Anamneză

Compoziţia familiei şi condiţiile de viaţă

Subiectul: C.F., 10 ani, Sex M, este al doilea copil, elev în clasa a patra. La primul contact,
copilul a fost uşor timid, dar s-a destins repede.
Tatăl: C.. !" de ani, in#iner la o firm$ privat$, se ocup$ de diferite tipuri de autori%a&ii. 'u
st$ foarte mult acas$, este foarte ocupat cu serviciul dar la sf(rşit de s$pt$m(n$ se str$duieşte s$
 petreac$ c(t mai mult timp posi)il cu familia. *re planuri multe de viitor şi este preocupat de
 )un$starea familiei.
familiei.
Mama: C.+. !1 de ani, asistent social la prim$rie, a)solvent$ de facultate, c$s$torit$ de 11 ani
cu actualul so&, ea se ocup$ cel mai mult de educa&ia copilului, consider$ c$ ar tre)ui s$ acorde
mai mult timp familiei dar nu are destul timp. ncearc$ s$ îl protee%e c(t poate de pericole şi
dificult$&i.
Frate: C.., / ani, al doilea n$scut al familiei, este s$n$tos, vioi, la şcoal$ are note medii-
 )une.
n momentul de fa&$ structura familiei este nucler$, condiţiile de viaţă fiind bune. Locuiesc
într-un apartament cu  camere, fiecare copil are camera lui, dota&i cu calculator, televi%or şi
destule
destule uc$rii
uc$rii pentru
pentru copii,
copii, atmosfer
atmosferaa familiala
familiala este adesea
adesea tensiona
tensionata
ta datorita
datorita conflict
conflictelor 
elor 
destul de dese2mama34.

Evenimente marcante din viaţa copilului

5n evenimet care i-a provocat lui C.F. mari

mari în#rior$ri a fost c(nd a fost operat$ mama lui
în urm$ cu 6 ani, a avut un fi)rom uterin, care apoi a fost îndep$rtat c7irur#ical
c7irur#ical cu succes.
n urm$ cu  ani a decedat )unicul de care era foarte apropiat, deces care a provocat
suferin&$ copiluilui.
copiluilui. 8 vreme a fost uşor deprimat$, dup$ care #radual şi-a revenit.

Sarcina şi naşterea

 'aşterea a fost una normal$, a decurs f$r$ pro)leme la spital. )$iatul s-a n$scut la termen
cu #reutatea de !," 9# şi în$l&imea de " cm.
Copilul a fost planificat şi a fost foarte dorit conform p$rin&ilor.

Sănatea/antecedente

Starea de s$n$tate este una excep&ional$. C.F. a trecut cu )ine peste )olile copil$riei, nu a
suferit de nici o afec&iune somatic$ #rav$. 'u are dia#nostic psi7iatric, nici neurolo#ic.
n famile un )unic a decedat de cancer2din partea mamei3, altul iar de atac vascular 
cere)ral. n famile nu exist$ antecedente psi7iatrice.
$rin&ii sunt am(ndoi s$n$toşi, nici unul dintre ei n-are antecedente medeicale demne de
men&ionat.
 Dezvoltarea n prima copilărie

 Dezvoltarea motorie. * început s$ um)le de la 1 luni, evolu&ia motricit$&ii a fost )un$.

 Dezvoltarea limbajului.  rimele vocali%$ri au ap$rut pe la / luni, primele cuvinte la
aproximativ 1 luni, primele construc&ii ver)ale la 6 ani iar folosirea corect$ a pronumelui s-a
do)(ndit pe la ! ani. Lim)aul actual este unul potrivit v(rstei, are un flux ver)al )un.
 Dezvoltarea cognitivă. ;e%voltarea co#nitiv$ a fost una normal$, a fost o uşoar$ înt(r%iere
a apari&iei lim)aului, dar apoi a fost compensat$ înt(r%ierea. *ctualmente confom p$rin&ilor,
copilul este inteli#ent şi foarte creeativ, are note )une la şcoal$.
 Primul zâmbet intenţionat  < nu ştiu p$rin&ii s$ specifice.
 Înţărcatul - * avut loc la v(rsta de = luni.
 Alimentaţia < rima al$ptare a fost natural$.
n ceea ce priveşte  somnul   au existat şi înc$ exist$ anumite dificult$&i, mai precis unele
insomnii de adormire, copilul adoarme #reu, t(r%iu, fapt ce se petrece de 6-! ori pe s$pt$m(n$.
8ca%ional2mai rar3 apar şi insomnii de tre%ire.
Controlul sfincterian  a ap$rut la 1/ luni,
Conduite şi interese seuale ! n momentul de fa&$ C.F. nu are asemenea interese.
.

