IMPLEMENTAREA PROIECTELOR

PUBLICE FINANȚATE PRIN FEADR.

STUDIU DE CAZ PRIVIND FACTORII
CARE INFLUENȚEAZĂ IMPLEMENTA-
REA INVESTIȚIILOR FINANȚATE
PRIN FEADR

Paul Andrei FERENŢ

BALOGH Marton

Paul Andrei FERENȚ

Masterand, Dezvoltare Comunitară și Planificare Urbană,
Departamentul de Administrație Publică, Facultatea
de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării, The Implementation
Universitatea Babeș-Bolyai, Cluj-Napoca, România of Public Projects Financed through EAFRD
Tel.: 0040-264-431.361
E-mail: paul_f09@yahoo.com Abstract
This article is a case study regarding the factors
BALOGH Marton that influence the public investments financed throu-
Conf. univ. dr., Departamentul de Administrație Publică, gh EAFRD during the 2007-2013 programming peri-
Facultatea de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării, od. The nonrefundable European grants represent
Universitatea Babeș-Bolyai, Cluj-Napoca, România an important proportion in the budgetary revenues
Tel.: 0040-264-431.361 obtained by the rural administrative units. This study
addresses such topics as the lack of expertise in
Email: marton@fspac.ro
public procurement, specific gaps of the administra-
tive system corresponding to EAFRD investments or
the quality of collaborators that beneficiaries have
during investment implementation. It is also noted
that we have to look at the obstacles faced by ap-
plicants and beneficiaries of this type of financing
sources in the general administrative context and
not as being elements specific only to investments
Revista Transilvană realized through grants.
de Ştiinţe Administrative Keywords: rural area, public investment, grant,
2(33)/2013, pp. 58-75 budget, public procurement.

58
1. Introducere
Sectorul administrației publice din mediul rural este probabil unul dintre cele mai
delicate segmente ale aparatului administrativ românesc, de cele mai multe ori fiind
invocate în discuțiile referitoare la acest subiect lipsa resurselor financiare necesare
satisfacerii nevoilor comunităților rurale, dar și resursa umană, uneori lipsită de pre-
gătire, și, de cele mai multe ori, slab motivată.
Odată cu accederea României la Uniunea Europeană, Fondul European Agricol
pentru Dezvoltare Rurală (FEADR), prin intermediul Programului Național pentru Dez-
voltare Rurală 2007-2013 (PNDR), a reprezentat pentru o parte însemnată a unităților
administrativ-teritoriale din mediul rural, singura sursă însemnată de alocări bugetare
dedicate investițiilor de modernizare și îmbunătățire a calității vieții din comunitățile
rurale.
Articolul de față are scopul de a identifica obstacolele întâmpinate de către benefici-
arii investițiilor publice finanțate prin FEADR pe parcursul implementării proiectelor
aferente unor măsuri de finanțare diferite, cuprinse în PNDR 2007-2013, și de a propune
soluții menite să rezolve deficiențele constatate.
Obiectivele propuse sunt acelea de a realiza o analiză care reflectă situația la nivel
național în ceea ce privește numărul și valoarea proiectelor finanțate prin măsurile
de finanțare din PNDR, ale căror beneficiari eligibili sunt comunele și asociațiile de
dezvoltare intercomunitară, de a reliefa complexitatea mecanismului care stă la baza
implementării proiectelor, dar și de a identifica problemele constatate prin interpretarea
datelor obținute și prin aplicarea instrumentelor de cercetare, și, nu în ultimul rând, de
a propune măsuri de îmbunătățire pentru perioada de programare 2014-2020.

2. Metodologie
Articolul se bazează pe două metode calitative de cercetare: interviul și analiza
secundară a documentelor. Interviul este utilizat în special pentru a identifica proble-
mele și soluțiile beneficiarilor în privința procesului de implementare a investițiilor
FEADR. Analiza documentelor este folosită pentru a obține o imagine generală asupra
numărului și valorilor proiectelor cu beneficiari publici, pentru a reliefa deficiențele
din PNDR 2007-2013, ghidurile solicitantului și procedurile de lucru ale Agenției de
Plăți pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit (APDRP), dar și pentru a acorda un plus de
consistență răspunsurilor obținute pe parcursul interviurilor. Având în vedere cele
menționate anterior, putem spune că între cele două metode de cercetare există un
raport de complementaritate, informațiile colectate de la respondenți împletindu-se în
faza de interpretare a datelor cu cele obținute prin analiza documentelor.

2.1. Analiza secundară a documentelor

Datele analizate provin în special din documentele specifice procedurilor APDRP,
Ghidurile Solicitantului sau Rapoartele de Selecție care sunt publicate pe site-ul oficial
al APDRP (www.apdrp.ro). De asemenea, au fost utilizate și informații obținute din
cadrul legislativ național (Legi, Ordonanțe de Urgență ale Guvernului, Hotărâri Gu-
vernamentale sau Ordine emise de la nivel ministerial).

59
2.2. Interviul
În ceea ce privește instrumentul de cercetare, interviul este bazat pe un ghid de in-
terviu semi-structurat care a fost aplicat în cursul lunilor ianuarie și februarie din anul
2014, unui număr de zece reprezentanți legali de proiecte cu beneficiari publici (nouă
comune și o asociație de dezvoltare intercomunitară) și trei consultanți implicați direct
în managementul unor investiții de tipul celor studiate în acest articol.
Toate proiectele pe baza cărora s-a discutat sunt realizate în Regiunea Nord-Vest,
în județele Cluj, Bistrița-Năsăud, Satu Mare și Sălaj și sunt finanțate prin măsurile 125
– „Îmbunătățirea și dezvoltarea infrastructurii legate de dezvoltarea și adaptarea agri-
culturii și silviculturii”, 313 – „Încurajarea activităților turistice” și 322 – „Renovarea,
dezvoltarea satelor, îmbunătățirea serviciilor de bază pentru economia și populația
rurală și punerea în valoare a moștenirii rurale”.

3. Interpretarea datelor
Interpretarea datelor este realizată unitar pentru ambele instrumente de cercetare,
informațiile fiind structurate pe mai multe secțiuni delimitate prin formule interogative
care au menirea de a informa cititorul asupra subiectului abordat în fiecare dintre ele.

