al

LINTVERSITATEA'' POLMEHMCA'' VASILE BOBOC

TIMI$OARA TEI IZABHLA ffiALU$CA
,
BIBLIOTECA CEFflTRALA

)ir. inv, -
l

1?:
t"''

INDRUMATOR DE PROIECTARE
p@#ffifrsr
cA#trffi ffi#trffitrtr$#ffiffiff

$l
h*\
*r"le \

*y-f

Hditurffi
"ffiociete$ii Academice TeEu motea"
ila@t ffi A&01
 DAru pffip*vlcl VASXLT ffi0ffiffic
FLORIIU AVAnaruuTffit IZAffiffiLA GALU$CA

.Gt

IHFRUffi&E#ffi ffiffi ffiffiffi8ffiffiY&ffiffi

Wffim8nffi st

*eB ffiffi ffiffiMffiMffiffi@W&ffi

tedi{ia a ll-a, rev*xut5 gl Gsrectata }

BIBI,IOTECA CENTRALA
r cA,
uN rvER
".tlxl u ;lll'.EHN

l[luulllulu llr lIil

ffii lllll
r
[uffi
i

ffi#itur&
"Scci*t&tii Aca*#ffilcm Telu ffi*t#u"
la*? s 2fi#1
 I}'I'TROIXJCERE

In procesul de Ttregdtire al .ttuden{ilor ta dtsctpltnele tehntce esie joarte

- : ' : -:itrti
fcrrrLarea a deprinderLlor de brcru ti danwntul proie crarii
":::"!d
i-"t tli'sciplina ,,cdi de comunica{ii" (attul ril ccIA si IU) sau'cursttl ,le .,Crii
.

;:':iuuica;ii 5i lrtcrdri d.e artd" (anul I cgdastru), sruclenlii nu aufointate incd

t Hr r q* t \tL4tzr.L.t.t)t t t"tl, tlt
tlepriittierile
Lll*iLl t*.t. I f tU
:" ::,:jr"d -fn
-:'i^i"t ;i cttl('ul dot?t€ltiul cii/or {{e coff??tniculii
coff??tyiculii {er
{eres{t-s.
t

:it
lit uce'\t cuiltext, ct?ttot'ii
uce .vt context, autorii punpuru la
/u dispo:ilia
t{i,r;s*:i{i* ,s,{ut!*g{
studereilor din anii menliotwli pt.ecrifit rt iLt
:::;l tehtzic nr-II, un instruntent de lucru p€ntru reznlyarea lucrdrilor prai"t)r, lc <tce.rre

i;t.!ucrare se prezintd atdt elertetfiele teoretice pentrufunt{anrcntarea

tentelor, precltpt
:'::':i|,lc pt'acrice de re:olvare a tuturor efemente/or^de caliul a temelor
propuse.
De a'vemettea, pre:entate principalele prevederi priiiua
lunt Si STAS proiecturea
'";'!tti, lPrafilului longitudirtal si a celui tran,sver.sul pentru cdile tle cintunicalii kre.stre.
In indrt*ndtor sunt cuprinse 3 tente practic:e psnlvu proiectarea unui
lronson de clrwn.
l'olumele de calcul si de desen, corespund iumdruiui de
I I ore,'senrcstru prevd:ute in
':'i! 'Je fnt'dtdmdrzt, iar complexilutea sotiyiitor tehnice propuse
-!"nrilor anilor I * III.
t -- se
-- pretea:d crmo;tin{elor
-4vdnd tn vedere cd-temele propu,se corespund inregral cu programa
analiticd a
.-r,rttri si cd toate"ii"r*,, ,ii,if ,i*IiiJ,"':'-;:,f"?::":':;f;::;o{':##".;:';.:'r:;rf,
- '1''-r(le, cottsidetdm irtdrunrdtorul cle lucrdri piactice de
,rCdi de comunicayii,, ia fiini un
:ri4nent lttcru frsarte util pentru sruder4ii unilar III ie la secliite
.de ie Cui-rrru"fii, cnul I
taate sec{iile colegiu nr. II care ou tn ptanul de invdtdntdnt
,':::y^O:^:.!.,:::::" disciptitte
'- it ue contuntcafit-
Edi|ia q,,
"*,i,* a lI _q
-a ua sLc;Lut intlrunfitor
acestui trtut urr.utur u
a col?lprclet
contpletat edi{ia
edt{la I a lndrumii
fndruntiitorului cu rtoi rir;tiitrti
i :---f-. -,
:,citimhat , r.-
nrcdulitatea de.rerecrio,rorc o pro1reror transu-ersure, rnai;
uproupe
, de prrt c i it i /e

Awforii
 TEMA NR. I.

CALCULIJL ELEMENTELOR GEOh{ETRICE ALE UNUI

TRASEU DE DRUM

I.A. TE}.IA

Pentnt tronsonul de drum dintre punctele A qi B, prezentat in figura I.1. se

cunoagte :
- :
r,iteza de proiectare : V 60 km/h ;
- lungirllea aliniamentelcr totale :
H AVr :200 - 0,5 n (m);
E VlYz -250 +2n Gtt);
E VzV:-510+15n (m);
E Y:B-400+15n (m);
- unghiurile dintre aliniamente, ?n vfirfurile Vr, yz,Vr :
tr {Jr-(160+n)*
E TJz- (182 + 0,5 n) s (grado centezirnale)
H IJ:-(55+0,5n)s
- tazele de racordare adoptatela curbele arc de cerc din vdrfirile Vr, Vz,
V3 se vor stabili de cdtre cadrul didactic indrurn6tor conform
prevederilor STAS 863-85.
NotI : n - reprezintd,numlrul de ordine din subgrup6.

Se cere sI se stabileascl :
1. Elementele geometrice ale racorddrii aliniamentelor cu arcele de cerc
Cu Cz, C: (fig. I.1.) ;
2. Calculul racordlrii cu arce de clotoidd a curbelor C2 $i C, din varfurile,
Yz $i Vr (fig. I.1.) ;
3. Calculul coordonatelor de trasare ale arcului de clotoidd de la curba C3;
1. !4*1ul lungimii aliniamentelor qi a lungimii totale a traseului ;
5. Calculul kilometrdrii traseului ;
6. Desenul cu trasarea, prin puncte, a arcului de clotoida de la curba c3
pentru care s-au calculat coordonatele de trasare de la punctul 3 (sc.
1:500);
7 Desenul cu racordarea cu arc de cerc Ai doul arce de clotoid[ realizatd.
?n vdrful V3 (sc. 1:1000) ;
8. Planul de situalie al traseului calculat la scara 1:1000.

2
 fig I. 1.
Bibliografie i
1. * * 8 STAS 863-85 -
*Elernente
geometrice ale traseelor" ;
). D. Popovici, V, Boboc -_ "Cai de comunica{ii terestre" rd. VenuS,
1 998

I.B. Breviar cle calcul

1. Racord&rea a, dou[ alinia-

mlente ce fac ?ntre ele ur1
unghi [J, cu un arc de cerc
de razfi R (fie. 1.2.):

Fig, 12.
 Cunoscdnd unghiul U gi adop
t6nd razaR func{ie de vtteza de
(S IAS 863-g5), se cilcule proiectare \-
*it
iielerne,te geometrice:
tangenta (VT,) :
T-Rxctg9
2

( 'l
bisectoarea (VB) : B. Rl 1- ,)
ILI
I Srn__-
\2
Iungirnea curbei (TiT.)
C
?tx n(zoo - Lr)s
200
2' calculul racordrrii progresive, cu arce de crotoidr,
(fig. I.3.)
se pome$te de Ia erementere
geometrice calculate pentru
de cerc de ruzd R, carcur6ndu-se racordarea cu arc
apoi elenrentele geometrice ale
arce de clotoidA : racordArii cu

Fig. I.3.
I
 I

aI Lungimea L a clotcidei:
3

47xRxj ftn) (r1i

unde :

v -viteza de proiectare in km/h ;

R - raza curbei arc de cerc, tn m ;
j - coeficient de confort care Ia limitl se adopia 0,5 ;

L calculat trebuie s5 fie mai mare dec6t L*;o STAS 863-85 tabelul 2 pct
: Dacd L calculat este mai mare dec6t L*in STAS, se adopt[ valoarea imediat
inatoare din anexa E (STAS 863-85) pentru vitezade proiectare v.

b) Unghiul de intoarcere u

fi,- L- (rad)
{r.2.)
2R
unde :
L - Iungimea adoptat6 a clotoidei, ?n rn ;
R. - razacurbei, ?n m ;
Se transfbrm6 apoi unghiul a in grade centezimale :

orad x h$t)
(I.3.)
7C

c) Lungimea arcului de cerc ramas c'

C,: TCX n(t*o-u-eo)* ql><n(zso

- u.)z
284 200

C' trebuie sr fie mai mare dec6t c*io sTAS g63-g5, taber2 pct. 5, astfel

C') C*insres - L (I.4.)

Justificarea se poate da urm6rind figura L3.

Lungimea arcului de cerc rdmas C' trebul'e sE fie mai mare dec6t C
-:.,-ilar cu R+AR din care se scade 2(L-x.).
Cum x' LlZ rezultd :
=
 C'> C*i,,srAs - 2+ =C*insrAs - L (I..+' .)
2'
Func{ie de lungimea calculatd a arcului de cerc rf,mas, C', calculul
elementelor geometrice ale racorddrii cu clotoidfl poate unna doud cf,i :

cr) D ac1, C'> CminsrAs = L, se continu[ calculul astfel .

d) Abscisa clotoidei :

x-'[1 -*) ftn) (t.5.)

e) Ordonataclotoidei :

y-L; (m) (t.6,)

Se menfioneazd c5 formulele lui * $i y sunt formule de calcul reduse,

rezultate dupd neglijarea termenilor de ordin superior a unor dezvolt6ri in perie.
0 deplasarea tangentei
AR =\'- { (I.7.)
21R Z6S8R'=+.......}.
sau ?n cazul clotoidei :

AR:v*n(1-cora) (I.8.)

g) Abscisa punctului de tangen{6 a arcului de cerc R+AR (T') :

x'=x-R.sixrcr (I.9.)

h) Tangenta arcului de cerc R+AR (T') :

T'= (n+ARlctsI
't2 (I. 10.)

i) Bisectaarea arcului de cerc C' (segmentul VB) :

 ()
B':(n+a"l"l*-r l"o
R 0. 11.)
I srn--_
\2) I

j) Tangenta totalf, (segmentul OiY) :

Tror = T'+ x' (I. lL-',)

F) DacE C'< CrninsrAs -L sau uneori

ta Ia arcul de cerc rfirnas, racord6ndu-se cele douf, aliniamente care fac
ut {J ftrtre ele, numai cu doufi arce de clotoid5, care se ?nt6lnesc Fe
CIarea unghiului U (fig. I.4,) $i (fig. I.5.).

