potrivit art. 1638, pierzătorul-plătitor din “jocurile ce contribuie la exerciţiul corporal”
(solvens) nu poate repeti ceea ce a plătit (efectiv112) (art.1637 alin.1). Se au în vedere contractele încheiate
de bunăvoie (fără să fi fost constrâns) şi în cunoştinţă între participanţii jocurilor sportive, iar nu între alte
de cauză113, în afară de situaţia în care câştigătorul persoane (de exemplu, spectatori). Înseamnă că
sportivul câştigător are dreptul la acţiune în sens
112
Dacă pierzătorul a subscris un titlu de valoare
câştigătorul nu îl poate valorifica pe cale de acţiune; material, deci poate obţine plata câştigului pe cale
dreptul la acţiune se recunoaşte numai în favoarea terţului silită; în schimb, spectatorul câştigător poate beneficia
dobânditor de bună-credinţă al titlului (vz. art. 514 alin. 1 numai de plata efectuată de bunăvoie de debitor. Cu
din Codul elveţian al obligaţiilor).
113
Acţiunea de repetiţiune este exclusă indiferent de spectatorul este asimilat şi sportivul care contractează
data plăţii. Chiar dacă plata a fost anticipată (pentru printr-un intermediar (de exemplu, boxerul), în loc să
asigurarea plăţii câştigului), pierzătorul nu poate relua miza contracteze direct cu adversarul de joc114.
sa (vz. în acest sens, Ph. Malaurie, L. Aynès, Cours de droit
civil. Les contrats speciaux, Paris, 1988, p.448 nr.962). În
Codul elveţian al obligaţiilor se precizează că repetiţiunea calitatea de “câştigător” în sensul art. 1638 C. civ. În
plăţii făcute anticipat este posibilă dacă jocul nu s-a putut consecinţă, deţinerea mizei este fără temei.
desfăşura datorită cazului fortuit, faptei sau neloialităţii 114
A se vedea, C. Hamangiu, I. Rosetti-Bălănescu, Al.
celeilalte părţi (art. 514 alin. 2). Considerăm că această Băicoianu, op. cit., p.1028; Henri et Léon Mazeaud, Jean
soluţie se impune şi în lipsa unui text expres în dreptul Mazeaud, Leçon de droit civil, vol. III, Paris, 1962, p.1257
nostru, deoarece - dacă jocul nu s-a desfăşurat - solvens-ul nr.1613. În această din urmă lucrare se face referire la
nu are calitatea de “pierzător”, iar deţinătorul sumelor jucătorul care contractează prin intermediul unui prête-