3.1. În ce măsură influențează finanțările FEADR

bugetele comunelor din regiunea Nord-Vest?
Finanțările FEADR sunt, pentru multe comune din România, singura soluție pentru
realizărea unor investiții semnificative, în vederea îmbunătățirii condițiilor de viață
pe care le pot oferi locuitorilor. Alocările de la nivel național sunt, de cele mai multe
ori, suficiente doar pentru acoperirea cheltuielilor operaționale necesare funcționării
aparatului administrativ și pentru investiții minore, fără un impact considerabil asupra
populației.
După cum se poate vedea și în figura de mai jos, care este o reprezentare grafică
a bugetelor locale ale comunelor din regiunea de dezvoltare Nord-Vest pentru anul
7.000.000,00
6.000.000,00
5.000.000,00
4.000.000,00 Media veniturilor bugetare
3.000.000,00
Media veniturilor bugetare
2.000.000,00
provenite din fonduri UE
1.000.000,00
Media veniturilor bugetare
0,00 exceptând fondurile UE

Fugura 1: Proporția finanțărilor europene în veniturile bugetare ale comunelor din regiunea de NV, în anul 2012

60
2012 (la momentul editării prezentului material datele pentru anul 2013 nu erau făcute
publice), fondurile europene aduc o suplimentare considerabilă sumelor alocate din
bugetul național. Dintre cele șase județe componente ale regiunii, Bistrița-Năsăud a
reușit să atingă cea mai ridicată medie a alocării bugetare provenite din fondurile oferite
de Uniunea Europeană, la polul opus situându-se județul Bihor, care beneficiază însă
de cea mai mare medie a alocării de la nivel național.

3.2. De ce comunele cu bugete mari se descurcă mai bine

decât comunele cu bugete mici?
Prevederile contractelor de finanțare semnate de către beneficiarii publici de finanțări
FEADR (Articolul 4 – Avansuri) le oferă acestora posibilitatea de a obține un avans re-
prezentând o sumă de maximum 50% (20% până în 2011) din valoarea ajutorului public
aferent investiției. Gândită ca o măsură de accelerare a modului în care investiția se
derulează, decizia beneficiarului de a opta pentru maximizarea avansului atrage de cele
mai multe ori costuri neeligibile, suportate în întregime din resursele financiare proprii.
Un aspect foarte important referitor la posibilitatea ca un beneficiar public să obțină
un avans din partea APDRP este acela că beneficiarul este obligat să depună o garanție
financiară, care să acopere suma solicitată în avans în procent de 110%. Această garanție
poate să fie eliberată de către două instituții financiare nebancare: Fondul de Garanta-
re a Creditului Rural (FGCR IFN SA) sau Fondul Național de Garantare a Creditului
pentru Întreprinderi Mici și Mijlocii (FNGCIMM SA IFN).
Beneficiarii publici (comune sau asociații de dezvoltare intercomunitară) au posibi-
litatea de a-și recupera cheltuielile cu TVA-ul aferent cheltuielilor eligibile din proiect
în baza prevederilor Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 74/2009, aspect care nu
le permite însă să beneficieze și de sume de bani primite ca avans în vederea suportării
TVA-ului aferent cheltuielilor eligibile suportate din avansul primit din partea APDRP.
Corelarea acestui aspect cu obligația contractuală conform căreia ultima cerere de plată
depusă de beneficiar trebuie să fie cel puțin egală cu valoarea avansului, a determinat
comunele beneficiare de finanțare FEADR cu bugete locale mici să apeleze la instituții
bancare în vederea contractării unor credite pentru a putea finaliza investiția.
Pentru a contura o imagine clară asupra cheltuielilor pe care comunele sunt nevo-
ite să și le asume, pe lângă cheltuielile eligibile prin bugetul proiectului FEADR, vom
recurge la un exemplu concret, pentru formularea căruia sunt utilizate date comune
unui număr considerabil de proiecte finanțate prin Măsura 322 – „Renovarea și dez-
voltarea satelor”.
La o investiție publică finanțată prin FEADR, cu o valoare eligibilă de 9 milioane
de lei și, pentru care beneficiarul optează pentru un avans de 50% din această sumă,
din rațiunea de a accelera derularea proiectului, și cu o perioadă de timp de 16 luni
necesară finalizării lucrărilor de construcții și efectuării ultimei plăți din partea APDRP
către beneficiar, rezultă următoarele calcule:
1. Comisionul instituției financiare nebancare aferent Scrisorii de Garantare de re-
stituire a avansului (Solicitat prin Contractul de Finanțare): suma care reprezintă 110%

61
din valoarea avansului solicitat este înmulțită cu 0,05% în fiecare lună, până la finaliza-
rea investiției. Suma rezultată este de 39.600 lei, care trebuie plătiți de către beneficiar
înainte de avea acces la avans.
Calculul prezentat mai sus are la bază prevederile Ordinului nr. 89 din 2014 emis
de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale în privința nivelului comisionului de
garantare datorat fondurilor de garantare de către beneficiarii scrisorilor de garanție
stabiliți prin art. 3 din Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 79/2009 (O.U.G. 79/2009),
entități printre care se află și comunele sau asociațiile de dezvoltare intercomunitară.
2. Cheltuielile cu TVA-ul aferent cheltuielilor eligibile corespunzătoare ultimei tranșe
de plată transmisă APDRP (cu o valoare minimă egală cu valoarea avansului, conform
contractului de finanțare): 24% (conform Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 58
din 2010) calculat din suma de 4.500.000, reprezentând 1.080.000 lei; și
3. Luând în considerare faptul că suma de 1.080.000 lei reprezintă mai mult de un
sfert din bugetul anual al multor comune (fără să luăm în calcul alocările FEADR din
buget, deoarece acestea nu pot fi utilizate în vederea suportării costurilor creditului),
există șanse foarte mari ca beneficiarul să apeleze la un împrumut bancar. Chiar dacă
suma menționată anterior ar urma să fie recuperată în mai puțin de 3 luni de la depu-
nerea cererii de plată, este foarte greu de crezut că un Consiliu Local își va permite să
blocheze acea sumă, așadar, costul estimat pentru un împrumut bancar cu o valoare
de 1.080.000 lei va fi de 70.000 lei.
În vederea clarificării modului în care costul creditului a fost estimat, menționăm că
acest demers a avut la bază prevederile art. 28 din Ordonanța de Urgență a Guvernului
nr. 34 din 2006 (O.U.G. 34/2006) prin care se stipulează că „în cazul în care autoritatea
contractantă își propune să achiziționeze servicii bancare sau alte servicii financiare,
atunci valoarea estimată a acestor contracte de servicii se calculează pe baza taxelor,
comisioanelor, dobânzilor și a oricăror alte forme de remunerații aferente serviciilor
respective”.
Tabelul 1: Influența bugetului local asupra modului în care beneficiarii suportă costurile neeligibile

Nr.
Scenariu* Costuri suportate din bugetul local
crt.
Comună cu buget mare care își permite să finalizeze proiectul 0 lei – după recuperarea TVA conform preve-
1.
fără solicitarea unui avans din partea APDRP derilor O.U.G. nr. 74/2009
Comună cu buget mediu care are nevoie de avans, însă, care
39.600 lei – reprezentând comisionul instituției
își permite să aloce prin buget suma necesară plăților de TVA
2. financiare nebancare care emite Scrisoarea de
(până la momentul recuperării TVA în temeiul prevederilor
Garantare privind restituirea avansului
O.U.G. nr. 74/2009)
Comună cu buget mic și care are nevoie atât de avans cât 106.900 lei – reprezentând comisionul instituției
și de împrumut bancar pentru a putea suporta cheltuielile cu financiare nebancare care emite Scrisoarea de
3.
TVA (până la recuperarea acestor sume în temeiul prevederilor Garantare privind restituirea avansului la care
O.U.G. nr. 74/2009) se adaugă costul creditului
* Scenariile propuse sunt realizate pentru investiții FEADR cu o valoare eligibilă de 9 milioane de lei, avans de 50% și
cu o perioadă de timp de 16 luni necesare finalizării investiției.