Evoluţia relaţiilor cu antura!ul şi "c#imbările afective

C.F are prieteni, cu care se în&ele#e destul de )ine, este socia)il, lea#$ uşor rela&ii noi. ;e
o)icei particip$ la oac$, dar uneori în mod inexplica)il refu%$.
e la v(rsta de -/ ani, C.F a avut manifest$ri, care din descrierea p$rin&ilor par s$ fie
anxietate de separare.

$iaţa şcolară

"rădiniţa. C.F a fost doar 1 an la #r$dini&$ deoarece în aceea perioad$ nu a lucrat mama şi
a putut s$ stea acas$ cu el şi s$ îl în#rieasc$.

#coala. volu&ia şcolar$ este una )un$, notele sunt mari iar copilul înva&$ f$r$ insisten&e
 prea mari din partea p$ri&ilor. şi face multe #rii înainte s$ primeasc$ notele de la lucr$ri.
Su)iectului îi place la şcoal$, se simte )ine acolo. $rin&ii îşi doresc ca C.F. s$ urme%e o facultate,
nu vor s$ îl for&e%e într-o direc&ie anume, spun(nd c$ orice meserie e )un$ at(ta timp c(t este cel
mai )un în meseria respectiv$.

%ocul copilului n e&pectanţele părinţilor şi n dinamica cuplului parental'

$rin&ii au mari expectan&e pentru copii lor, nu vor s$ îi for&e%e într-o direc&ie anume, dar 
ca idee meseria de avocat, medic sau in#iner le- ar sur(de. $rin&ii consider$ c$ orice meserie este
 )un$ dac$ d$ randament maxim şi este cel mai )un. ;e asemenea mama sper$ s$ reuşeasc$ se
educe copii în spirit umanitar, ca ei, atunci c(nd vor fi mari s$ îi aute pe al&ii.
;e partea educativ$ se ocup$ predominant mama, iar c(nd ia note proste copilul este
mustrat sever c7iar şi la =.
*tmosfera familial$ este una relativ liniştit$, apar oca%ionale certuri în cuplu, certuri care
sunt desf$şurate uneori în fa&a copilului. 'u reuşesc s$ petreac$ mult timp împreun$ dar c(nd
totuşi au oca%ia este o atmosfer$ pl$cut$, prefer$ s$ ias$ în natur$ şi la plim)$ri frecvente.
(rofil de "tare
+nterviul a fost compus din ! etape. n primul r(nd s-a efectuat un interviu doar cu p$rin&ii
 pentru a o)&ine date anamnestice. *poi s-a stat cu întrea#a familie, dup$ care s-a efectuat interviul
şi evaluarea testolo#ic$ doar cu copilul. S-a revenit a doua %i pentru a continua evaluarea
testolo#ic$, deoarece multitudinea pro)elor au epui%at su)iectul.
n primul momemnt al examin$rii, C.F. a fost timid, retras. * stat mai mult l(n#$ p$rin&i şi
a r$spuns la între)$ri cu e%itare, privindu-şi p$rin&ii dup$ ce r$spundea. >reptat s-a destins, s-a
liniştit şi s-a acomodat situa&iei. La începutul interviului s-a pre%entat onicofa#ia, care a încetat-o
cam în " minute f$r$ s$ fie aten&ionat.
Fratele a stat cuminte, nu a încercat s$ capte%e aten&ia.
*titudinea copilului a devenit mult mai desc7is$ şi detaşat$ dup$ ce a ieşit familia din
camer$. C.F. era prietenos, foarte curios de pro)ele aplicate, curios de ce sunt şi ce fac. Foarte
repede s-a ataşat de examinator, devenind vesel, activ şi uc$uş.
*u fost pre%ente si elemente de mitomanie, dar nimic exa#erat.
* fost uşor distracti)il, dar dup$ aten&ion$ri reuşea cu succes s$ îşi redrese%e aten&ia la
sarcin$. ra curios de re%ultatele pro)eor, între)$nd de repetate ori dac$ f$cut )ine.