36
Precizăm, de asemenea, că în cazul jocurilor pur dacă împrumutătorul este o persoană care nu
intelectuale sau care depind numai de hazard, fără a participă la joc ori un participant sau organizator al
pune la încercare capacităţile fizice (corporale) ale jocului. Prin acordarea împrumutului creditorul devine
jucătorilor (de exemplu, şahul, jocurile de cărţi etc.)115, un fel de participant la joc, chiar dacă nu este parte în
câştigătorul nu are drept la acţiune. contractul de joc (ci în contractul de împrumut) şi, în
Referitor la jocurile cu caracter sportiv (corporal), consecinţă, - cu excepţia împrumutului acordat
Codul civil mai precizează că instanţa poate să participantului la jocul sportiv - nu are acţiune în
respingă cererea sportivului câştigător “când suma justiţie pentru recuperarea împrumutului acordat şi
pusă în joc sau la prinsoare ar fi excesivă” (art. 1673 folosit în vederea susţinerii jocului117.
alin.2). Subliniem că, în asemenea cazuri, instanţa 73.5. Precizăm că, în toate cazurile, lipsa de
poate numai să respingă acţiunea, iar nu să reducă sancţiune (de executare silită) a datoriei de joc
suma pusă în joc116. Dacă sportivul debitor plăteşte - vizează numai acţiunea care s-ar intenta împotriva
deşi acţiunea câştigătorului a fost respinsă - nu va pierzătorului pentru reclamarea câştigului sau a
putea repeti plata făcută (art. 1638 C. civ.). împrumutului acordat în vederea susţinerii jocului;
73.4. În practica judecătorească s-a pus şi aceste datorii (cu excepţia jocurilor sportive) sunt
problema regimului juridic al împrumuturilor acordate susceptibile numai de o plată benevolă, iar dacă au
jucătorului. În lipsa unor reglementări speciale, dar în fost plătite nu sunt susceptibile de repetiţiune.
spiritul dispoziţiilor din Codul civil analizate mai sus, s- În schimb, acţiunile care s-ar intenta împotriva câştigătorului sau
a admis soluţia că împrumuturile acordate jucătorului, împotriva unei alte persoane cu care el a contractat (în afara jocului
în cunoştinţă de cauză, în vederea susţinerii jocului şi propriu-zis) urmează să fie admise potrivit dreptului comun. De
folosite efectiv în acest scop, au aceeaşi soartă ca şi exemplu, în caz de pluralitate de câştigători, dacă unul a încasat
datoriile izvorând din joc sau prinsoare, indiferent câştigul, ceilalţi vor avea acţiune pentru partea corespunzătoare de
câştig. Tot astfel, câştigătorul care a participat la joc prin mandatar
nom pentru cazul propriei sale înfrângeri; în acest caz (mandat cu sau fără reprezentare) va avea acţiune împotriva acestuia
contractul este, evident, nul pentru lipsa cauzei (a
elementului alea) şi pentru fraudă.
115
Pentru practica judiciară în mult controversata 117
Vz. în acest sens, Mazeaud, op. cit., p.1262, nr. 1618;
problemă a biliardului, a se vedea C. Hamangiu, Codul civil Ph. Malaurie, L. Aynès, op. cit., p.447 nr. 960 şi practica
adnotat, vol. IV, Bucureşti, 1926, p. 103 nr. 1-3 (tendinţa judecătorească citată de autori. În art. 513 alin. 2 din Codul
este de a nu se recunoaşte dreptul la acţiune). elveţian al obligaţiilor se prevede expres inadmisibilitatea
116
În literatura de specialitate se semnalează faptul că, acţiunii în justiţie dacă “avansurile sau împrumuturile s-au
în practica judecătorească, posibilitatea respingerii cererii făcut cu bună ştiinţă în vederea unui joc sau prinsoare...”.
pentru cauză de exces nu se aplică niciodată, chiar dacă Precizăm că autorii citaţi mai sus au în vedere textul art.
suma pusă în joc este enormă. Vz. Ph. Malaurie, L. Aynès, 1965 C. civ. francez, identic cu textul art. 1636 C. civ.
op. cit., p.449 nr. 964. român.

37
pentru a-i cere socoteală, potrivit regulilor de la mandat (art. 1541 C. (cărţi de joc, zaruri, rulete, jocuri de tip “casino” etc.).
civ.). Organizatorii de jocuri de noroc sunt obligaţi să obţină
74. Reguli speciale privitoare la autorizarea autorizaţia de funcţionare de la Comisia de autorizare
jocurilor de noroc. Fără a abroga sau modifica a jocurilor de noroc din Ministerul Finanţelor (OUG nr.
dispoziţiile Codului civil referitoare la contractul de joc, 77/2009 şi HG nr.870/2009)120. Organizarea şi
dreptul comun în materie, legiuitorul a intervenit prin exploatarea sistemelor de joc cu miză, directe sau
acte normative speciale având ca scop, pe de o parte, disimulate, şi a pronosticurilor sportive constituie
organizarea de jocuri la nivel naţional pentru monopol de stat şi se poate desfăşura numai pe bază
canalizarea pasiunii de joc118 în limite rezonabile şi de licenţă (art.2 lit. g) şi h) din Legea nr.31/1996
utile societăţii, iar pe de altă parte, instituirea unui privind monopolul de stat).
sistem de coordonare, avizare şi atestare a organizării Organizarea, practicarea sau îngăduirea jocurilor de noroc
şi practicării jocurilor de noroc. neautorizate sau în condiţii contrare autorizaţiei eliberate, constituie
Potrivit actelor normative speciale referitoare la contravenţie sau, după caz, infracţiune.
definirea şi la regimul practicării acestor jocuri în În lumina actelor normative speciale referitoare la jocurile de
România119, prin joc de noroc se înţelege procedura de noroc, se pune problema de a şti ce semnificaţie juridică are
atribuire a unor câştiguri de orice fel, în funcţie de autorizaţia (licenţa) eliberată de organul competent.
anumite elemente aleatorii - indiferent de modul de Organizarea şi desfăşurarea jocurilor de noroc în
producere a acestora - cu perceperea, sub orice condiţiile autorizaţiei eliberate înlătură, neîndoielnic,
formă, a unor taxe de participare, directe sau caracterul contravenţional sau penal al faptei,
disimulate, cum ar fi: pronosticuri sau pariuri sportive; neputând fi aplicată nici sancţiunea confiscării sumelor
loterii, inclusiv toate genurile de tombole şi alte jocuri, aflate în joc sau rezultate din joc. În schimb,
precum şi toate dispozitivele mecanice sau electronice autorizaţia nu înlătură aplicarea dispoziţiilor Codului
prin intermediul cărora pot fi obţinute câştiguri; civil referitoare la lipsa de sancţiune a jocului
jocurile de noroc care se produc în prezenţa (excepţia de joc); “jocurile rămân deci supuse regulilor
jucătorilor, cu sau fără participarea directă a acestora Codului civil, indiferent că sunt practicate în
şi indiferent de mijloacele utilizate pentru acestea