V
froL D

Fig.I.4

Fig.I.5.--)
acest cazse pornegte de la condi{ia :

20s - IJ
fi- (I. 13.)

ir calculul elementelor geometrice

tate ?n figurile I.4. ;i I.5, ss
c astfel :
 L=ZRo"l )L*insrAs s63_ss tabel Zpct.7
De obicei L.ur" rezultr mai mic dec6t Lruin
srAS pct. 7 de aceea se adopta
Lmin srAS, tabel 2 pct. 7 corespunzdtor vitezei
Je proiectare gi clasei tehnice a
drumului'Apoi abscisa qi ordonata arcului de clotoidd se calculeazdcu
formulele
I.5. qi I.6. de Ia calea o :

x - L*a (r-"''J '

f -L*a *J
t 10J $1

Apci se calculeazdR, Z, $i Tror.

B-
csss sm-_-
. LI (I. 14)

Z -ytgcr - yetg!
,2 (I. t 5)
T+or-x+2, (I. 16)

Notd : Toate elementele geometrice se calculeazri in nr, cu

dou6 zecimale
prin rotunjire, cu exceplia unghiului u ?n radiani la
care se accept d 5 zecimale.

3. calculul coordonateror de trasare a unui arc de clotoidx

Pentru a putea trasa prin puncte (cu o anumit[ precizie)

pe teren un arc de
clotoida, ffebuie ca distan{a maxima dintre dou6 puncte
de pe curba (a) (vezi fig.
I.6.) s[ ?ndephneasc5 condi{ia :
R
a<
10 (I, t7)

Deci, dac6 adopt[m metoda tras5rii on arce egale

(sau abscise egale) (fie
r.6.), se poate calcura numarul minim de tronsoane
(m) ?n care ?mp6rtim
lungimea L a arcului de clotoidA astfel :

a-L<$
m1$ (I. 1g)
de unde :

rn)lttL (I. 1g)

R
 IIumSrul de tronsoane m se rotunjeqte la num6rul intreg superior.
5i=rn

.53
,7
ll
\-t

?2 v+ ^s
Ys

- ,, -l 'y,
0/

XZ

x3
Xrn =) /

Fig- I.6*

Se catrcutreazd lungirnea arcelor de clotoidil corespunzdtoare punctelor de

masare 1,2...m, precum gi unghiurile cx aferente acestor arce :

ixL
, g'i=
s,' (I.20)
TN 2RL

S,,
sr -!=)crl
m
- 2RL
2L S,,
(I.21)
m 2RL

3L S,,
TN 2R.L

mL r,2 L :fi
ETI 2RL2R
Se calculeaz6 apoi abscisele (xi) ;i ord*natele (yi) ale punctelar de trasare
i_ 1,. . . .) folosind S, $i ut cu formulele cunoscute :
 Yr -= srf
)
x7 -s ,f ,-gi r+ tr 22)
t uo-j
; Yz -S
.t

giL
xn, -q"nl j
J

4. Calculul lungimii aliniamentelor se face conform frg.I.T.

Lungimea aliniamentelor se obline scizAnd din aliniamentele totale (date

l{} teml) r,ilout.a corespunzdtoare ale tangentelor curbelor (fig. I.7.) :

ALr_ T
vl \'z - k, + Tror2)
(r 23)
ALs_ v2v3 - (tr*r 2 +Trnr, )
v3B - Tror *
Lungimea totalf, a trasetllui :

Lro, -EAr,i + Eci

Lrar - ALr + Cr + AL2 +Lz + Lz + (r 24)

ALs +Ls *C*'+Ls +AL4

(vezi fig.I.7.)

5. KiE*xffietr&ree €raset"Eful

Reprezint6 stabilirea pozitiei kil*n:etrice ale pullctelcr importante din

trascu.
Pentru sinrplificare v$m considera kilcmetrul zero ?n putlctutr A (r'ezl
8.*''implul de calcul).

1S
 6. Desenul cu trasarba arcului de clotoidl

se face conform figurii I.6. cu coordonatele x, y calculate

ra punctur 3.

7- Desenul cu racordarea & dour aliniarnente cu arce de clotoidl

$r
arc de cerc rlmas

Se executa (confonn fig. I.3.) dupa urm6toarea succesiune de

operagii-
rrere asiguri precizia construcfiei grafice :
- se traseazd cele doui aliniamente ce fac intre ele unghiul
U (ateniie la
m6surarea unghiului ?n grade centi) ;
se traseaz6 bisectoarea unghiului U
;
v
din vdrful de unghi se misoari pe cele doud aliniamente,
transformate la scar6, segmentere T1s1 T', ob{in6ndu-se punctele
$i oi
$i o" (originile clotoidelor), respectiv- punctete oe tangar{E T. ale
arcului de cerc R+AR ;
din punctele T' se ridic6 perpendiculare pe aliniamente
perpe'diculare ffebuie s6 se intdlneasci pi bisectoarea
; cele doud
u,ghiului u,
obfindndu-se punctul O'.

Verificari :
- segmentele T'o' trebuie s6 corespund6 la scar[ cu valoarea
R+aR
- din punctele ol gi o" se m6soarf ?napoi (spre vdrful
;
v) cantitaliie x, iar
din capdtul segmentelor astfel trasaie, se ridic6 p.rp.roi.ulare,
m6surdndu-se pe ele y ;
- cu compasul in puncful O', deschis Ia R+AR qi apoi Ia
R se traseazd
arcele de cerc cu razele R+AR qi R.
segmentele O;T' trebuie sd corespundEla scarf,
cu x. ;
cap6tul segmentelor de lungime_ y (perpendiculare
pe aliniament)
trebuie_ s! se g[seascd pe arcul de- ceic
de raza R, determindndu-se
punctele Si qi S" ;
segmentul vB (punctul B fiind localizat pe mijlocul
intersecfia cu bisectoarea unghiului u) trebuie
curbei c. la
sa corespund5 cu B. ;
unghiurile dintre segmentele sro' qi T'o' trebuie s6
corespu,dE valorii
unghiului cr.

NotE : Este evident cf, toate aceste verific5ri se fac cu

valoarea in metri a
hi:ngimilor transfonlate la scara desenului.
In final se traseaz5 intre punctele o;gi S; arcele de clotoid6.

I1
 K"C. EKMIB€FIU ffi& C&TCUX,

Se curlosc .-

AVl:2A0 m tJ1 - 160s

: R1 -400m
V1Y2 -
250 m {Jz 182s R2 - 150 rn
VzV:-410 rn :
[-l: 55s R::-- I25 m
-
V3B 400 m

Calculul elementelar geaffietrice ale traseului se canduc confornn

brevianrlui de calcul, utilizdnd fcrrnulele I. I. I.24.
-
1. CI ale r&c$rdErii aEixiamenfe[*r cu arcele dr

129.967 x 129;97 m
\
I

1l-20.58dxz$.s$ rn
I

.3 48 E 21.35 ffr

1.511 * 1.51 Etr

) &2.471 x 12.41 En

t2
 Tr : 125ctg$: - 271.146 x 27l.ls m

t)
2

Bs = rrti -L-,
It l= fi3.s71x173.57 m

[t'n, )
cs=W -284.707.-2t4.71 m

2. Calculul racord[rilor cu arce de clotoidl a curbelor C2 gi C3 l'

Curba C1 r6mdne racordatS cu arc de cerc deoarece raza R1 este m ai rnare

raza curenti pentru wteza de proiectare de 60 km/h (vezi STAS 863-85
2 pct.3) gi nu mai este obligatorie racordarea cu arce progresive.

curba:C2;
se cunosc U2 gi R2

603
L2_
47x15Sx0.5
- 6I.275 ( L*in STAS 863 - 85 tabel 2 pct. 6 = 75 m

adopti Lz: 75 m din STAS gi se calcvleazd in continuare cu aceasti

c[,r- 75 o.z5rad
- 2x 150 -
s orad x 200 _ l'.glss
crzo---15.9I
t lrx 150(2(}0 - 1g2 - 2 x I5.g15)
rL2_- <0
200

Se renunfi Ia arcul de cerc rdmas qi se calculeaz6 racordarea cu douf, arce

clotoidi care se ?nt6lnesc pe bisectoare (calea p) :

13
 az=ry#=e.oe
9'o x rc
oroo
" =ot -
200 200 -\
^\^" - o.rr1r7
L =2x 150 x aJ4l37 42.4r,( L*i,, srAS g6i g5 taber
- - z pct.7 _9sm
Se adopt[ LI*: 95 m qi se calculeaz5 ?n continuare
-
(vezi fig. 4 gi fig. 5) cu aceast[ valoare.
elementele racord5ri

x - *s{ r-o'rl.372.)
10 )2
: s4.r*
t
8'1'4-137
y - gs - 4,48 m
3
z - 4.48x tg9.0 - 0.64 m

B-4-4.53
cos 9.0
m

. Tror :94.8I + 0,f 4 - gS.4S

curba C: :

Se cunosc tI: $i Rg

603
47x125x0.5
- 73-53 < Lmin STAS tabel z p$ 6 * 7s
Se adopt6 L3 _ TS rn din STAS gi se calculew.d, ?n continuare cu
valoare: ac

,n-
/3
c[' 3 = -----:0.3$srad
2xIzS
u'od x 2so
fis8 - -I g.*ggs
,fi

rr x tts{Zos - ss -zx tg.ogg}

c3 _
= 2S9.7*6 * 2Sg.Tl
I
cs > C*;*STAS = gS- TS = l0 m

t1
 Se continu6 calculul pentru o racordare cu doul arce de clotoidd gi arc de
rf,mas (calea o) :

(,
x3 -rtll-
o.Jsqll :
ts )
74.33

0.3s0 ,

AR, - 7.5S - I25ft * cssIg.SSg): l.g2 Et

*r' :74.33 - Izssin 19.$9g = 3?.3g m

T3' - ft2s + I .gzlx crgT = ZTs.Jl rn

B3 m

Tror - T'+ x' : }Ts.sI + JT.3g - J 12.70 rn

NatS : AR se putea calcula qi cu fornrula general6

{T}:

aR3 - 24x75212S 754

- I.875 - 0,0{}6 = l.8T m
16gg x IZS3

Diferenfa aprrut6 intre cele doul valori rezultldin aproximarea

ordonatei
I a clrei formuli a fost s'implificatl gi care are de fapt valoarea exact6 : y :7,45

se adoptd pentru AR valoarea din STAS g63-g5, anexa E

:
AR3: 1,87 m
Restul valorilor calculate corespund celor din sTAS, anexa
E.

3' Calculul coordonatetor de trasare ale arcului de clotoidl Ls de Ia

curba C3 :

Se cunosc : R: - 125 rn ) Lz-75m.