Simptome ce au reieşit n urma interviului clinic

e parcursul interviului clinic s- au relevat urm$toarele simptome?indicatori:

 'ivel co#nitiv:
- Stim$ de sine sc$%u$
- +ntelect crescut
- 8rientare )un$
- @umina&ii

 'ivel afectiv:

- >emeri şi #rii frecvente

- *n#oase
- >ul)ur$ri de ataşament

 'ivel comportamental:
- Mitomanie
- Compulsii
- erfec&ionism
- 5şor neliniştit?tensionat

Aiolo#ic:
- >ensiune muscular$ crescut$

Sindromatic:

- Sindrom anxios
- Sindrom o)sesiv
Evaluare co)nitivă/p"i#ometrică
- +ntelectul este de nivel supramediu 2B" de centile, Matricile pro#resive @aven color3

- Memoria ver)al$ este de nivel mediu 2ro)a ver)al$ @e3

(rofil p"i#olo)ic * (roba arborelui

*spectul #eneral al ar)orelui este unul complex, artistic şi murdar. Structura şi nivelul
desenului este neo)işnuit$ pentru v(rsta de 10 ani, fapt care indic$ un intelect crescut, un nivel de
de%voltare mintal$ superioar$ v(rstei cronolo#ice. C.F are un sim& artistic ieşit din comun, cu o
 )un$ capacitate de a)stracti%are.
ersonalitatea duce uşor spre introversie, dar nu este una pre#nant$. Su)iectul are o
capacitate de contact social rapid şi eficient. oate men&ine şi le#a cu uşurin&$ rela&ii, o dat$ ce
trece peste in7i)i&iile introversiei şi o dat$ ce simte nevoia s$ fac$ asta. Lumea intern$ este una
tensionat$, st$)$tut$ de an#oase, tensiune care o poate desc$rca #reu, tensiune care îşi are
r$d$cinile într-un trecut #reu şi ap$s$tor. C.F. pre%int$ o sensi)ilitate ieşit$ din comun, fapt ce îl
face şi vulnera)il la orice pertur)$ri sau excita&ii. C.F. se poate adapta de cele mai multe ori
situa&iilor exterioare, cel pu&in pe moment, dar cu timpul exist$ riscul acumul$rii de afect, fapt ce
 poate s$ duc$ în timp la manifest$ri clastice.
;in punct de vedere psi7opatolo#ic, se arat$ foarte puternice st$ri de excita&ie
 permanent$. ;eşi acestea pot s$ par$ furie sau a#resivitate, este de fapt vor)a de tensiuni psi7ice
care nu pot fi, sau doar foarte #reu pot fi desc$rcate. xist$ puternici indicatori de anxietate şi de
an#oase, care c7inuie şi epui%ea%$ su)iectul, sentimentul lipsei de control şi caracterul e%itant fac
s$ apar$ teama. xist$ şi elemente o)sesive, care pot fi #refate pe spatele anxiet$&ii, fiind o
consecin&$ a acesteia. Se arat$ şi uşori indicatori de depresie, dar acestea pot fi doar maniestarea
o)oselii provocate de anxietate şi de o)sesie.
si7odinamic, avem pertur)$ri ale elementului matern, acestea repre%ent(nd mie%ul
conflictelor antecedente care stau la )a%a manifest$rilor patolo#ice. Se arat$ o nevoie imperioas$
de indentificare, pro)a)il ca re%ultat al lipsei de control. Caracterul este unul re#resiv, plin de
 puncte mai vec7i de fixa&ie, care vor înt(r%ia maturarea, fapt ce construieşte un teren ideal pentru
apari&ia unei nevro%e.