62
 Costurile detaliate mai sus nu sunt singurele cheltuieli pe care beneficiarii publici
sunt nevoiți să le suporte din bugetul local. În situația în care termenul de maximum
36 de luni stabilit prin contractul de finanțare pentru execuția contractului de finanțare
nu este suficient pentru finalizarea investiției, beneficiarul este nevoit să plătească că-
tre APDRP penalizări calculate procentual la numărul de luni suplimentare necesare
execuției contractului. Până în anul 2013, beneficiarii care emiteau o solicitare de pre-
lungire a termenului de execuție erau nevoiți să suporte penalizări de 2% din totalul
sumelor eligibile neacceptate la plată de către APDRP, până la momentul notificării de
acceptare a solicitării de prelungire. Începând cu partea a doua a anului 2013 cuantumul
penalizării a fost redus la 0,1%.

3.3 Asigură controlul excesiv derularea unor proceduri de achiziții publice corecte?
În conformitate cu prevederile O.U.G. nr. 34/2006, procedura de cerere de oferte
trebuie aplicată de către autoritățile contractante, dacă valoarea estimată a contractului
ce urmează să fie atribuit depășește pragul valoric de 30.000 euro pentru contractele
de servicii sau furnizare și 100.000 euro pentru contractele de lucrări. Pragul valoric
superior pentru contractele atribuite prin procedura de cerere de oferte este de 130.000
de euro pentru contractele de furnizare sau servicii și 5.000.000 de euro pentru con-
tractele de lucrări.
Având în vedere cele menționate mai sus, dar și faptul că până în iulie 2013 pragul
inferior pentru aplicarea procedurii de cerere de oferte era de 15.000 de euro pen-
tru toate contractele de achiziție publică și luând în considerare valorile contractelor
finanțate prin FEADR putem deduce faptul că un număr foarte ridicat de contracte au
fost atribuite prin proceduri de cerere de oferte.
Un aspect foarte important este acela că, deși conținutul O.U.G. nr. 34/2006 definește
cererea de oferte ca o procedură de achiziție publică simplificată, un număr considera-
bil de beneficiari FEADR reclamă faptul că această procedură de atribuire este supusă
unui control excesiv, ce a determinat apariția unui proces de evaluare greoi, în care
sunt implicate organizații precum: APDRP (Serviciul Achiziții Publice), Autoritatea
Națională pentru Reglementarea și Monitorizarea Achizițiilor Publice (ANRMAP),
precum și Unitatea de Control și Verificare a Achizițiilor Publice (UCVAP) sau Consiliul
Național de Soluționare a Contestațiilor (CNSC), atunci când este cazul.
Deși controlul atent la care este supusă o procedură de cerere de oferte aferentă unui
contract finanțat prin FEADR ar trebui să asigure o derulare corectă și fără probleme,
numărul mare de organizații implicate în proces, faptul că legislația este interpreta-
bilă, precum și lipsa de expertiză manifestată în domeniu sunt factori care determină
apariția unor obstacole variate care împiedică finalizarea procedurii de atribuire într-o
perioadă de timp satisfăcătoare.
Procedurile APDRP referitoare la procedurile de achiziții publice nu sunt armonizate
perfect cu legislația, ceea ce determină și apariția unor diferențe de abordare a preve-
derilor în domeniu între angajații APDRP și angajații ANRMAP sau membrii CNSC.
Consultanții intervievați au subliniat și că beneficiarii sunt deseori induși într-o stare

63
 Tabelul 2: Etapele derulării unei proceduri de cerere de oferte pentru o investiție finanțată prin FEADR
Nr.
Etapă Organism de control Perioadă de timp estimată
crt.
Beneficiarul transmite documentația de atri-
buire către Serviciul Achiziții din cadrul Serviciul Achiziții Publice
1. 3 luni
CRPDRP corespunzător regiunii în care se din cadrul CRPDRP
realizează investiția.
Beneficiarul transmite documentația de atri- 10-13 zile, în conformitate cu preve-
2. ANRMAP
buire către ANRMAP prin intermediul SEAP derile art. 33^1 din O.U.G. nr. 34/2006
Invitația de participare este publicată în SEAP 10 zile – în conformitate cu preve-
3. ANRMAP
(www.e-licitatie.ro) derile art. 127 din O.U.G. nr. 34/2006
Evaluarea ofertelor – în conformitate cu
prevederile art. 2 alin (1) din Ordonanța de
Urgență a Guvernului nr. 30/2006 coroborate
4. cu prevederile Hotărârii Guvernamentale UCVAP 30-90 zile
nr. 921/2011, UCVAP efectuează în mod
selectiv verificarea procesului de atribuire a
contractelor de achiziție publică.
Perioadă de așteptare care oferă ofertanților
6 zile – în conformitate cu preve-
5. posibilitatea de a contesta rezultatul proce-
derile art. 205 din O.U.G. nr. 34/2006
durii de achiziții publice comunicat.
Soluționarea eventualelor contestații depuse
20 zile – în conformitate cu preve-
6. la Consiliul Național de Soluționare a CNSC
derile art. 276 din O.U.G. 34/2006
Contestațiilor
7. Semnarea contractului de achiziție publică - -
Beneficiarul transmite dosarul achiziţiei publi-
ce către Serviciul Achiziții Publice din cadrul Serviciul Achiziții Publice
8. 4 luni
CRPDRP în vederea avizării contractului de din cadrul CRPDRP
achiziție publică.

de confuzie din cauza diferitelor interpretări pe care sunt nevoiți în cele din urmă să le
medieze, astfel încât să poată derula o procedură ce se va concluziona printr-un contract
de achiziție publică avizat de către APDRP și astfel să își poată recupera cheltuielile
aferente proiectului.
Legislația în domeniul achizițiilor publice și procedurile de lucru ale APDRP conduc
la o dublă verificare a documentației de atribuire, însă acest lucru nu ferește autoritatea
contractantă, în cadrul acestui studiu și beneficiar FEADR, de contestațiile operatorilor
economici care reclamă erori în cadrul documentației publicate în SEAP. Luând în con-
siderare cele menționate mai sus, putem considera că suntem îndreptăți să ne punem
întrebări referitoare la cauzele apariției neajunsurilor.
Fie că vorbim despre diferențele apărute între diferite organisme de control
(APDRP, ANRMAP sau CNSC) privind interpretarea reglementărilor în vigoa-
re, o evaluare incorectă sau superficială realizată de către angajații care verifică
documentațiile de atribuire sau de existența unui sistem de achiziții publice defec-
tuos, în care interpretările forțate, conștiente sau determinate de lipsa de expertiză,
folosite de autoritățile contractante sau de către operatorii economici contestatari
nu generează măsuri coercitive semnificative, un lucru este cert: toate obstacolele