Se calculeazd, num6rul minirn de tronsoane in care se ?rnparte arcul de
clotaid6 :
t5
 Etr
-""r3:
) lSxL lSx 75
- $.*s
R.3 125

htrum*rul de trcnsoane se rciunje$te Ia num5.r ?fitrcg

superi*r, pentru ca
ercul elementar S 1 sE ?rrdeplineascE conditia .
gr R
1S

Calcul*n ?n cantinuare S, gi u"icu relatiile

ixL q2
*i
0-.-
' ZxR.xL
-

FTT

EF r-t

/3 !2.5S2
? : S"*SS33 E"&d
1875*
2x 75 25.SS2
S2T - 25.SS Eft ct'2 =
6 187s0
3x75 37.5S2
53= - ]7.5S Exl C[3 =
6 187SS

s4- 4x 75
2
:50,SS 5&.SS
Elt fi*t = $.13333 rad
6 IS75S
3x /3
E ,,.t-

2
ss_ = 62,50 xlr
62.5S
= $.2*S33 red
5 1S?5S
&ra ,n
{rx l3
-1
2

6
75.SS = | 75.*S
= S.3*S*S r:&d
I875*

Se calculeaz[ ?n continu&re coordonatele x gi

y a\* arcelor de clataid5
'.. 56 cu fcnnuletre {22} din brevierul de calcul. utiliz6ndu-se cdte o pereelie 51
dfr
vatrari Si, Gi.

x6
 I:
:: i,ro..'*l*" q'ryq3t tz.gess9 x tzso
x1 I t"ssft -_ m
tCI )-
i!"{}#833
Yl - f}.s*;5==: s's347 H o'83 Elr

Y_r
*-1 k*!'l m
"*l'' 10 )-
s.#3333
E7
V^
- 2$.#* : 0.277 ro 0.28 $I
JT
,
y.r "-L^ 1o :37.48 m
-sr.strft-ry$']
)
Ys -sr.ssry:g.g4
.t
m

sr
t\- 4 r'e * "1.- 49.91 m
t
10 )
E7
Y,T
a/t
: s*.s& s.aryl * z.zz [n
3

x5 25s[1 _ry] : 62.23 IN

E?
S/-
./' 5 s ?.*ry:4'34 HI

x6 : ?s.**[r - g'l : 74'.i3 m

t 10)
Ys : ?$.S#ry:7.50 rn
3

Cu aceste coordonate se traseazd wcul de clotoid6 L3 prin puncte conform

-l:" i.6.

4. Ca[crsEaxE Esrmgixraii a[ini&EmemteEar $ta [ungimii tctale & traseuEui

(f[9. E.?.]
i

Calculul lungirnii aliniamentelor se face cu formulele {23} iar a lungirnii

tatale a traseului cu furmula {24}:

l7
f*ot*-
 ALr = Z0S_ lZ9.9T = i0.03 m
aLz =zs*_(tz*.*l +ss.+s)= 24.s8
m
AL: _ r,rc_(ls.+s+srz.zo)=1.g5 m
AI-4 = 4g*_312.70= g7.30 m

Atenfie :
Degi AL3 este de lun-{ime redusd
el se ?ncadreazri in prevederile sTAs
863-85 ln care se pennite, pJntru
o curbd gi o contracurb5,
--""' suprapunerea arcerr
de clotoidd (in zo*a originei)
cu cantita t*u');

A, +A,
},< -
4S

unde Ar $i 42 reprezrnti rnodulele

crotoidelor respective (vezi fig.
s)

orr .

rl- I

Fig. f. B.

Acest lucru este posibil datorit6

razelor de curburr foarte mari
de din zon
""tfl::': r", tioo"l;;;" tu *) *
:1x'::::1-'a11iF;"
Lror = 70'03 + 25 1.33 + 24.s8 + e5 + qs
+ r.si+ ;;;
;o;'-r;; I . 87 .s0= e84.8{rr

(vezi fig' r'7'}

s- Kf**ffixetrftr.e& {-rau*Es*ui

se fbce con{bfi}l hreviarului de

calcul :

1S
 Funcf*l din traseu gi Lungi*rea,*1 cnrentului Pozilia km
elementele se*firetricc geoinetric a punctului
A Km 0+000.C0
ALr 7S,03 7 0,03
Trr Km 0+07A,03
Ctn 125,66 125,66
B1 Krx 0+L95,69
Ctn fi;,67 125,67
T*t Km S+321 ,36
AL2 z+,ss 24,59
On Km 0+3 45,94
L2 95,00 95,00
B2 Knr 0+44A,94
Lz gs,oo 95,00
o*: Krn 0+535.91
AL: 1,95 1 ,95
Sil Km 0+537,79
L: 75^0C 75,00
Si: Krn 0+6 12.79
C'in 1 04.8s 10r1.85
B: Km A+7L7.64
C'in 104 86 104.96
s*: Km 0+822.50
Lz 7 5.00 7 5.00

o*: Km 0+897.50
AL+ 87 30 87,30
B Km 0+984.80

NotS : La lungimea arcelor de cerc impare se pune un cm in plus la una

5;umatd{i, kilometrajul realizdndu-se pdna la cm.

5 Eesenml cu trasarea arcului de clr;t*id[ Ls se reatrizeaz5 Ia o scar6

convenabitr[ (de ex. 1:5*i]], co&forn1 fig. r.6.
7. Desenual cu racordarea cu arce de c]ctoidl qi arc de cerc rEmas la curba
C:, se realizeezfl prin transformarea Ia scar6 a principalelor elemente
ge*rnetrice (scara 1:1000), confbffin flg. f.3.
Se aplic6 apoi succesiunea opera{iunilor din breviarul de calcul.

1$
 frr,
\s
\J
"s'' E

{'

${.! R
8B b \
\\
q.) b\ rf)
e$
It ll
N
a J $]
b
s qrf)
q.
s \\J lt

I \
\
\.
$ \r t'
o\I \th
(J,
$ \\N\ t
&8'p\ !
\
nry

s
N $lU)
illtlltl
1
tFl
\t \ \ tt^1.g \,
>r>.r\\ \t* {
\
\\\\ .h;
r q
\I
ql
i,
t.
$ c\.I

S=ts \
\-!

*.
s s
\, $.*$.
(J
1itll *
tr $Bls \\
t*, t
e !t
t.
b F

$ {fi" \

H TS$
qJ C\' .,
$-; rl tl
\l*.\
n Ssi
'+$s ?s
 TEMA Nx".XI

PR*F'EL{Jt I,$HGXTUEXNAL AL TJNUI

TSTONSSF{ SE &&.{JM

II. A. TEh{A :

Se va intocmi profilul longitudinal al traseului de drum din lucrarea

:ema) nr. 1

Cotele proiect in ax6 se vor stabili ?n punctele de intersec{ie a axului

:aseului cu curbele de nivel ale terenului curbe trasate de cadrul didactic in
rdrumltor ?n mod individual pe planul de situa{ie de la tema I.
Cotele teren in a,x6 pentru restul punctelor cunoscute de pe traseu se
rterpoleazd liniar intre cotele cunoscute.
Se va adopta aceeaEi vitezd de proiectare (v:60 km/h) de la tema gi i
:ievederile STAS 863-85.

Se cere sI se stabileasc[ :
1) Desenarea profilului longitudinal al traseului studiat prin tema ffi. I,
cu trasarea liniei terenului (pte baza curbelor de nivel ale terenului,
trasate pe planul de situalie), a liniei rogii (proiectate) qi cu
calcularea qi completarea tuturor rubricilor profilului longitudinal
(declivit5{i, diferen{e ?n ax6, cote proiect gi cote teren ?n ax6,
piche{i, distan{e intre piche{i, distan{e cumulate pe hm, aliiriamente
gi curbe, kilometraj)- la o scari convenabilE.
2) Racordmea tn plan vertical a declivitalilor cu corec{ia cotelor
punctelor situate pe cuprinsul racorddrilor verticale.

II. B. BREVIAR DE CALCUL :

Etapele de calcul ?n realizarea temei nr. II sunt urm6toarele :

1. Desenarea "cartuqului" profiiului longitudinal qi stabilirea cotei

planului de comparalie (fig. ff.1.);
2. Completarea rubricilor profilului longitudinal privitoare la linia
terenului ;
3. Trasarea liniei roqii qi completarea rubricilor profilului referitoare la
elementele liniei roqii ;
2t
 4. Racordarea declivit5gilor
punctele de pe cupriniul li corecfia cotelor protect
in axr pen
.urorjarii;;;#*l_.
r

rubriciror profiIurui rongitudinal

'' fl:i.r'area se face conform

apoi cota ptanurui.de

:;*ti}re compara{ie.

rH:ti*:rft #:ffi t.,,ilT#*[:iet;fr'ff:rt#'#,iT;

ffi
aaa^I^.. t r

;tri:l#ilffi $#in ; *?# 3i, ;'r:TT,r I lT*ffi ' r#:fr",r x

.
Deci 1n6r{imea
unul punct din traseu i,
cm ;"rr*re or{o.n1ta prof,r,rui pentru
pran artimet ic se stabilegti reprezen
cu formura :

Ah=Ct _Cel.conrp.
([I. I.)
unde:
c, - cota absorut. a liniei
terenurui.gentru punctur
considerat ;
Lo,*qo - cotaplanu_lui A. lompurali".
Planul de compara{ie
puncr de pe rraseu,
astfer riuuilii
liniile;;;;ri *
trebuie sE interse ctezein
mci
sau proiectului.

S:'iffilfr ,1: ;fr,X':i 1,{.r. J.;,p," axei abscis er or

construies," ru i, r r*a o-r"**a
I 0 ori
.$,iiT,r,,l,j,1:: d; #:l}lr?,:fl}ffi
*v*Blrv
;*ffiti1'#,:'##f#ro. tu;;;,i,.r;.r*r -^
sr*ulurrei*ilo, tru profilul longitudinut a a**ului :
I: I000 Scara inat{irnilor
t:2000 I.IOO
t:5*00 l:200
I:500
2. Conrpletarea rubricitrar
profilului longitudural
terenului referitoare ra Imd

se ftce respecfand uftnatoarea

ordine (fig. II. I.) :

2.l"Kfl*rmefn*j :

22
 Se tnarcheazd pe mijlocul rubricii hectometrul la fiecare sutl de metri (la
scara lungimilor) cu o balustrare simplS, not6ndu-se :
hrn 1 hm2 hm3 hrn 4
0+100 0+200 0+300 0+400
iar km cu o balustrare duhl6, notdndu-se :
krn 0+S00 km l+000 km 2+A00
Rubrica kilometraj se compl eteazd cdt este necesar peiitru a acoperi
ilil -:-: rrea total[ a traseului Lr din tema I, considerdndu-se pct. A la krn 0+000.00
ei -:-:rnea drumului).
iia 2.2.Aliniamente qi curbe
rra
Se monteazS, pe mijlocul rubricii, lungimile (transformate la scara
.:sciselor) aliniamentelor qi curbelor desfbqurate, calculate in tema I, conform
*g iL 1. qi detaliului din frg.II.2.

q
L C T-
o- o/ntbment 6-curbd arc de cerc c- arc de c/o(ordd
d- orc de cerc rdmos
Fig. II.2.