(rofil metap"i#olo)ic
si7odinamic se remarc$ pro)leme în sfera oedipian$, tat$l uc(nd în oc7ii copulului rolul
unui tiran, al unei autorit$&i de temut, iar copilul av(nd fixa&ii materne. Complexul de castare a
fost unul exa#erat care a l$sat reminiscen&e. ertur)$rile elementului matern, repre%ent$ mie%ul
conflictelor, antecedente care stau la )a%a manifest$rilor patolo#ice.
ertur)area elementului matern a de)utat de la o v(rst$ foarte mic$, dup$ care în timpul
desf$şur$rii complexului 8edip, inderdic&ia a fost prea ve7ement$, şi complexul de castrare urmat
a fost unul foarte putenic.
*nalitatea este de caracter retentiv, predomin$ sfera pulsional$, sfer$ care este înc$rcat$
cu for&e excesive, care exercit$ presiuni mari. ;e aici se tra#e şi simptomatolo#ia o)sesiv$.
*#resivitatea este introiectat$, orientat$ c$tre propria persoan$. e l(n#$ fixa&iile anale se
remarc$ şi tendin&e oral- sadice care se traduc prin cerşitul dra#ostei.
>r$irile afective sunt frecvent refulate, fapt ce duce la o periculoas$ supratensionare
li)idinal$ şi pre#$teşte un teren pentru o nevro%$ deplin$, caracterul re#resiv, plin de puncte mai
vec7i de fixa&ie, vor înt(r%ia maturarea.
 >oleran&a la frustrare este sc$%ut$, an#oasa devine de necontrolat, ceea ce duce la re#resie,
defens$ şi formarea de simptom.
xist$ o am)ivalen&$ între evaluarea pro#resiv$ şi tendin&ele re#resive, am)ivalen&a tipic
o)sesiv$ duce la dependen&$ maternal$. xist$ posi)ilitatea s$ apar$ tendin&e de ec7ili)rare a
an#oaselor prin a#resivitate, alte d$&i va ap$rea in7i)i&ia re#resiv$.
ul este uşor permea)il, dar nu neaparat datorit$ unei structuri sl$)ite, ci datorit$ unei
nevoi de si#urant$. Supra-eu este unul puternic, tiranic aproape, care a auns aşa datorit$
introiect$rilor defensie ale unor norme a)erante.
Mecanismele de ap$rare nu sunt înc$ clar conturate, C.F. nu are defense )une împotriva
factorilor nocivi. Se tac7inea%$ cu deferite metode, cu diferite mecanisme, dar neform(ndu-se
 prefenin&e pentru una anume. @efularea pare s$ fie relativ constant$, dar restul mecanismelor sunt
folosite aleator. Lipsa mecanismelor )une defensive este un pericol mare, predispun(nd la o
multitudine de patolo#ii.

(rofil )eneral
Su)iectul este foarte )ine dotat intelectual, dispun(nd de o inteli#en&$ frapant$ de caracter 
 polivalent. Se manifest$ capacitate )un$ de concentare a aten&iei şi meticulo%itate. Fluxul ideativ
este unul )un, C.F. #(ndeşte prompt, dar nu pripit. *t(t ima#ina&ia, c(t şi memoria func&ionea%$ la
cote înalte, fapt ce favori%ea%$ at(t solu&ionarea pro)lemelor c(t şi posi)ilitatea de a manipula
oamenii. ;eşi în momentul de fa&$ func&iile co#nitive operea%$ la nivel înalt, acestea în timp
 pre%int$ riscul unei dec$deri datorit$ unei posi)ile epui%$ri psi7ice cau%ate de tensiunea psi7ic$
excesiv$.
Sfera afectiv$ este pre#nant pertur)at$. Carecterul afectivit$&ii este su) tutela reful$rii şi
este caracteri%at$ de la)ilitate. xist$ o nevoie pentru un timp de înc$l%ire pentru a aun#e la o
rela&ie afectiv$, dar o dat$ ce s-a auns la acesta, se poate men&ine rela&ia un timp îndelun#at. cu
timpul exist$ riscul acumul$rii de afect, fapt ce poate s$ duc$ în timp la manifest$ri clastice.
Socia)ilitatea este una )un$, dar este nevoie de un anume timp2nu foare lun#3 pentru
acomodare, dup$ care urmea%$ o destindere, o relaxare. xist$ totuşi tendin&e de ataşament
excesiv, tendin&e dependente.
ersonalitatea este str$)$tut$ de tesiune şi de afecte de%a#rea)ile. xist$ cen%ori şi
mediere co#nitiv$ a emo&iilor dar aceştia pre%int$ poten&ialul de a ceda şi a de manifesta a#resiv.
ner#ia psi7ic$ este caracteri%at$ de vivacitate şi %el. ;atorit$ ului sla), su)iectul este su#esti)il
şi permea)il. Comportamental, s-a o)servat un 7iperactivism şi distracti)ilitate care a fost testat
 prin punerea su)iectului într-o sarcin$ monoton$2s$ desene%e patr$&ele3, sarcina în care a reuşit s$
r$man$.
si7opatolo#ic, re#$sim o anxietate #enerali%at$, cu an#oase putenice. *nxietatea pre%int$
un mare pericol de a#ravare, şi de cronici%area. Se remarc$ tendin&e o)sesiv compulsive, #refate
 pe spatele anxiat$&ii, deci ca o re%ultant$ a acesteia, care pot în timp s$ se transforme în tul)urare
o)sesiv-compulsiv$. ;e asemenea s-au o)servat tendin&e depresive, dar aceste pro)a)il sunt doar 
epui%$ri produse de tensiunea psi7ic$ foarte mare. *t(t insomniile c(t şi onicofa#ia sunt
mecanisme de reduere, de eliminare a tensiunii, deci sunt cau%ate de anixietate.
tiolo#ia anxiet$&ii este strict le#at$ de rela&ia cu p$rin&ii şi modul de educa&ie.
Diperprotectivitatea şi exi#en&ele foarte crescute sunt factori a#ravanti, men&in$tori şi poate c7iar 
şi etiolo#ici.
 Concluziile evaluării p"i#olo)ice