64
întâmpinate se reflectă, în cele din urmă, în procesul de implementare a proiectului
FEADR și asupra beneficiarului.
În încercarea de a asigura derularea unei proceduri de achiziții publice lipsite de
obstacole ce pot genera automat probleme în realizarea investiției pentru care au primit
finanțarea, unii dintre beneficiari au considerat oportună contractarea unor experți
tehnici, persoane cu experiență în derularea procedurilor, care să compenseze lacunele
cunoștințelor angajaților din propriul aparat administrativ. Scenariul pare să fie unul
de succes, însă un aspect foarte important este că nu toți beneficiarii publici care au
apelat la servicii de acest specific au fost mulțumiți în totalitate de procesul de atribuire
a contractului.
Motivele pentru care o parte dintre beneficiari au devenit sceptici în ceea ce privește
colaborarea cu un expert tehnic cooptat pentru derularea procedurii de achiziție sunt
reprezentate, în principal, de senzația că membrii comisiei de evaluare sunt conduși
de către expertul cooptat într-o procedură pe care ei nu o înțeleg, un aspect foarte
delicat dacă luăm în considerare faptul că experții tehnici cooptați nu au drept de vot
în cadrul ședințelor de evaluare, ci doar membrii comisiei care, prin calitatea lor, își
asumă deciziile prin semnătură. Acest fenomen a făcut ca o parte dintre beneficiarii
FEADR să suspecteze expertul cooptat chiar de complicitate cu unul dintre ofertanți.
Trebuie subliniat faptul că atunci când aducem în discuție suspiciunile ce planează
asupra implicării unui expert cooptat într-o procedură de achiziție publică, acestea au
la bază și concurența aproape inexistentă pe piața serviciilor de acest profil. În mod
evident, lipsa de expertiză existentă la nivel național cât și disponibilitatea limitată
manifestată de către autoritățile publice în ceea ce privește alocarea unor sume de
bani considerabile pentru serviciile de consultanță în procedurile de achiziții publice,
sunt subiecte ce pot face obiectul unui studiu care să se concentreze în profunzime pe
acest subiect.

3.4. Unde este dirigintele de șantier?

Implementarea unui proiect finanțat prin FEADR reprezintă pentru mulți dintre
beneficiarii publici o misiune cu un grad de complexitate mult mai ridicat decât activi-
tatea rutinieră a aparatului administrativ. Pentru a duce la bun sfârșit provocarea este
necesară demararea unor colaborări cu o serie de operatori economici.
Acești colaboratori (proiectanți, verificatori tehnici, executanți, diriginți de șantier,
consultanți în domeniul achizițiilor publice sau consultanți în domeniul manage-
mentului investiției) sunt aleși fie în mod direct de către autoritatea contractantă,
în cazul cumpărării directe, fie prin intermediul unei proceduri de achiziție publi-
că derulate în SEAP, pe baza unor criterii de calificare (capacitatea de exercitare a
activității profesionale, capacitatea tehnică sau profesională, capacitatea economică și
financiară sau standarde de asigurare a calității și de protecție a mediului) și a unui
criteriu de atribuire (cel mai scăzut preț sau oferta cea mai avantajoasă din punct
de vedere economic). Din nefericire, în cazul celei de-a doua variante, care implică
SEAP, autoritatea contractantă este expusă și riscurilor de a atribui contractul unui

65
colaborator care se va dovedi a fi de o calitate inferioară, ca urmare a lipsei de exper-
tiză în domeniul achizițiilor publice.
Experiențele consultanților în domeniul managementului investiției și a beneficiari-
lor publici de finanțări FEADR reliefează faptul că dirigintele de șantier este, de cele mai
multe ori, factorul determinant pentru relația dintre executantul lucrării și beneficiar
și, implicit, elementul cheie pentru recepționarea unei lucrări de o calitate superioară.
Reglementările în vigoare (Ordinul nr. 1496/2011 al Ministrului Dezvoltării Regiona-
le și Turismului) stabilesc responsabilitățile concrete pentru autorizarea diriginților, dar
și pentru obligațiile pe care aceștia le au, atât în perioada de pregătire a investiției, cât
și în perioada execuției lucrărilor. Un aspect foarte interesant este acela că procedurile
APDRP de verificare a dosarelor de plăți implică exercitarea unui control asupra mai
multor elemente verificate în prealabil, cel puțin teoretic, în conformitate cu normativul
enunțat mai sus, de către dirigintele de șantier.
Beneficiarii sunt puși deseori în situația de a lua la cunoștință erori semnificative
produse în execuția lucrărilor sau la întocmirea situațiilor de lucrări aferente facturilor
emise de către executanți doar după ce au efectuat deja plățile către aceștia, la vizitele
pe teren efectuate de către experți din cadrul Serviciului Verificare Tehnică din cadrul
CRPDRP, înainte de acceptarea la plată a cheltuielilor propuse de către beneficiar spre
aprobarea APDRP.
Inspectoratul Județean în Construcții (structură deconcentrată a Inspectoratului de
Stat în Construcții) este organismul public cu prerogative în ceea ce privește propu-
nerea de sancțiuni sau anularea autorizației pentru diriginții de șantier care neglijează
responsabilitățile ce le revin în conformitate cu Ordinul nr. 1496/2011 și Legea nr. 10
din 1995 privind calitatea în construcții. Sancțiunea sau decizia de anulare a autorizației
sunt luate la nivelul Inspectoratului de Stat în Construcții, de către secretarul general,
pe baza propunerii transmise de la nivel județean. Un aspect important este că regle-
mentările în vigoare nu specifică și posibilitatea ca beneficiarul lucrării să transmită
Inspectoratului Județean în Construcții observații legate de serviciile de supraveghere
a lucrărilor de o calitate inferioară.
Printre cele mai relevante exemple oferite de către beneficiarii FEADR în privința
nemulțumirilor cauzate de diriginții de șantier sunt semnarea unor situații de lucrări
necorespunzătoare realității din șantier, nerespectarea obligațiilor privind verificarea
documentelor de calitate pentru materialele utilizate de către constructor, precum și
absența repetată de la locul realizării investiției.
Problemele semnalate mai sus pot fi probate nu doar prin declarațiile beneficiarilor
care au luat parte la prezentul studiu, dar și prin Scrisorile de solicitare a informațiilor
suplimentare transmise de către Serviciile de Verificare Tehnică din cadrul CRPDRP
la momentul verificării cererilor de plată depuse de către beneficiari sau uneori chiar
prin Notificările beneficiarilor cu privire la confirmarea plății emise de către Serviciile
de Autorizare Plăți.