Arcele de cerc sau de clotoid6 se reprezint6 deasupra mijlocului dacf,

::nsiderdnd ?n sensul cregterii kilornetrajului) concavitatea curbei este la
:;;apta axei drumului, iar in jos (sub mijlocul rubricii) dac[ concavitatea curbei
;::e la stdnga axei drumului, cu o in6l{ime de 5 mm (fig. II.2.).
In rubrica aliniamente qi curbe se completeaz[ lungimea (?n m) a
.-',iamentelor la rnijlocul segmentului ce reprezintd aliniamentul, iar la curbe,
;";mentele lor calculate (cu valorile in m) :
- la arce de cerc :U,T,B,C qiruzaR la mrjloc (fig. IL1.) ,
- Ia clotoid5: IJ,L,R,cr, X,y,X',4R, C',T',B',Tror.
2.3. Fiche{i 9i distan{e intre piche(i

Se ?nscrie ?n rubrici denumirea piche{ilor principali (A, Oi, Sr, S., O", B,
.-;r. ai punctelor de hm (notate Hr, Hz, ... Hn), not8ndu-se distanla in rn ?ntre
,;;;tia stabilita grafic (fig. II.l.), ?n rubrica distanfe intre picheli.
In rubrjca piche{i se inscrie prin indesire, orice punct din traseu, pentru
-::e este necesar sd se qtie pozi{ia kilometricS qi cota lui (de exernplu : locuri de

23
 prin punfie de scrrirnbare
ffiIlE:1;*ilTil:LiiJ,,?j1;teror, de decrivitare e
Pentru tema de faf5, in uzuu
s-au stablit
nrinai, ale traseului (pentru
Duncfelor principale
l

stabilit pozi{iire
oozitiile klomerri.;
tril.,,- a*_in^p,:r:]:J"r crc
l, ;;^f;i,,i-l-J'if'::'X}qT#T
t', punctele de sct imoare de arrH'irute '(capetere
ffi,?ffi:j1 paeilor dc

2.4. Campletarea cotelor teren

in ax5
cotele teren in ax6 se stabile:,
io piche{ii rocgrizafi ra intersec{ia
curbele de niver are.terenutui, axului
coiete t.i*r, io'ur,i fiihd egare
de nivel ale rerenului inscris;;;;l*rl cu cotere curbetr
d;;,tu.fr; '
2'5' Trasarea liniei terenurui
eonform cu cotere cunoscute
Deasupra liniei absciselor
se monteazi punctele a

;:#i#:ffi::,:*1.1,",,^f,*:i
scara inalfimilor diferen{er"
l;;iil;
q;
cfuor cot6 este stabil
i, sus segmente care sunr
a,i, car.culate"#; ;;# ;#ff}:tr,fl:ff#

ffil;:**::,*T",ffi:f?^!tr:l;rr
obf
rjft,;i u..,,, t#'l"#
inemimagineainirofi irGiirJir-i'r,ir,Iiil;ffi'ff
I
puncte cu rinii dreom-l
jiTi
2'6' cornplefarea ruhricii
distanfe cumulate pe hrn
DupS compretarea rubricii
distan(e intre pichefi (conform
se compreteazdsi,,rubrica" puncturui 2.3
distanle cumurat-
G$ranreror inte-pi.frrfi
Jir*ili;
ihtoe pichefi, distan{ere penrru i-1*, carcul6nd prin insuman
fl:*ryt:r
inregistr^nd ra fiecare hm ;# ffi#i d# ffiHT
airt*tu- 100 gi
fiecare
fiecaie srrr; r{p mar*i ,_.^_: ,y
,.tuano o"
ra zero,iu**.u pent
;:1_,X.*ff*:J#TTll;jl_:,yry ilieiHi,i,i se poate srabli imedi,
l;,:',llik,ometricianecrruip,i,.i^ilffi;iffi;:,-.:i?ffJXtj.ffi,1
3' Trasarea liniei r.or.ii gi
r-'
-compretarea rubriciror profirurui referifo
Ia elementele liniei rogii
3.I. Trasarea liniei rogii

DupS fixarea liniei terenurui

in profir rongitudinar, Iinia rogie
SC ttaseazd respectdnd
principiile (proiectz
n
m considerare urmatoarele
datela curs d;; capitol, ins* kebuie Iu
criterii, in ordinea importan{ei
a) Principala condilie este :
respetiu[u valorii *u*i*. a decrivita{ii
gi a valorii

24
 *+*
\
tI
{'$'ltd lO ts2/
B t#{ I urr g tty guy
0 e o
*t* e

C\
ta ":*, "rrt*:tl! utg6y6-,y !17,6oe *,c !ug?,/,ey!69.27=€y !6ct= en !r6ao,$=ea1_or"r,
ugf ?d.rro* ! w2g,6 ,
tu O€Zg-*ru
tt/67f *al! n
-{*
td .,k
*+
{.J\
$$ $$' TE $N
_\
i'R
(L
_(A
$
-+-'
*J 90',6 9
6p €eo frS fr= €rg
-+-'
!n 971 eg ,tg 9y {b zeo gs
-\
t-t'l
R
.\
.\- s$
t8 $
BH -s- sN
F
N
d \
.si .5 .NN 't..\
Sh
--+*
:; N N l$\
\\ $\ \o
-s
\t.
\
$ \'
-\
\}) .& s s
-+*
:i
$$ && .h
N B
t\

B
& f?'o lf'o flc /9'O ee o
+ €g'o gga zro glo
ulgrtr/,ge - 7ro/
??o g?o
+ tu Ot'glz o td)
aoc{ ; / ?;Wit '€P
q)
s
rt
:t
,1

e
$.

J"
b
iJ ( tttIZI=A:ur,g.
l
ulO0ll=A! rrtL/I -w

'&'ff ,€r#
)*
7

g tilr .{ wr
$ 00tto
e 0

lg*s* * tt66!bt = tF ! ug1,=t7

bgf?d.rr* t orr?,n r,
trr?V? * al ! # w €{ ,tsz ,13 w€l,ed * tg
fa * zx faffi.efi! or$6"r, tilffi7d r,s@f - lt 1frt6,#l
* E7y =/g og=h
sr8
$N dx s
s .*s }r
lezs luz,l rcii-M,
rJ-*1 *6'g€ 90us f60f go'*g
:o
<\.
(rt
t}. B bi $$
H
S . . .,,, . ...
eS1 ff7e 9€72 os?t
o.tg, f0 efu gi- tr,
WA, #? 69'96 t6'62
7
-i t7 dntg
,s {\ N ti *
s\ .* $\h s
\o
\
Icr
\o
.s
Sh

R
s
€
s +
.s
s
u
.s
F\
s
.* \u \
a s \s
_t
R
s .$ x$ N$ .x +i .\ N *s x h
t
I N I N
.(h
\ e.\
!n .$a

\s
-q *n
s $,
.t$ S) $ u
E it
I
.s{
\ -$
S*.
e .N tl tr Sr' s
ti
tso tg'a et'o 6to
&. € \(
,?o g?o
et o l,*'o
ls CIt'nie a rd,t 6€u 990
%wr . €f :, ,t wz . rdl
e$ n
o9'9€€
Xld't 'tP

'& ff,€,9 W*!u/w{g,W

 rElrume a pa$ilor de proiectare,
dafi in STAS g63-g5 pentru viteza
considerata, intrucst pentru respectarea de proiectare
+ vitezei de proiectare este obligatorie
respectarea acestor doufi valori,
Astfel, trebuie indepli*ite ccndi{iile
:

d < d*** STAS 863* 85, fabel 2 pct 1.2

to 863 * S5, tabel 2 pct l,l (rr.2)
='u min sTAs
unde : d - declivitatea liniei roqii (%)
;
l, - lungimea pasului de proiectare a liniei
roqii (distanfa dintre doul
schimb[ri de declivitate succesive),
in m.
Este de preferat s6 nu se apeleze
ta ,uiori excep{ionale din STAS
dou6 elemente. ale celor
b) Se recomanda ca schimbarile de declivitate
ale liniei roqii sa se realizeze pe
aliniamente sau pe arcele de cerc,
in zona bisectoarel;;:ilffi obhgatoriu,
trebuie evitatd suprapunerea racord5rilor
verticale ale a.riiritalito, cu
racordarile cu arce progresive
i}g.-r*u.m, irioroia.; care compric[ foarte
pult trasarea qi degradeazi condi,tiile de r*urir*. a conforfului optic.
In fig' II'3- se prerinta c6te un exempru,
de rezolvare, corecta (a) qi incorect'
(b) a pozigionlrii unei sctrimrari
de decHvitri.l, profir longitudinar.
o. Sa/ufre corectd

b. $o/u*b
, lncorectd

Fig. I[. 3

25
 c) o alta cerinta, tra fel de irnparfant5
este asigur&rsa
terasamf,nts, prin trasarea
tinrei rcaii, precmn gi
csmpensari a terasarnentelar (debleu
cn rambleu) (vezi

Tofuqi oblinerea vorumurui minim

irnpieteze asupra respect,rii primeror
at terasamenteror nu trebuie
dou6 conditii.
Deqi, asa cum s-a vrzut ru .*i-
*ri"r,inl"ii arre condifii ce rret
roqii (respr;;; punctelor de
lTi"::9"_.3"fff1..1t.1 cotf, obtie
idicarearerasamenturuiioron.inln]liirl'ri,irliTr"iI#.o!"iirr:?1,#
culmilor, etc).
realaarca temei II sunt determinante respec tareacondi{iilor
irt"* a), bl

3'2' completarea rubricilor profilului

referitoare Ia elemenfele
Iiniei ropii

Dup6 trasarea liniei roqii urmeazd

o succesiune de up
;i?l'::g:i
a) *.r",.i,
Ij*,*,in . rublic; ;;iili,4:,":";:;{'il*'."tii.,
gigruaii,+ :l;i, r,"i"l"ii. " operagii
r pe
Reprezenrarea,
a decrivit5r
proiectare,
;:#3J,ff;". sensur
tT
:j.::u-t,or
# :,, I diagonalei j?l:,ia. o,'.. p e run gim.a p us l o,l
rrrp.rt&,d r*r_;i
diagonarei deasupra se tnscrie
varoarea a.rriuiialri
lungimea (ir, *) a pasurui de proiectare
fififtfti,'#ji;
tio %o), iarsub diago
dup' carcurarea lor.
b) Stab,irea coteior iroi.ci i"-#a r, .up.t.tJaecrivitagror,
cote care se
;3?Y;*,::X:;',?^:?f1,T'it;ir#ii;;il;;'criuinrubrica,,cote
proiect ?n ax6" in dreptur pichel,or
t&#b#ffi:Jilrffir. A"il]?"i
ffi'J,LfT};|
c6p6tdnd :',"*::i:r:^{
toate ,,drepturile,, ce l* :l::* .dd" iffi#:.t#t;
,, oiirrtirjilt,
intre cererarte pun
?#
aiu*tu *i'uruta m?i.iru
;i3:fr%:::'1""'ioi,
gi ,,cotd reren in ax6" (prin .distan.te cumurate
pe h
c) urmeaz* apoi carcurui'er-*.ri}"r
inrerporare riniarJr#;';r:rff;rt}ffjT:rfi.t
decrivit'lilor
r calculul lungimii pa$ilor de proiectare,
qi anume
:
?n m ;
- calculul valorii declivitatiloi.
Lungirnea pasului de proiect*.].
ob{ine prin sumarea distan{eror
ia i
g:,"..jt*:,X in run ica norr r"n_ r"i#rl*oecrivitafii.
Ea se verinc' p*n,.d'F .oru oi'i*;*,?[-T;:i:''[il].,.,or
declivitalii (de la capetere pas,,iui de
aL proirltare).
i1ff,:

26
 T

fu, -krn(rr)-*tr) (rr 3)

T
I

Calculul valorii unei declivitAti se face cu formula (II.4) .