118
Patima jocului, ca boală psihică (numită ludopatie), în 120
Refuzul comisiei de a aviza favorabil practicarea unor
unele ţări (de exemplu, Spania) este atât de răspândită jocuri de noroc pentru motivul că documentaţia prezentată
(mai ales în privinţa jocurilor mecanice) încât pe lângă de societatea comercială solicitantă este superficială şi din
secţiile de psihiatrie s-au creat centre de recuperare ea nu rezultă organizarea unei evidenţe contabile în
destinate ludopaţilor, asemănător centrelor de condiţii de securitate şi deţinerea unui spaţiu stabil, este
dezintoxicare pentru alcoolici sau toxicomani. legal (CSJ, s.cont.adm., dec. nr.1258/1997, în Jurisprudenţa
119
Vz. supra nr. 72 în nota de subsol. CSJ 1997, p. 123-124).

38
stabilimente autorizate sau clandestine”121. Fac
excepţie jocurile organizate şi reglementate prin acte
normative speciale în care jucătorului i se recunoaşte
dreptul la acţiune pentru plata câştigului (de exemplu,
jocurile organizate de Compania Naţională “Loteria
Română”122, inclusiv “loz în plic”; câştigurile acordate
deponenţilor de CEC sau de altă unitate bancară,
tragerile de amortizare a asigurărilor de viaţă,
operaţiunile - jocurile - de bursă regulat făcute123
etc.)124.
121
Mazeaud, op. cit., p.1261 nr. 1616.
122
Vz. OUG nr.159/1999 privind înfiinţarea Companiei
Naţionale “Loteria Română” – S.A., aprobată cu modificări
prin Legea nr.288/2001, şi modificată ulterior prin OUG
nr.202/2005.
123
Potrivit art. 45 din OUG nr.28/2002 privind valorile
mobiliare, serviciile de investiţii financiare şi pieţele
reglementate (aprobată prin Legea nr.525/2002), “orice
tranzacţie efectuată pe o piaţă reglementată şi înregistrată
conform reglementărilor specifice acesteia este act de
comerţ şi dă naştere unei obligaţii valabile, căreia nu i se
poate opune excepţia de joc” (ordonanţa de urgenţă a fost
abrogată de Legea nr.297/2004 privind piaţa de capital).
Vz. şi Cas. III, dec. nr. 794/1925, în Practica judiciară în
materie comercială, vol. I, Ed. Lumina, Bucureşti, 1991, p.
66-67. În schimb, s-a hotărât că premiul oferit de un ziar
abonaţilor prin tragere la sorţi nu conferă câştigătorului
acţiune în justiţie (Cas. I, 1913, în C. civ. adnotat, cit. supra
p. 100-101).
124
În practica judiciară (franceză) se mai recunoaşte
caracterul obligatoriu al jocurilor organizate prin radio,
televiziune sau de comercianţi (vz. Ph. Malaurie, L. Aynès,
op. cit., p.449 nr. 964). De fapt, în aceste cazuri - inclusiv amuzamentul publicului considerăm că se înscriu în
premiile oferite de un ziar - nu suntem în prezenţa unor categoria actului juridic unilateral (promisiune publică de
contracte aleatorii de joc vizate de C. civ., chiar dacă recompensă), ca izvor de obligaţii civile (vz. şi M. Avram,
realizarea evenimentului depinde de hazard, deoarece Actul unilateral în dreptul privat, Ed. Hamangiu, Bucureşti,
pentru organizatori nu comportă şanse de câştig, iar pentru 2006, p.268-278). Vz. şi A. Bénabent, op. cit., p.541-542 nr.
participanţi şanse de pierdere. Premiile, cadourile sau 955, iar în privinţa obligaţiilor contractate la cazinouri, vz.
recompensele oferite în scopuri publicitare sau pentru p.546 nr. 966.

39