66
3.5. Cât de mult înseamnă 10% atunci când nu există responsabilitate?
Probabil, două dintre cele mai importante neajunsuri specifice investițiilor publice
finanțate prin FEADR sunt incidența ridicată a erorilor de proiectare tehnică și peri-
oadele lungi de timp necesare aprobării de către APDRP a modificărilor propuse în
vederea corectării acestora.
Există multe cazuri de investiții FEADR blocate ca urmare a erorilor de proiectare
identificate abia în faza de execuție a lucrărilor și care generează întârzieri conside-
rabile în implementarea proiectelor, motiv pentru care mulți beneficiari consideră că
există șanse foarte mari ca greșelile de proiectare să apară indiferent de operatorul
economic selectat pentru colaborare, fiind determinate de abordarea defectuoasă a
responsabilităților asumate, inginerii proiectanți muncind în grabă și, din păcate, uneori
chiar fără să viziteze amplasamentul investiției.
Contractele de proiectare tehnică implică și asistență tehnică din partea proiectan-
tului în faza de execuție a lucrărilor, o componentă a contractului de prestări servicii
cu o importanță deosebită în special în situațiile mai sus amintite, în care sunt necesare
modificări pentru corectarea erorilor identificate abia în faza de execuție a lucrărilor.
De cele mai multe ori, beneficiarii investițiilor întâmpină dificultăți în a-i determina
pe prestatorii de servicii să își îndeplinească responsabilitățile, în special în cazurile
în care sumele datorate operatorului economic au fost plătite aproape în întregime.
Prevederile Hotărârii Guvernului nr. 925/2006 impun obligativitatea garanției de
bună execuție pentru serviciile de proiectare prestate autorităților contractante într-un
cuantum de maxim 10% din valoarea fără TVA a contractului. În completarea actului
normativ menționat anterior intervin prevederile Legii nr. 346/2004 care impun redu-
cerea garanțiilor de bună execuție cu 50%, în situația în care operatorul economic se
încadrează în categoria Întreprinderilor Mici și Mijlocii.
Un aspect foarte important este acela că, dacă în cazul unui contract de prestări
servicii de proiectare cu o valoare mare garanția de bună execuție poate să reprezinte
un element demn de luat în calcul la momentul prestării serviciilor, situația se schimbă
atunci când vorbim despre un contract de prestări servicii cu o valoare mică. Mai con-
cret, garanția de bună execuție rămâne doar cu o calitate simbolică întrucât reprezintă
o sumă de bani infimă, care nu trezește un interes real pentru prestatorul serviciilor
de proiectare, dar nici nu poate ajuta beneficiarul să depășească anumite probleme
cauzate de calitatea îndoielnică a documentației tehnice ce a făcut obiectul contractului.
Cazurile în care beneficiarii investițiilor încercă să apeleze la sistemul judiciar pen-
tru a trage la răspundere operatorii economici care au prestat servicii de o calitate
îndoielnică sunt foarte izolate întrucât demararea unei proces în timpul implementării
proiectului ar complica și mai mult evoluția acestuia, iar, de cele mai multe ori, limitele
bugetelor locale nu permit alocarea unor sume pentru cheltuielile de judecată.

3.6. Care este necesitatea prevederilor contractuale imposibil de respectat?

Contractele de finanțare semnate pentru derularea investițiilor publice prin FEADR
stipulează obligativitatea beneficiarului de a finaliza și, implicit, de a primi avizarea

67
din partea APDRP pentru toate procedurile de achiziție publică aferente proiectului
în maxim 12 luni de la semnarea contractului de finanțare. Într-o abordare teoretică,
această prevedere contractuală este menită să determine beneficiarul să deruleze pro-
cedurile de achiziție publică într-o manieră accelerată, însă, în practică, acest deziderat
este unul aproape imposibil de atins datorită factorilor detaliați în secțiunile anterioare
precum și perioadei foarte îndelungate necesare evaluării și avizării procedurilor de
către APDRP.
Ca urmare a celor enunțate mai sus, beneficiarii sunt nevoiți să solicite prelungi-
rea perioadei limită dedicate derulării procedurilor de achiziție publică, solicitări care
se concluzionează de fiecare dată prin semnarea unui act adițional la contractul de
finanțare.
Faptul că un număr foarte mare de beneficiari solicită acte adiționale pentru prelun-
girea perioadei dedicate derulării procedurilor de achiziții, unii dintre ei chiar de mai
multe ori, este un factor care determină supraaglomerarea compartimentelor APDRP cu
responsabilități în procedurile interne de aprobare, respectiv editare a actelor adiționale.
Putem identifica un alt exemplu de obligativitate contractuală pentru respectarea
căreia beneficiarii întâmpină obstacole considerabile în cazul proiectelor finanțate prin
Măsura 313 – „Încurajarea activităților turistice”, ce implică înființarea unor centre
de informare turistică. Beneficiarii sunt obligați să prezinte la ultimul dosar de plată
dovada faptului că au angajat în cadrul aparatului administrativ local două persoane
în vederea susținerii activității centrului de informare.
Această clauză este una asumată de către beneficiari încă de la depunerea cererii
de finanțare, așadar, nu se poate discuta despre lipsa de informare a solicitanților, însă
majoritatea actualilor beneficiari și-au asumat investiția fără să ia în calcul prevederile
legale privind blocarea posturilor în administrația publică sau, de cele mai multe ori,
considerând că angajările se vor relua în următorii ani. La nivel național, prin măsura
313 au fost selectate spre finanțare un număr de 347 de proiecte care implică realizarea
unor centre de informare turistică, toți acești beneficiari încercând să găsească soluțiile
potrivite, însă fără succes.
Deși această problemă este una cu un caracter general, nu există nici recomandări
oficiale pe care APDRP să le facă în vederea depășirii obstacolului, dar nici măsuri luate
la nivel central de către entitățile cu putere legislativă pentru deblocarea situației create.
Nerespectarea acestei obligații contractuale face imposibilă finalizarea implementării
proiectului, așadar, beneficiarul este nevoit să plătească penalizări pentru perioada
care depășește cele 36 de luni stabilite ca termen maxim pentru execuția contractului
de finanțare.

3.7. Cât este de importantă distanța?

Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 13 din februarie 2006 reprezintă cadrul legal
care stă la baza înființării Agenției de Plăți pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit (APDRP),
entitate publică aflată în subordinea Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale care
are ca scop implementarea tehnică și financiară a FEADR în România. APDRP este