Cpr, - Cprr
d Y*- 4hxI&$= x 1S0 (II.4)
Ip trp

unde : - c rr,gi crr,sunt cotele proiect ?rr ax6 are puntelor de Ia capetele
decliviti{ilor (diferen{a lor se ia totdeaura in modul) ;
' lo reprezintii lungimea pasului de proiectare al decliviti{ii in m.
Valorile declivit5{ilor se calculeuf, cu dou6 zecimale, pentru a se evita
erorile de rotunjire ale cotelor.
d) Calculul cotelor proiect in axi pentru toti pichefii profilului longitudinal
Calculul acestor cote se face utilizdnd valorile decliviti{ilor qi i'istanfele intre
piche{i, pornindu-se de la cota punctului A qi calculdnd roLt" punctelor
de
pe fiecare declivitate, din aproape in aproape, de la st&rga Ia dreapta
tn
sensul cre gterii kilometrajului.
Pentru calculul acestor cote se folosesc cotele de la cap[tu] din stanga
a
fiecrrei declivit[{i, numite cote de bazd(sau de spriiin).
calculul cotelor proiect in ax[ se realize;azd, cu**ato*.le formule (r,ezi
fig.
u.4):

C.
I =cA + Il(x).r^ -,-
1S0
ul!*):'+-i
aj =CA +
1*S
(H 5)
d
zft", x lrr - k
cr.- = cl
1S0

dz{%}" lr, -- 1
ct =ctr _
I 100
unde ' - Ce gi Cr sunt cctele de spr{in (de baza) de la capetele din st8ng a a

declivitfltilcr, d1 ; d2 {%) sunt valarile declivit6tilor, calculate cu fonnula

(II.4) ;
- lA * $r Ia _, etc, reprezintf, distan{ele (in m) de la cota de sprijin
i
pdnl Ia pichetul pentru care se calculeaz6 cota proiect ?n axf, (vezi fig. II.4),
27
 dista,fe care se stabiresc tie pe
I baz-a dista,{eror ?ntre piche{i fie
distanfelor cumulate pe.hm.
*flfilT:*flr*13.ti*aarr
sprrJin din dreapta declivifa{ii.
Ds ex :
cotele proie* ?n ax6 utiriz6nd c
*, (x)*lj-r
tj =cr I
(II.6)
I trss

Fonnula (II'6) este o solu{ie gregrtS care nu

proiect6rii. se utilrz*azd ?n

d,,% $

lEi
{a;

Fig. II.4
Ca o verificare a calculului
declivitagilor, se poate calcula
capatului dm dreapta a unei cota prole;:
declivitafi, cotfi care a fast
declivi tAtii respective cu fonnula: utitriz atd Ia calc;,r

o,(*}-'o_l
cr =cA (II.7)
1 1Sfi

unde s-a acceptat situatia prezentatfi

?* fig. II,4.

4' caEcsxlml r&csrEISrii decxivifxfil*n

'rLqLw' oebuie
tr'uurE reailzate
reatizateracord'ri
f i:
xJ::::
vertical) cu arce de ::i:Tt"i:-:'-:^':,:,1i,::
cerc de raz6 n
profil lonsitudmnt ai han**.: ,r-^-'l-tt' necesare ,,I.ff
pentru
racordlri (?n p.
,,*X'I;,X*l[j,t[],;,
asigurarea
p
vizibilitaii:
x;:#"ii[T,]*,L,1:::,XT,*T:;#;$;J,ff
vertical) Ia parcurgerea curbei
de catre vehicul.
Trebuie r"^r:::lil: urmdtoareo.quton*,
a erapelor de calcul
etrern-it?Jor r&cordarii decrivirs{ir*r
:
ts ::I::lyl
calcull ,Lr,l.\J-[
ec{iil*r cotelar punctelor );

situate pe
recordfirii verticatre .

28
 calculul difbrenlelor ?n axd completarea rubricii respective
$i ?n
profil longitudinal,

Calculul racord5rii declivitltitror

Racorddrile decrivitalilor sunt de dou6 tipuri

- :

Ia care centrul curbei de racordare este pozilionat

:j:|vexe,
ilnla rogre ;
sub
- concave, Ia care centrul curbei de racordare este pozi{ionat
deasupra liniei rogii.
a) calculul elementelor racorddrii se fuce cu formulele
: (fig. iI.5)

Fig. II.5

T* Rxm (*)
200
.r'2
B- t (m)
2R\r 0t8)
C*2x T (*)
,a
rn care : (vezi fig. II.S)
i1dI
]- tangenta curbei de racordare verticald (?n m) ,
f B - bisectoarea curbei (in m)
;
"n
"*I C - Iungimea curbei (in m);
R- raza minim5 de racord are datdin srAS g63-g5,
tabel z, pct.
15, funcfie de viteza de proiectare, de
circula[ie qi de tipul racorddrii (convexf,,
ilili de benzi de
concav[) ,
l
,,Jt
-
m parametrul racordarii, exprimat (%), h se carcut
- eazd ca
diferen{a algebricI a decrivita!ilor, luatd
in mooul:

29
 _!t

EII-id,-dri (rr e)
, Pentru u$Llrarea stabilrrii lui rn ?n fig
II 6 sunt date cazurile pos -
pentru calculul lui m.

Astfel, i-n cazurile a) $i b) din fig II.6 .

Effi -- i*,i* l*rl, l%l ffi 10)

iar ?n cazurile c) gi d) :

rlr:l i,x,l--l'Iri l, f%l (il 11)

Q,

Fie II 6
b ) Trebuie respectatfl condi{ia pus6 ?n STAS 863-85
la acelaqi punct pexri:**
lungime a raeord[rii :

c>I'4xvo
GI.j_
unde viteza de proiectare Vo se consideri
?n km/h.
Introduc6nd conditia (rL12) in expresia
iungimii curbei din fornr-,i
(II.8.c) se obline pentru condiiia respectivd
formula :

f-ZxT>l.4xVp sail
T-*.7*V,, (rr r3)
Aplicdnd formura tangentei T (II.g.a) raza
minimi de racordare R r: :
srAS 853-85, obt z, pct. 15) rezurt6 doud cdi
de rleroruarea carcurelor :
l' Dacf, Il 9:],:Vp, se ciilculeazdcelelalte elemente ale- -l
racorddrii ;,-
formulere (ILg), condi{ia
Gr. r 3) fiind ?ndeplinita ;
2' DacE
lio ]lvl se recalculeazd raza d,eracordare R, adopt6ndu-,.
la limita T:0,7x\. Astfel, di, formula II.g.
rezultd :
-
2oo x o'7 x vo
Rrec
tmr oI. 14)
30
 unde R'"" reprezntd raza de racordare minim[ necesard pentru a fi
indeplinitf, condifia (II.13).
^
Intrucdt, in proiectarea cdilor de comunica{ii, se lucreazl cu valori rotunde
ale razelor de racordare, raza recalculatI, rezultat6 din formula (If.14) se
rotunjegte la sute de m intregi (veziexemplul de calcul).
Valoarea razei astfel recalculat[ poate fi mirita, dacf, existd premize
favorabile in profilul longitudinal, o valoare mai mare asigurdnd o securitate
crescut6 a traficului qi o comoditate mai mare a parcurgerii curbei de racordare,
sau dacd prin aceasti m[rire se ob{in imbundtS{iri ale compensarii
terasamentelor, tn6l{imi de rambleu necesare mont5rii pode{elor tubulare, etc.
Curazaastfel rotunjit[ se recalculeazdtangenta gi bisectoarea :

.-
R.ot x m
4*" 2S0
lrnl (II. 15)

B_ f**' lml (tr 16)

?x Rrot

c) Urmeazf, calculul corec{iilor cotelor proiect tn axd pentru piche{ii care se

glsesc pe lungimea racord5rii verticale.
Cotele se modific[ prin realizarea racordirii verticale : cresc la cele concave
gi scad la cele convexe (vezi fig.II.1).
Valorile corec{iilor (X) se calculeazd cu fornrula (fig. II.7) :
2

Yi:k [ml (II .t7)

unde xi reprezint6 abscisa pichetului pentru care se calculeaz6 corec{ia cotei,

faf5 de limita cea mai apropiatd a racordf,rii, sau pentru pichef,i situafi in
stdnga bisectoarei, xi se stabileqte faf5 de limita din st6nga a racordArii, iar
pentru pichefii situa{i in dreapta bidectoarei, x; se stabilegte fala de limita din
dreapta a racord5rii (vezi fig.Il.7).
x; - T-di_rr [ml (II. 1g)
Distan{a di-rr se poate stabili prin sumarea distan{elor din rubrica distan{e
piche[i (vezi exemplul de calcul).
?ntre
Pentru punctul de schimbare a declivitl{ii xi= T iar yi= B.
Cotele corectate C.o, se calculeazf, cu formula :
C.o. : Ci* t yi, [rnl (IL lg)

unde ci,, reprezint[ cota ini{ial5" a punctului pe liuia ro$ie, inainte de aplicarea
racord6rii verticale.

31
 aplic, p.enrru racordiri
corlcave, iar semnul * se aptica
,u.o.oii,::11*::
in final cctele corectate sr ?nscriu ?rr rubrica
profiluluilcngitudinal, ix imediata vecin*tate ,,cote prciect ?n ar'.:
pun hr paranteze (vezi fig. II. a cotelar ini{iale, iar aCeSif a
l).