n ca%ul de fa&$ toate simptomele pre%entate sunt ap$rute pe spatele unei tul)ur$ri
anxioase. >ul)urarea pare s$ fie pre%ent$ de mai mult$ vreme 2anxietatea de separare3. 5n factor 
de men&inere, poate c7iar etiolo#ic este 7iperprotectivitatea mamei şi exi#en&ele sale.
e spatele anxiet$&ii, se conturea%$ uşor tendin&e o)sesiv compulsive care pre%int$ un risc
de evolu&ie spre o tul)urare o)sesiv compulsiv$.
;eşi unele simptome pot indica o depresie, cel mai pro)a)il c$ aceste sunt doar re%ultanta
epui%$rii psi7ice, riscul real fiid cel al unei psi7astenii.
Mitomania este doar com)inatia dintre ima#inatia )o#ata si poate nevoia de polari%are a
atentiei parintilor2factor pre%ent si la celelalte simptome3, datorita faptului ca acestia se certa
frecvent. Cel mai pro)a)il ca acest simptom va trece de la sine.

(rono"tic/evoluţie

C.F. poate evolua spre:

- Agravarea anietăţii cu devoltarea unei tulburări obsesiv com$ulsive%  pro)a)il în ca%ul
în care nu se intervine, datorit$ caracterului patolo#iei, apari&iei timpurii şi pre%en&ei
simptomelor o)sesiv compulsive, 7iperprotectivit$&ii parentale.
- Agravarea anietăţii% posi)il, datorit$ apari&iei timpurii a simptomelor, şi influen&elor 
mediului.
-  &emiterea sim$tomelor% posi)il o dat$ cu adolescen&a şi maturi%area s$ dispar$ complet
şi de la sine anxietatea
-  'enţinerea nesc(imbată% lineară a anietăţii%  pu&in pro)a)il datorit$ perioadelor,
experien&elor şi modific$rilor endocrine ce urme%$, este impro)a)il s$ nu oscile%e
anxietatea într- o direc&ie sau alta.

+ecomandări
- Se recomand$ psi7oterapie famili$ pentru investi#area şi re%olvarea patternurilor 
maladaptative.
- xerci&ii de relaxare pentru di%olvarea rapid$ a anxiet$&ii.
- si7oeduca&ie 2poate terapie3 pentru p$rin&i, pentru eliminarea 7iperprotectivit$&ii şi a
exi#en&elor foarte mari, si investi#area patternurilor.

- valu$ri psi7olo#ice viitoare pentru a urm$ri tendin&ele o)sesive remarcate, elucidarea

idicilor de depresie şi urm$rirea evolu&iei anxiet$&ii.
*'E