68
structurată în opt centre regionale – Centre Regionale de Plăți pentru Dezvoltare Rurală
și Pescuit (CRPDRP) amplasate la nivelul fiecărei regiuni de dezvoltare precum și în
oficii județene – Oficii Județene de Plăți pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit (OJPDRP)
amplasate la nivelul județelor.
Structura ierarhică ce guvernează activitatea APDRP este alcătuită din servicii și
compartimente distribuite la nivel central, regional și județean. Cu excepția situațiilor
în care un anumit proiect este inclus în eșantionul de verificare la nivel central, benefi-
ciarul transmite documentele aferente cererii de finanțare și implementării proiectelor
către nivelul județean și regional al APDRP.
Unul dintre neajunsurile subliniate de către beneficiarii publici de finanțări FEADR
este acela că unii dintre ei sunt nevoiți să acopere distanțe considerabile pentru a
transmite documentele necesare, ceea ce presupune alocarea unor resurse de timp și
financiare considerabile, dar generează și deficiențe în comunicarea cu experții APDRP,
solicitările unor puncte de vedere prin intermediul mijloacelor electronice sau telefonice
fiind de multe ori concluzionate prin răspunsuri nepotrivite din cauza incapacității de a
explica suficient de bine o anumită situație prin intermediul unei convorbiri la distanță,
dar și a faptului că personalul are tendința de încheia discuțiile mai rapid sau de a le
amâna datorită volumului de muncă însemnat.
Unul dintre exemplele relevante pentru situația prezentată mai sus este constituit
de beneficiarii FEADR din județul Bistrița-Năsăud. Pentru a putea purta o discuție față
în față cu personalul CRPDRP 6 Satu Mare, centrul regional la care sunt repartizați,
beneficiarii din zona mai sus enunțată sunt nevoiți să parcurgă un drum dus-întors cu
o lungime totală de peste 400 de km, cu o durată de aproximativă de șase ore.
Situația este una care generează nemulțumiri datorită faptului că beneficiarii din
aria apropiată CRPDRP 6 Satu Mare, structura cu cele mai multe atribuții de control în
faza de implementare a investițiilor, sunt avantajați ca urmare a accesului îmbunătățit
la informație și a costurilor mai reduse pe care trebuie să le suporte.

3.8. Cât de relevante sunt criteriile utilizate în grilele de selecție?

Printre deficiențele prea puțin discutate în ceea ce privește Programul Național de
Dezvoltare Rurală 2007-2013 sunt cele legate de criteriile de selecție utilizate în ghidu-
rile solicitantului adresate beneficiarilor publici. O partea dintre acestea au influențat
comportamentul solicitanților astfel încât aceștia au inclus în proiectul pe care doreau
să îl propună spre finanțare investiții de care nu aveau nevoie sau au implicat parteneri
cu o utilitate inexistentă, creând astfel condiții artificiale pentru a obține șanse mai mari
în vederea obținerii finanțării.
Scenariul descris mai sus este ilustrat foarte bine de grila de selecție stabilită pentru
intens mediatizata Măsură 322 – „Renovarea și dezvoltarea satelor”, care a inclus un
punctaj suplimentar pentru proiectele care includeau înființarea sau modernizarea unor
structuri sociale (Centre after-school sau centre îngrijire bătrâni) sau culturale (cămine
culturale) a căror funcționare urma să se realizeze în parteneriat cu o organizație non-
guvernamentală din mediul rural.

69
 În mod evident, în încercarea de ridica cât mai mult posibil punctajul investiției
propuse, solicitanții au început o „vânătoare” pentru identificarea partenerilor eligibili
și semnarea de parteneriate cu aceștia chiar dacă foarte puțini dintre ei doreau cu ade-
vărat să implice partenerii secundari în activitățile de după finalizarea proiectului. Un
aspect foarte interesant este acela că procedurile de verificare în baza cărora APDRP
controlează implementarea proiectelor nu implică nicio verificare a acestor parteneri-
ate, deși ele au avut un rol decisiv în câștigarea finanțărilor în cazul multor proiecte.
Caracterul artificial și forțat pe care parteneriatele dintre beneficiarii publici și par-
tenerii lor proveniți din sectorul non-profit îl au, face ca inexistența unor măsuri de
verificare a respectării lor să reprezinte o ușurare pentru toți beneficiarii. Pe de altă
parte, este clar că nu putem discuta despre respectarea principiului concurenței loiale,
atunci când privim din perspectiva celor care nu au optat să își adapteze investiția
propusă astfel încât să puncteze și acest criteriu fictiv.
Un alt exemplu de grile de punctaj defectuos construite este cel aferent Măsurii 313
– „Încurajarea activităților turistice”, măsură prin intermediul căreia au fost selectate
280 de proiecte cu punctaj maxim de 100 de puncte, un număr ce reprezintă 80,6% din
totalul proiectelor publice finanțate. Un aspect la fel de interesant este că în sesiunea
deschisă de APDRP în martie 2011 au fost depuse chiar și cinci proiecte care au obținut
punctajul maxim, însă nu au fost selectate spre finanțare în urma aplicării criteriului
de departajare, conform căruia proiectele cu valoare mai mică sunt clasate mai bine
decât cele cu valoare mai mare.
Luând în considerare grila de punctaj extrem de permisivă solicitanților, în lupta
lor pentru a obține un scor cât mai mare și numărul foarte ridicat de proiecte publice
finanțate prin această măsură (347 de proiecte), o comună din opt având o finanțare
FEADR pentru constituirea unui centru de informare turistică, putem spune că Mă-
sura 313 a fost gândită și ca un instrument prin intermediul căruia un număr cât mai
mare de beneficiari publici să aibă acces la o finanțare de o valoare „modică” (maxim
200.000 euro).
Legat de Măsura 313 trebuie amintită o altă sincopă a procedurilor APDRP care a
permis dovedirea utilității investițiilor în centre de informare turistică prin constituirea
unor zone omogene alcătuite din mai multe comune, în cadrul cărora să fie identificate
un număr de 15 puncte de atracție turistică. În practică, solicitanții s-au asociat astfel
încât, în cele din urmă, s-a ajuns la situația, într-o oarecare măsură comică, în care o
zonă omogenă a avut mai mult de un centru de informare turistică.
Această deficiență a fost îndreptată abia în cadrul sesiunii care a avut loc în anul
2012, atunci când la nivelul ghidului solicitantului a fost stipulată prevederea conform
căreia o comună care a eliberat o adeverință de constituire a unei zone omogene din
punct de vedere turistic altei comune, nu va putea beneficia de sprijin pentru înființarea
unui alt centru de informare turistică. Putem spune că acest demers a fost unul tardiv
întrucât la acea dată existau deja 300 de proiecte finanțate în vederea instituirii unor
astfel de structuri, multe dintre ele deservind, în fapt, zone omogene.