{ J}A
{i

-4f
X1, =/ Xrc

Fig. ff.7.
d) DupE_ corecfia coteror proiect ?n
ax6 Ia racord[rile verticatre, se pca
completa ;i rubrica ,,dif-renfe
fn &x5", unde se inscriu, pe orizonta,li
diferenfele ?ntre cotele proiect
(Cpi) pentru fiecare pic6et,
formula: fblosi*du

[x;x#1,, "ii ;itJ'Lj;Lra) iar,",,t"il', o avem deb]

Mai trebuie adEugat cd deasupra
racordarilor verticare, ra cca
2 cm :
rd;xii:i','#l"t'::H':;:l;#,l:ffi:;:r*i:j*iix:::'::l," j
ffi;,
urmdtoareror erem*"t* g*Jn
ilh,
reare
T,H rj*'r, ffi:iil)latorite
Condifii de exactitate gi verificEri

in practica proiectdrii cailor de comurica{ii,

propria personalitate lucrrrilor de fiecare proiectant rrnprrruffi
p.oi.r-tur],';;;; sunt obrigarorii
o serr e :ffi,
32
reguli pentru o minimd unifonnizare a notaliilor qi a rnodului de completare a
pieselor scrise qi desenate.
Astfel, in cazul profilului longitudinal, trebuie respectate umrdtoarele
reguli de completare, calcul qi prezentare a elementelor calculate in tabelul
(cartuqul) profilului longitudinal :
1) Toate datele inscrise ?n rubricile profilului trebuie calculate cu dr-rui
zecimale, adicd in metri, decimetri gi centiriretri.
Nu sunt utile elementele prezentate la mm sau fractiuni de nur- nici
rotunjiri nepotrivite, care micqoreazA din precizia elementelor
-eeometrice
aleprofilului ;
2) in toate rubricile profilului longitudinal (ca de aitfel gi la alte piese
ale unui proiect de drurn) se inscriu numai valori naturale, in m nu
gi transforrnarea la scari in mm sau cm chiar dacd este necesard
transformarea lor la scara acestuia.
Valorile calculate prin transformarea la scar6 se utllizeaz6 numai pentru
montarea lor in profilul longitudinal.
Acelagi lucru este valabil qi pentru orice fel de detaliu legat de proiectarea
drumului.
3) Completuea datelor in rubricile profilului longitudinal se face prin
inscrierea acestora, fie pe orizontald, fie pe verticalE.
Astfel, ,.
orizontalf, in rubricile :
Y.l..ffii,t1tl
diferen{e ?n axd ;
piche[i ;
distan{e ?ntre piche{i ;
aliniamente qi curbe ;
kilometraj.
. .
qi pe vertic':j[?,1H;l'*
u,,,
-
cote teren in axf, ;
-
distanle cumulate pe hm.
4) Pentru asigurarea unei precizii corespunzdtoare ale tuturor datelor
din profil, se pot face unele verific5ri pentru evitarea erorilor de
calcul sau de inscriere a datelor, c6t qi unele reguli, care respectate,
contribuie laprecizia qi corecta completare a datelor.
Astfel, se pot face o serie de verificdri ale distanlelor ?ntre pichefi, a
distanlelor par{iale sau totale pe diferite lungimi.
Se prezint5 cdteva verific[ri posibile :
-
suma distan{elor ?ntre picheli pe un element de lungime cunoscutS
(pas de proiectare, lungimea unei curbe) trebuie sd fie riguros egal5
(la doud zecimale) cu valoarea elementului respectiv calculat
anterior;
33
 - diferen-fa-dintre pozifiile kilornetrice a dou6 puncte (piche{i)
profilul longitudinal trebuie sr fie egall .u ,,r*u distanlelor di,-l
intre
piche{i, realizatdintre cele dou[ puncti
- lungirnea totala a traseului
;
p. trei dintre rubricile profilulu:
longitudinal trebuie sE rezulte aceeaqi .
Astfbl, suma lungimilor paqilor de proiectare (?nscrise
declivit[1i) trebuie
in rubric:.
fie egal6 cu suma distanlelor ?ntre picireli qi egala cu sunr:
sE
aliniamentelor qi curbelor (inscris6 ?n rubrica aliniamente qi
curul;.
'
orice diferen!5, chiar de ordinul cm, intre aceste trei sume, reprezintd
c,
greqeal[ care contribuie la confuzie in utilizarea profilului
longitudinal.
in cap C - exemplu de calcul, se por constata concret, aceste
o altd' cerin{5 pentru asigurarea exactiHtii calculelorverificdri. qi evit[nj
gregelilor(atdt de calcul cdt qi de concep{ie) este
abordarea completdrii Ii
calcularii profilului longitudinal strict in ordinea prezentatii
in cap. B - breviar
de calcul.

[.C. EXEMPLU DE CALCUL

Fxemplul de calcul privind construirea qi calculul
-
profilului longitudinal se baze azd pe datele calcuiate
tufuror elementelcrr
in exemplul de calcul de Ia
tema I (,,Calculul elementelor geometrice ale unui
traszu de drum,,), im
rezultatul exemplului de calcul se prezinta in fig.
II.1 (un profil longit,dinal cu
lout-t detaliile).De menlionat cf, deqi planul dI situaiie .rt. ,.ulirat la scara
1:1000, a fost nec€:-ar ( din ra{iuni-de spaliu
de edita.e ) sf, construim prof,rl,tr
longitudinal la sc[rile I:2000 qi t Trebuie totugi refinut c6 in mod corecr
scara la care se construieqte profilul'zoo.
longitudinal trebuie vs
sE fle elala cu scara
rrv v6(
planului de situaqie, deci t:lOtjO/ l:100
l. Se cunosc urmdtoarele elemente:
1.1. in plan (la scara lungimilor 1 : 2000):

34
 ALr :70.03 In (=:S rnm)
AL, :24.58 m (= 12,3 mm)
AL, - 1.95 m (= o,g tnm)
ALu :87.30 m {* *l,l mm)
Cr -251.33 In (* 126 mrn)
cl l2 -125.66 rn (* 62,8 rnm)
C1 l2:125.67 m (* 62,8 mm)

C3 :289.71 rn p tss mm)

I
C3 f 2:104.85 rn {*SZr* mm)
cr' l2 -104.86 rn {*SZr* mm)
Not[ : La lungimile de curb[ impare, jumat[[ile nu se expriml in mm, ci
se adaug[ un cm in plus la una din jum6tdfi.
Lz=95 m @llrs *.)
Lr=75 m (*llrS **)
t.2. in profil longitudinal (scara inil{imilor I : 200)
Cotele de teren in ax6 (s-a considerat n:0) :
A 150.00 O*z 146.60
Ti, 150.60 si, 146.20
B1 154.00 B3 149.00

Q, 150.00 S.s 151.0(}

oi, 149.6fi O*s I5I.50
B2 145.00 B 154.00

Cota planului de comparafie : L43,00

Pe scara lungimilor . 100 m - 5 cm
Pe scara infiltimilor : I m: 0,5 cm

2, Completarea rubricilor s-a {Ecut s-a ftcut conform ordinii men(ionate

in breviarul de calcul de la cap. II. B.
a) Rubrica kilometraj s-a completat cu hectometri p6n6 lapozilia km 0 +
:
980,80 Lror (vezitema t), (la scara : 2000). I

3s
 b) Rubrica aliniamente qi curbe s-a completat (la scara I : 2000) c..
lungimile aliniamentelor Ei ale curbeior cunoscute de la punctul I i.
. s

conform regulilor de la breviarul de calcul (pct.2.2. fig. II.2).

c) Rubrica piche{i qi distanle intre pichefi : s-au montat piche{ii cunoscui
de la teme I (A, Tir, Br, Tcl, Oiz,Bz, O*2, Oi:, Si:, Br, 56, O6, B
precum gi pichelii care marcheazd fiecare hm (H1, Hz, H:, ..., Hr.
inregistr6ndu-se distan{ele dintre ei in m in rubrica distanfe intre
piche{i.
Chiar dacd in anumite cazuri distanlele intre picheli au fost stabilite grafic.
permanent s-au verificat regulile prezentate in breviarul de calcul de la
cap. B - ,,Condilii de exactitate qi verific[ri", pct. d.

Exempiu :

C1 : SUffIa distan{elor ?ntre Tir $i T.1 din rubrica distan{e intre piche{i :

C1:251,33:29,97 + 95,69 + 4,31 + 26,50 + 73,5A + 21,36 sau

Lpz: suma distanfelor intre 11 gi 12 (82) din rubrica distan{e intre piche{i :

Lpz:214,44:73,50 + 21,36 + 24,58 + 54,06 + 40,94 sau

L2: km Bz - km Oiz
L2: 95 : 0 + 440,94- 0 + 345,94
d) Rubrica cote teren in axd s-a completat mai int6i cu cotele punctelor
date in temd (pct. 1.2. din exernplul de calcul), iar apoi cotele teren in
axia ale celorlalte puncte din traseu (piche{i) s-au stabilit pnn
interpolare liniar[.

Exemplu :
Verificare . T25,67:Km T.r -km Br :0 + 321,66 -0 + L95,69
Formula utlllzatd. pentru interpolare liniar[ se bazeaza pe proprietdlile
triungh iuri lor asemenea.
Ah: C*, Cr., = 154.00 - 150.00:4.00 [ml
26.5S + 73.5$ + 2I .36
Cr, - Crer + yH2 - 150.0$ + x 4.00 - 153.86 [ml
125.67

crr:cr*, *Yl, - |50.00 * x 1.{}{} 153 .02 lrnl

125.67

CH, : Ct*, * YH. = 150'00 * 2]lLx 4'00: 150'68 [ml

125.67
Totdeauna se face calculul cotelor punctelor raportdndu-ne la cota de
sprijin mai micf,

36
b= -- ._ --- -[

!z
\ {r
B
\
il Yuz
t lrr !s
\ fr1TAoo)
Te/

4qt 25.50 73,50 31,36

/25.57m

Fig.U.8

e) Rubrica distan{e cumulate pe hm :

Pichet Distan{e tntre picheti Distan{e cufi}ulate pe hm

Tir 70,03
29,97
Hr 100,00
95,69
Br 95,69
4,31
H: 100,00

Pentru trasarea liniei roqii (proiectate) s-au respectat criteriile de la pct.

3.1
0 Rubrtcadeclivitati :

- s-au stabilit cotetre proiect 1n axf, ale punctelor de schimbare a

declivitalilor .

Ir * cota 154,50
lz: Bz : cota Bz 145,00 :
I: :-B: . cota B:: 148,00
B'= 154,00

37
 s-au stabilit lungir::ile pa$il*r
pozifiilor I*n ale capetelor :

fpr * ksffi[l * kmA

- $ + 226.50 - S + SS0.SS : XZ6"S0

Lungimile pa$itror de proiectare s-au verificat prm

suma distan{elor ;
rubrica ,,distante ?ntre picheti', realizat6 ?ntre piche{ii
declivitalilor.
de Ia capei;

Exemplu :
Ipr : 70,03 + 29,97 + 95,69 + 4,31 + 26,5A :
226,50 m
lpz:73,50 + 21,36 + 24,58 + 54,06 + 40,94:21'4,44
- s-au calculat valorile declivit6lilor liniei roqii,m cu formula II.
Ia breviarul de calcul :

ctr. c^
dr =
Ipr
x lso: 154.50 - 150.00 00 - f.987 xl.ggah
226.50
cr, - crz I54.50
dz= x1{}S= - 145.SS
x 1s0 = 9.130 x d.4JoA
lpz 214.44
cr, - ctz
ds= x 1(}0:
tr49.$0 - 145.S0
Ips 276.70
S0 - l.$84 xl.hloh

d4 : !*- cux t$s: 154.SS - 149.0s x 1S0 :2.216 x Z.ZSg/0

Ip+ 267,16
valorile declivitdliror qi ai paqilor de proiectare
s-au inscris tn
declivitdli, deasupra, respectiv sub oiagonata
trLata pe rubricr.
g) Rubrica cote proiect tn axf,
Cotele proiect tn axa se calcu1eazd pentru piche{ii
de pe cuprinsul
declivitagi cu fonrrulele II.5 date ?n breviarul
de calcul, fotrosind \,'rl,-,i
declivitalilor gi distan{ele in rn din rubrica distanfe.
Cdteva exenrple :
Pentru declivitatea d1 :