70
3.9. Câte investiții publice au fost finanțate prin FEADR și care este valoarea acestora?
Tabelul de mai jos prezintă informații referitoare la numărul și valoarea investițiilor
publice selectate spre finanțare în perioada de programare 2007-2013 prin intermediul
măsurilor de finanțare adresate beneficiarilor publici, fără a lua în considerare și pe cele
aferente Axei IV – LEADER din Programul Național de Dezvoltare Rurală.
Tabelul 3: Numărul și valoarea proiectelor finanțate prin FEADR
Anul depunerii
Proiecte finanțate Valoare totală (RON) Valoare medie (RON)
cererii de finanțare
Proiecte selectate spre finanțare prin submăsura 125a - Infrastructură agricolă de acces
2010 88 372.017.698,00 4.227.473,84
2011 133 527.904.872,70 3.969.209,57
Total 221 899.922.570,70 4.072.047,83
Proiecte selectate spre finanțare prin submăsura 125b – Îmbunătăţirea şi dezvoltarea infrastructurii legate
de dezvoltarea şi adaptarea silviculturii
2010 39 248.302.762,00 6.366.736,56
2011 93 564.638.731,06 6.071.384,20
Total 132 812.941.457,06 6.158.647,40
Proiecte selectate spre finanțare prin submăsura 125c – Lucrări de refacere şi modernizare a infrastructurii
de prevenire şi de protecţie împotriva inundaţiilor
2011 45 259.412.351,89 5.764.718,93
Proiecte selectate spre finanțare prin măsura 313 – Încurajarea activităţilor turistice
2008 4 2.447.500,00 611.875,00
2009 72 52.270.700,00 725.981,94
2010 121 86.426.967,44 714.272,46
2011 103 76.913.126,48 746.729,38
2012 47 30.984.807,63 659.251,23
Total 347 249.043.101,54 717.703,46
Proiecte selectate spre finanțare prin măsura 322 – Renovarea, dezvoltarea satelor, îmbunătăţirea serviciilor
de bază pentru economia şi populaţia rurală şi punerea în valoare a moştenirii rurale și submăsura 322d –
Investiții privind lucrări de refacere și modernizare a infrastructurii rutiere afectate de inundații în anul 2010
2008 127 1.161.592.789,00 9.146.399,91
2009 344 3.424.378.329,25 9.954.588,17
2011 (322d) 160 733.158.645,38 4.582.241,53
Total 322 471 4.585.971.118,25 9.736.669,04
Total 322 + 322d 631 5.319.129.763,63 8.429.682,67
TOTAL 1.376 7.540.449.244,82 5.479.978

4. Concluzii și recomandări
4.1. Recomandări
Bazându-ne pe recomandările obținute în cursul interviurilor și corelând informațiile
cu datele obținute prin analiza secundară a datelor, pot fi oferite câteva recomandări
prin intermediul cărora mecanismul de finanțare aferent FEADR poate fi îmbunătățit.
Unul dintre pașii importanți ar fi adaptarea cadrului legislativ astfel încât beneficiarii
să aibă posibilitatea de a transmite Inspectoratului de Stat în Construcții, organismul
abilitat să ia măsurile coercitive, reclamațiile privind calitatea inferioară a serviciilor
oferite de către diriginții de șantier. Posibilitatea transmiterii acestor plângeri ar trebui
instituită înainte ca noul val de proiecte FEADR, aferente perioadei de programare

71
2014-2020, să ajungă în faza de implementare, miza fiind aceea de a descuraja practicile
defectuoase. Sancțiunile simbolice nu reprezintă soluții viabile întrucât, pentru a obține
o categorie profesională a diriginților de șantier mult îmbunătățită din punct de vedere
al responsabilizării lor, aceștia trebuie să fie conștienți de măsurile coercitive reale.
În mod similar sistemului descris mai sus pentru diriginții de șantier este necesară
și instituirea unui sistem care să sancționeze erorile grave de proiectare astfel încât ca-
tegoria profesională a inginerilor proiectanți de construcții să ofere servicii de o calitate
superioară. Această măsură este necesară cu atât mai mult cu cât, pentru contractele de
valoarea relativ mică, garanția de bună execuție de 10% sau 5% în cazul întreprinderilor
mici și mijlocii reprezintă doar un element simbolic, iar prevederile Legii nr. 10/1995
sancționează viciile ascunse ale construcției și implică derularea unor proceduri greoaie
în vederea penalizării erorilor.
Una dintre posibilele soluții ar fi aceea de a centraliza într-o bază de date disponi-
bilă pe site-ul APDRP, numele inginerilor care au semnat studiile de fezabilitate sau
proiectele tehnice cu erori grave de proiectare și, în același timp, neavizarea contrac-
telor de prestări servicii de proiectare care îi implică pe aceștia în investițiile FEADR
viitoare, astfel încât beneficiarii care își asumă noi colaborări cu aceștia să își asume și
cheltuielile aferente din propriul buget.
Controlul excesiv în ceea ce privește derularea procedurilor de achiziție publică
aferente investițiilor publice finanțate prin FEADR creează întârzieri considerabile ca
urmare a termenelor lungi de răspuns ale organismelor de control, dar și ca urmare
a interpretabilității legislației în vigoare și a lipsei de expertiză extrem de pronunțate
în acest domeniu.
Soluția ar fi aceea de a armoniza funcționarea organismelor de control astfel încât be-
neficiarul să nu mai fie indus în eroare din cauza recomandărilor contradictorii primite
sau de a elimina o parte din verigile lanțului de control. Pe de altă parte, sunt necesare
măsuri de îmbunătățire a nivelului de calificare existent în domeniul achizițiilor publice,
una dintre soluții fiind introducerea unui program de studiu la nivelul învățământului
superior, preferabil la nivel de masterat, adaptat la specificul domeniului, ceea ce în
timp ar conduce și la creșterea concurenței pe piața de profil.
În ceea ce privește implicarea APDRP în derularea procedurilor de achiziție publică,
este necesară o abordare orientată înspre suport tehnic și nu spre control. Asistența și
oferirea unor documentații de atribuire specifice fiecărei măsuri de finanțare sunt două
elemente care pot conduce la evitarea erorilor tehnice și la diminuarea perioadelor
dedicate evaluării ofertelor primite.
La nivelul ghidurilor solicitantului aferente măsurilor de finanțare din PNDR
2007-2013 au fost identificate deficiențe în legătură cu ambiguitatea unor formulări,
dar și necorelarea acestora cu legislația în vigoare sau cu normele de funcționare a
unor instituții publice, aspecte care trebuie îmbunătățite astfel încât potențialii be-
neficiari să nu își asume cereri de finanțare care au la bază interpretări defectuoase.
Legat de aceleași ghiduri ale solicitantului, este necesară, în formularea grilelor de
punctaj, construirea unei strategii care să evalueze și posibilele efecte pe care criteriile

72
de selecție le pot avea supra solicitanților pentru a evita sau cel puțin limita crearea
de condiții artificiale.

4.2. Concluzii
Faptul că PNDR 2007-2013 a reușit să ofere un sprijin financiar puternic pentru
unitățile teritorial-administrative din mediul rural prin măsuri de finanțare multiple
este de necontestat, însă trebuie să fim conștienți de deficiențele pe care solicitanții și
beneficiarii se luptă să le depășească astfel încât investițiile FEADR să se transforme
în povești de succes.
Perioada lungă de timp necesară implementării proiectelor finanțate prin FEADR și,
în special, cea aferentă derulării procedurilor de achiziție publică are un efect negativ,
care se multiplică prin prisma faptului că beneficiarii întârzie să își plătească colabo-
ratorii datorită resurselor limitate din bugetul local, așteptând intrarea proiectului în
faza de plăți. Avansul, prima sumă de bani încasată prin proiect, poate să fie primită
abia după finalizarea tuturor procedurilor de achiziție publică.
Întârzierile produse în privința obligațiilor de plată din contractele de prestări ser-
vicii reprezintă și unul dintre motivele pentru care un număr considerabil de operatori
economici își asumă foarte multe colaborări care să crească posibilitatea de a încasa
sumele de bani necesare derulării activității, făcând în același timp și un compromis
cu privire la calitatea serviciilor oferite.
Prelungirea excesivă a perioadelor de implementare a proiectelor publice FEADR
generează, pe lângă cheltuielile suplimentare suportate din bugetele locale ale benefici-
arilor, un efect de distorsionare a imaginii rezultatelor obținute de reprezentanții locali
în ochii membrilor comunității care i-au ales. Altfel spus, există șanse foarte mari ca, în
cazul în care cererea de finanțare nu este depusă la începutul unui mandat, reprezen-
tatul legal de proiect (de obicei Primarul) să nu poată prezenta niciun rezultat concret
pentru cetățeanul de rând, existând chiar posibilitatea ca reprezentantul comunei să
fie schimbat în urma alegerilor, situație în care meritele investiției vor fi atribuite pri-
marului în mandatul căruia lucrările au fost executate.
Investițiile finanțate prin FEADR sau orice alt fond european sunt realizate sub
spectrul unui cadru legislativ și administrativ general, așadar, este nepotrivit să ne
concentrăm doar asupra deficiențelor existente în relația dintre beneficiar și autoritatea
de management, fiind necesară existența unei strategii integrate de reformă a siste-
mului administrativ astfel încât să fie eliminate sincopele existente în implementarea
proiectelor.
Autoritățile de management nu pot să fie considerate singurele responsabile de
documentațiile foarte stufoase necesare în toate fazele proiectelor. Atâta timp cât
APDRP identifică probleme grave în documente, cel puțin teoretic, deja verificate de
către alte structuri administrative (Prefectură, Consiliu Județean, Agenția de Protecție
a Mediului), este normal ca solicitantul sau beneficiarul să nu fie singurul care are de
suferit ca urmare a unei erori, fiind necesare măsuri coercitive la adresa autorului.

73
 În final, merită subliniat faptul că beneficiarii FEADR din perioada de programare
2007-2013 au realizat faptul că lipsa unor surse de finanțare alternative de dimensiuni
considerabile nu le lasă altă cale decât să se străduiască pentru a depăși toate obstacolele
care le ies în cale, implementarea cu succes a unui proiect cu finanțare nerambursabilă
fiind, până la urmă, un indicator de performanță.

Bibliografie:
1. Agenția de Plăți pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit, [Online] disponibil la www.apdrp.
ro, accesat la data de 3 decembrie 2013.
2. Hotărârea Guvernului nr. 921 din 21 septembrie 2011 pentru aprobarea Normelor de
aplicare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 30/2006 privind funcția de verificare
a aspectelor procedurale aferente procesului de atribuire a contractelor de achiziție
publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice și a contractelor de concesiune
de servicii, publicată în Monitorul Oficial al României nr. 677 din 23 septembrie 2011.
3. Hotărârea Guvernului nr. 925 din 19 iulie 2006 pentru aprobarea normelor de aplicare a
prevederilor referitoare la atribuirea contractelor de achiziție publică din Ordonanța de
urgență a Guvernului nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziție publică, a
contractelor de concesiune de lucrări publice și a contractelor de concesiune de servicii,
publicată în Monitorul Oficial al României nr. 625 din 20 iulie 2006.
4. Ordinul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale nr. 89 din 2014 privind aprobarea
nivelului comisionelor de garantare pentru anul 2014, publicat în Monitorul Oficial al
României nr. 66 din 27 ianuarie 2014.
5. Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 13 din 22 februarie 2006 privind înființarea,
organizarea și funcționarea Agenției de Plăți pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit, prin
reorganizarea Agenției SAPARD, publicată în Monitorul Oficial al României nr. 185
din 27 februarie 2006.
6. Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 30 din 12 aprilie 2006 privind funcția de verifi-
care a aspectelor procedurale aferente procesului de atribuire a contractelor de achiziție
publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice și a contractelor de concesiune
de servicii, publicată în Monitorul Oficial al României nr. 365 din 26 aprilie 2006.
7. Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 34 din 19 aprilie 2006 privind atribuirea con-
tractelor de achiziție publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice și a con-
tractelor de concesiune de servicii, publicată în Monitorul Oficial al României nr. 418
din 15 mai 2006.
8. Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 58 din 26 iunie 2010 pentru modificarea și
completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal și alte măsuri financiar-fiscale,
publicată în Monitorul Oficial al României nr. 431 din 28 iunie 2010.
9. Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 74 din 17 iunie 2009 privind gestionarea fondu-
rilor comunitare nerambursabile provenite din Fondul european de garantare agricolă,
Fondul european agricol de dezvoltare rurală și Fondul european pentru pescuit și a
fondurilor alocate de la bugetul de stat, privind gestionarea fondurilor nerambursa-
bile alocate de la Comunitatea Europeană și a fondurilor alocate de la bugetul de stat
aferente programului de colectare și gestionare a datelor necesare desfășurării politicii

74
 comune în domeniul pescuitului și a programului de control, inspecție și supraveghere
în domeniul pescuitului și pentru modificarea art. 10 din Legea nr. 218/2005 privind
stimularea absorbției fondurilor SAPARD, Fondul european agricol pentru dezvoltare
rurală, Fondul european pentru pescuit, Fondul european de garantare agricolă, prin
preluarea riscului de creditare de către fondurile de garantare, publicată în Monitorul
Oficial al României nr. 434 din 25 iunie 2009.
10. Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 79 din 24 iunie 2009 privind reglementarea
unor măsuri pentru stimularea absorbției fondurilor alocate prin Programul Național
de Dezvoltare Rurală pentru renovarea și dezvoltarea spațiului rural prin creșterea
calității vieții și diversificării economiei în zonele rurale, publicată în Monitorul Oficial
al României nr. 447 din 30 iunie 2009.
11. Legea nr. 10 din 18 ianuarie 1995 privind calitatea în construcții, publicată în Monitorul
Oficial al României nr. 12 din 24 ianuarie 1995.
12. Legea nr. 346 din 14 iulie 2004 privind stimularea înființării și dezvoltării întreprinderi-
lor mici și mijlocii, publicată în Monitorul Oficial al României nr. 681 din 29 iulie 2004.
13. Ordinul Ministerului Dezvoltării Regionale și Turismului nr. 1496 din 13 mai 2011 pen-
tru aprobarea Procedurii de autorizare a diriginților de șantier, publicat în Monitorul
Oficial al României nr. 458 din 30 iunie 2011.
14. Programului Național pentru Dezvoltare Regională 2007-2013, Versiune consolidată
– noiembrie 2013, [Online] disponibil la http://www.madr.ro/docs/dezvoltare-rurala/
PNDR_2007-2013_versiunea-consolidata-nov2013.pdf, accesat la data de 3 decembrie
2013.

75