38
 ril

dto/"x I^-r,, 1.99 x 70.03

cr,, - c6 + - 150.S0 + - 151.39 [ml
100 1S0
dto/ox IA-H, 1"99 x
Cr, -CA + - l5s.s0 fi0'03 + 29.21)
1S0 1S0
- 151 .gg [m]
etc. pentru tofi piche$i de pe declivitatea &o/r.
Pentru calculul cotelor proiect in ax6 a piche(ilor de pe declivitatea d2, se
utllizeazt valoarea declivitafli d2,distan{ele de la cota de sprijin panA la pichet qi
se consider6 cota de sprijin, cota punctului 11.
Exemplu:
d2 Y*x lrr -Hg 4.43 x 73.50
cr, - crr - 154.50 - - 151.24 lml
1S0 100
d2 a/ax lrl -Ter 4"41* (zr.so + z1J6)
cr*, - crr - 154.50 - -150.30 [ml
t{}0 1S0
etc.
Toate cotele se calculeazd cu trei zecimale gi se rotunjesc la doul
zecimale (pAnA la cm) dupd regula cunoscut6 in tehnicA.
Cotele punctelor de sprijin se pot verifica :
Exemplu :

cr, *ca.#-15o.oo+ 1.99 x226.5 - 154.50

100

h) Calculul racord[rii declivitifllor ?n plan vertical

Sunt necesare trei racordfiri :
- futre dr $i dz - convexE;
- intre dz $i d: - concavl ;
- inhe d: qi d+ - concav6..
Calculul elementelor racordf,rilor s-a ftcut cu formutele II.8. - II.16 gi cu
formulele II.5 9i II.6 :
Racordarea It - convex6
a
d1 :1,99 Yo; dz-- 4,43 Yo;m: dr * d2:6,24Yo (vezifig. II.6)
R*i,: 1600 m (Vo = 60 km&)
)1 , -16ao 200
't_ r5.'42o/a 5r.g6 > 0.7 xyo {2 m
- -
Ie

g (st'so)'
- 2 x 1600 = o.BZ4* 0.82 m
La prima vedere racordarea din 11 este realizatd, corect, dar deoarece in
punctul 11 diferenta in axd inainte de realizarea racordf,rii este de 1,5 m de
rambleu, se poate mdri raza R de racordare, in aqa fel ca noua bisectoare

39
obfinuta prin racordarea vertical5 s[ permit6 o ?ncadrare mai bund a platfonl -

proiectate in relieful terenului. (De exemplu, ?n pichetul 11 nu Afe Sen S l

realizdrn umplutur6 (rambleu) ?ntr-un vdrf de pantd). tn acest f'el, prin rndrii'; -

ruzei de racordare, pe l6ng5 economisirea volumului de terasamente, se obline r

o comoditate a circulaliei mai bund.
Deci adoptdnd R : 2200 (se poate face prin 1 - 2 ?ncerc5ri) .
22S{} x 6 .&2u./*
T- - 70.62 m
2S{}

(r*.62)'
$ - 1.13 rtr
2x 22AA
Trebuie ?ns5 verificatf, tncadrarea celor dou6 tangente in pasul
proiectare. Condilia este :

Tr, * Tr, ( lp2 0I.21)

Racordarea IZ - concavd
:
dz: 4,43 Yo; dt: 1,08 '/o ;m: dz * d3 5,5 | o/o (vezi fig. II.6)
Rmin :1500 rn (Vp 60 km/h) :
'r- 15{}0 x 5.5I
- 41.325 x 4I .33 < S.7 x Vp - 42
2{}S

Ar trebui recalculatdraza de racordare R pentru a obfine o tangent6 T > +]

r11.

Dar $i ?n eazt:,l se poate introduce o rMA de racordare illil

racord[rii 12

lxare, deoarece ?n 12 Fr) trebuie amplasat un podef tubular de descf,rcare a

apelor din qan{uri, pentru aceasta fiind tlecesar ut rambleu de peste 1 rx (fiS
rr e)

Fig. IL9---+

Adopt[m orer,AR-3200m
T- 32{}Sx5.5I% - 98.16
200
(ss.r6)'
ts- -1.21
2x3200

,4fi
 :
Condilia 8,,,i., 1,3 m am ?ndepliniro par{ial, deoarece trebuie indeplinitd
qi condi{ia din fornula (II.21). Astfel :
Tt' = 7a'62 m
Tb = 88'16 m
Ipz = 214.44 m
70.6? + 88.16 = 158.78 <214.44 m
Racordarea Il - concavd
da :
1,08 Yo ; dr:2,25 o/o ; m:
dr da:2,25 - - 1,08 : l,L1 o/o

:
R*i,, 1500 m (Vp 60 km/h) :
15&B x 1 .17o./il
T_ - 8.77 < 0.7 x Vp :12
2S0

Recalculfimraza R cu adoptarea tangentei mrnime :

T*in-A,7xVp-42m
rec Ll7
R'ot x 72S0 m
Rrat x m */" 77,&0 x I.l7
= 42.12 m
2S0 2S0

* _ (tz.tz)' = o.tz m
2x720A
i) Corecfla cotelor proiect in ax[ pentru pichefii situa{i pe lungimea
racordirilor verticale suferi corec{ii, cu cantitdtile t yt datoritd
cnrbelor de racordare, cantitd{i care se calculeazl cu formula II. 17 din
breviarul de calcul (vezi li fig. II.7), iar abscisele punctelor corectate
se calculeazd cu formula II.18.

Exemplu :
La racordarea 11, corec{ia cotei la pichetul Br :
*", : rr -
- (+.st + 26.5) 70.62- (+.st + 26.5): 39.81

Yn, =
g** = 0.36 m
2x22t0
Cotele proiect se corecteazd cu formula II.19 (din breviar).
Pentru o mai bunl ?nfelegere ;i localizare a acestor coreclii, se prezint6 ?n
tabelul de mai jos calculul corec{iilor cotelor pentru cele trei racordiri :

,{l
 Tabelul IL I

R"acordarea Pichet Xr Yi Cotfr inilialfl cotr'ff*.q

nr. m m
Tiut elenrente 111

39,81 0,36 153,89 15 3,5

[-r - ccnvexil B1
Tr - 7*162 x* 44,17 - Ar44 153,98 153,5+
Hz
Br - 1,tr3 m t 1,13 154,50 153 ,3i
Ir 7*,62
&"1 - 22SS m 117, 16
Yz - cancavil F{r 47,72 + 0,35 146,81
Tz - 88,L6 nt + 1,21 145,00 146,71
Tz: Bz 88,16
tsr - l,2l m 145 ,7i
Hs 29, 10 + 0,13 145,64
Rz - 32*$ m
+ 0,08 147,80 \47,88
trs - concavl Hr 2'4r48
Tr - 42112 m
148,12
83 - 0112 m Ir: B: 42,17 + a1z 148,00
Rr - 72*0 q

Calculul absciselcr x1 este uffnEtorul :

Br ; x*l = ?S.62- (*.S1 + 26.5)- 39.81 m
EIz ;.x'r2 = ?q;' 62 - 4'3L - 41'12 ml
11 ' xrl =76,62 Hr

H4 3 xH+ = S8'16 - 4S'94 ='*'7 'j2 $r

Bz= Iz * NBz : S8.16 $l : Tz

I{s 3 xx{s : S8' 16 * 59'*6 * Zg'1S EN

HrSxr{7-&?..L2-17'61:24'48rn
ts3 = [s - xB3 * 42-LZ x]r - T3
confbnn regulet
Cotele corectate s-au ?nscris in rubrica cote proiect ?n axA
prezentate in breviarul de calcul pct. 4.c. (vezi fig. II' 1.).
?n axf, Ah SC
completarea rubricii ,,diferenfe in axf,". Diferen{ele
j)
calculeaza cu formutele II.20 (breviar de calcul)
(vezi fig. II' 1')'
*
pozitive (rambleu) se inscriu in jum[tatea superioarf,
rljl

Dac6 Ah sunt
,*i n*gutive (debleu) se inscriu in jumStatea inferioarf,
&
rubricii, iar daci
rubricii.
cetrelalte indicatii privitoare la realiz area planqei
profilului longitudinah
de lucrdri
de ?ntocmire a pieselcr ssrise se vor da la arele

4?,
 TEMA NR. III

PROFILUL TRANS\,'ERSAL TIP $I PROTILE TRANSYERSALE

DE EXECUTIE

III. A. TEMA
Se va intocmi, pentru fronsonul de drum studiat la tema I gi II :
1) Profilul transversal tip, in profil mixt, la scara 1: 50 (fig. III.l) ;
2) Trei profile transversale de execu{ie, dupi cum unneaz6 :

2a) - profil rambleu (fig. III.2) ;

2b) - profil debleu (fig. IU.3) ;
2c) - profil mixt (fig. III.a).
Aceste profile transversale se vor executa la scara 1 : 100, se considerd tn
aliniament (f"ar6 convertire gi suprain[l{are), se vor calcula cotele proiect qi teren
pentru punctele principale ale profilelor qi se vor calcula suprafe.tele profilurilor
astfel:
a) - pentru profilul de rarnbleu, prin metoda triunghiului ;
b) - pentru profilul de debleu, prin metoda {acului (distan{ierului) ;
c) - pentru profilul mixt, prin metoda exact6.

Selec{ionarea celor trei profile, mai precis a celor trei picheti din profilul
longitudinal din tema II, to care se vor construi profilele se face astfel :
- pentru profilul de rambleu, in pichetul de rambleu maxim ;
- pentru profilul de debleu, ?n pichetul de debleu maxim ;
- pentru profilul mixt intr-un pichet cu Ah 0.3 m gi o pantf,
^r
transversal6 a terenului accenfuatd.
Pentru fiecare profil transversal de execufie, din profilul longitudinal se
extrag (din dreptul pichetului respectiv) urmitoarele date : cota proiect in ax5 ;
cota teren in axi , panta transversal6 a terenului stabilitd pe planul de situafie.
Se cunoagte de asemellea platforma proiectatl a drumului :

13
 Plat{orma drumulut n--lln at
L[timecarosabil b--tn 6,00
L[tinre acostament a - nl 1,00 1,50
Pant[ transvers ali carosabil i, % )5 -)u

P*tA mt"t**t[ aeastament 4,0

(vezi fig rfI. 1)
$an{urile in profilele de debleu se vor adopta constructiv dupa
dirnensiunile date la curs.
n- rcprezintd numlrul de ordine din grup6.
In profilele lII.1. III.4. se prezint6 un profil transversal
- tip gi cdte un
profil transversal de execulie de rambleu, de debleu 9i mixt.

41
 r.r;.daetP
{}/or47a/ ?uoz
\
-qJ

v
tts
A1

t
t
*
b
\
s
*q ri
N
R

\b
.q E
\
3)

'l$sor
\ao

(,
t0 *l \
q
f
,t
*\
C\'l
\
'\s''

il
t \
s \ s N
'd
f \ s
i
(tt
t
$(r) t(, a
a N \
q bl

I
tul
.\i
;lbl t(\t
ils s\) \t

I
tl
q $
{
\ ql
\,'.,
\
qt E
-T \s
hr $R $

s G

H
B
Y
ga

.*

)qt v)
Nl rs p?sqruog

nq?aro zlr/EJ
adug;t
 sI
"t'q
fri
tt
.i.
q.

a /{'g{/ /t'8t/
.b
qr/
{i
rf) )
65'.6{/ g{'gt/

\ \N
\
&.1
$,
fdUtr /f s{r
\t
E \\
s "$
{q
t'i
N I lqrr-\ 00?tt 0e s$
tSr
$
q \
I

tte
i t \$ ;$
tL
s "aJ.
$ (J
%
N $
f66tr 6g'gt/
N
t V] aa'6tt z9'9€t
R

f\e\ ru
89'g€/ 0g'ge/

N,
\'l
rIl
rl

R$fi\ gs \
q.)
t.
s
a
*F -r-,

$$ $[ .qqi
t*) f"l
.(/)
s

46
 ,;ii

\o
$\
q)
\'
u

{"
q
oo'g{/ 00'g{/

$8
\\.
a \R 06htr fo'%/
09D
\ dBTrr 90'?{/
\ \ 9t0
\ 6t?et /o'nil
\ 090
,/q 6{htr go'?#
elb
s,
o\ 6s?t/ o/'?€/
\tu N
\'
G\
\ fd'trt r/'?€/

$
N
rq'
{
x Fa
t\ t'.
ao?tr ce'gt/ I*l
$N .d
3s R
ri
$A f*i

b, f,',ft/ 8e'g{/
\1 b, \B
$ .l ss 7t/ ot ?rr
s{ \- 9/'o
6f ?rr awt 09b
fs 6{hrt €t 9t/
:l\t 69Ttt gt stt
elb
\
.I od frt 9t',g€/
09b

,>R
a\

/-
\
=.# zt efl et'gt/

aa
Nb
sss\ \$ *
*s $'
$$ $[ g"$
*

47
 \\
t

ry *6'ge/ ,76'g€/

X{, $\\-
a
6s6z/ il&et
\\'
{ 16 EA/ BeAe/.

R
\'

\ oobf/ ol'^et

x
{
t\.

u)
r
$- s6 iSet 96'.6€l
B
\'
x Rho-
il nb
$\ I (o
tf\
4'
td isat e/ otl
$
68Ee/ 9ED€/
$I qu[nl-
"t 6€'det lt'o€/
9/0
oeo
I de iset f, oel
.,} o
9t0
N ds Eat ,9'O€/
\ 06 ifie/ /9 att
osb
$
*h
\ -Y.-'

08'ott og'grt
$r
eit
ES $\ \()
e$ }.
$$
$L 8.S
.e
a

48
 III.B. BREVTAR DE CALCUL
Pentru tema III prezintS o importan{E deosebitd piesele desenate (profilul
transversal tip qi profilele transversale de execufie) ins6 se por prezenta
urmdtoarele elemente de calcul :

l. Calculul cotelor liniei terenului tn puncfele unde se schimbl

declivitatea liniei proiectate a profilutui (platfarma proiectati)
a) Cote teren ilr axf, :
Cunoscdnd cota proiect in axd qi diferenla ?n axd se calculeazd cota
teren in axd cu formula :

Crr*n = Cpr*^ t hn,p [n (III.1)

unde semnul + se adopt6 cdnd avern hp, iar semnul - se adopt6 cdld
avem hp.
Cota astfel calculatd se inscrie in dreptul axului, sub cota
proiect in axi.
b) Cotele liniei terenului in punctele cunoscute
Calculul acestor cote depinde de :
- panta Iiniei terenului ;
- distan(ele punctelor profilului fal6 de cota teren in ax6.

Pentru calculul cotelor teren se utilizeaz[ o formulE asemandtoare cu cea

ulllizatd pentru calculul cotelor proiect la profilul longitudinal, in care se
inlocuieEte declivitatea liniei roqii cu panta transversald a liniei terenului (p,).
Se pleacl de la cota teren in axf,, calculatfi mai sus, considerat[ cota de
sprijin :
F* % x liax
Cti : Cr*xa (III.2)
1S0
unde li a* repre zrntd distanfa pe orizontal6 (inscrisf, ?n rubrica distente)
intre axa profilului qi pozilia punctului considerat (i).
semnul + se utilizeazd cdnd puncful ,,i" este situat pe ramura urcatoare a
pantei terenului, respectiv semnul se utilizeazd c6nd punctul se gdse$te pe
-
ramura cobor6toare a pantei terenuiui.
cota de sprijin utilizatr (respectiv c,,*o) se ?nlocuieqte dacd ps cuprinsul
protilului transversal se schimbd panta terenului.

,49
 in acest c'az cota puncturui de
schin:bare a pa*tei tere*urui,
cot6 de spruin pentru prn*tele devi,e noua
sifuate pe noua pantfi transversalfi
m.5) I C'1 cu panta terenului a teren*lui (fis
?tzrA in loc de C, u*u cu F, r yo.

C, \,
c Oxe

Fig.[ff.s
2' Calculul cotelor proiect pentru punctele
principale sh
pla tfo rrne i p roiecfa ti
Se calculeazd cotele punctelor
:
- lamarginea parf,i carosabile
- Ia marginea acostamentelor
;

- ;
la marginile gi fundurile ganfurilor;
- lamarginile banchetei laierale
- ;
la **gin:3 amprizei (unde linia terenurui
intersecteazd
proiectului).
Fonnula de calcul utilaatd este asemin,toare
cotelor liniei terenurui, cu deosebirea cu cea pentru cal
,a p"*Lr. ,runru.rsare ale plattr
proiectate qi cotele de sprijin se
schimba mai^des :

O^Yn*\
C.r.gin*carosabir =Cp**" m (I1I 3
# ii

o/ox
c* Pu A
arg ine acos tament - f m ftrg ine carosabil m (rff -#, r
r00
3' Calculul proiecfiilor pe orizontall ale tal uzurilor

Proiec{iile pe orizontala (x) ale taluzurilor

se calculeazd pe baza
taluzului rerenurui qi pL inarli.;;;A;iiiaino. :

ffi,Ii1
se ?ntfilnesc douf, cazuri distincie :
caperere taruzurui

a) cdnd taluzur qi linia terenurui au aceea$i

incrinare (fig. rrr.6)
50
|i l;l
I cr-
AEr
*/.- p ,%l x l63s -- -ji-_-!r--*,
*/r- p x rso (ilr 5)
lnr ip, ,%l

B) Cend taluzul qi linia terenului au inclindri contrare (fig. III.7):

Ah Cl -Cz
x- x1{}$: x 1S0 1III 6)
pz -r
I
I
0/q
+ Pz %l ior "/"+ %l
iFt

Se observd cI Ah se calculeazd pi:lr. diferenfa cotelor proiect qi teren in

punctele de la cap6tul taluzului (vezi fig. IIL6 qi IIf.D.

ale

nIa

rtrul Fig.III.6. Fig.III.7.

nei
4. Calculul cotelor punctelor An B, C de Ia limita amprizei gi unde
se intersecteazflinia terenului cu cea a platformei proieetate

Ctrnoscdnd proiecSile x
ale taluzurilor pe orizontald, cotele de la
marginile profilului se calculeazd in doui variante posibile (vezi exernplul de
calcul) :
- de la ultima cotf, proiect cu panta taluzului liniei proiectului ;
- de la ultima cotf, teren, cu panta terenului.
Evident c6, in toate cazurile, cotele punctelor A, B, C prin cele doui
variante trebuie s5 rezulte identice, in caz contrar existdnd o gregealE.
ntei

5I
 'ili,

5. C*lculul suprafe{elcr pnofi[urilcr tramsversaEe

5.tr. h{etoetra trit:Htghiului aptricatE Ia pr*{il ramhleu

Metoda const6 in transforrnarea unei jumdtali de profil intr-un triungl":

echivalent (cu aceeaqi suprafa{i) a c6rui suprafa{d poate fi stabilitd grafic. pr::"
mf,surarea inal{imii pe profilul transversal desenat la scara 1 : 100 (fig I1I.8).

fu=&=ry
2

Fis III S

Astfel in fig III.8 s-au trasat diagonalele AI{ $i BT'*1, iar apoi din
taluz stdnga gi dre apta s-au dus doud paralele cu acsste cliagonale :

CP AP*l $i DR BN 0lr 7)

IJnind apoi marginile platformel proiectate (A gi B) cu punctele ohurl

pe axa profilului (P $i R) se obtin laturile AP qi BR ale triunshiu:'
echivalente.
Se demonstrs az6, c6 :

Sem*c -* SAMP
(rrr B)
S*ror* = S*IBR

52
 deoarece '.

- triulghiurile AMN qi MBN sunt con{inute ?n ambele tiguri

geometrice;
- SecN : SaNp qi SsoN : S3RN triunghiuri rdrnase in afara
triunghiului comun.
Cele dou[ rdnduri de triunghiuri au suprafele egale deoarece at o bazir
comun[ AN, respectiv BN qi au inal{imi comune H1, fespectiv H2 (fig' I[.8)
av8nd in vedere cf, segmentele AN qi BN sunt paralele cu CP qi DR'
Suprafa[a triunghiurilor formate AMP qi MBR se calcule azd cu formulele
(vezi fig. III.8) :

Ht
Bx Hr z
(III.q)
s,*,nrp - 1.
22+x ,4

BxH, ?
(m. 10)
22*x
- 1.
SMsn Hz
4
d,u'
F
?n care :

B - lEtimea platformei prciectate date ?n tenr[ :

ts-b+2*
(m) (m. 11)
Hr -?n[l{imeaMP atriunghiului AMP ;
YIz - inallimea MR a triunghiului MBR.
Olgrr**'suprafala total[ a profilului prin sumarea suprafelelor celor doud
triunghiuri :
B \, {u
S **r*rlr{c - S A&{p + $i *{ER : Hr) (uI. 12)
,4n \rl r+
sau
R x H,rr*o
sr*r=+*HrtHz-
2, ?,
1
H
(ffi. 13)
:
iL'-

H, +H"
-

undeH*"d-Treprezint5semisumain5l!imi1orpar{iale,adicd
segmentut MO, punctul O fiind pozi{ionat la rnijlocul segmentului PR.
:
L6limea platformei este cunoscut6 iar Hn.6 MO se mdsoard direct pe
planqa profilului transversal (in cm) qi se transformila scara profrlului (1 : 100)'
Metoda este aproximativd pentru c6 se consider[ jum[tatea platformei
,BIZ) cu o singur[ pint6, iar linia terenului se consider[ c6 variazd liniar, frr[
schimbarea declivit61ii.

53
 ,_lq@!M!!F'
"'lLilr
lllf$

5.2. Metoda,,facului,o (a distan{ier.ului)

Metoda const6 ln ?mpar{irea suprafe{ei profirului ?n f6gii

)E{ime constantd I6: verticale
0,s rit sau I,0 n, u taro, suprafa[i se detennnd de
fonnul5 srmpl6 : cu o
n
s -rxh, EI
2
(rrr. r 4)
I
?n care nr se detennind grafic prln ?nsurnarea, cu
X ajutorul distan{ierului
I
a tuturor ?n5l{imilor fig. III.g
{v ezt respectiv detaliul
Atft l6{irnea fiecErei fA$ii $r,,1" cdt $i sumadin fig. III. 10).
?nal{imilor ot}tinute
distan{ierul se transforma ?n m Ia scara profilului cu
profilului cu formula III. 14 ?n m2. , obtinfi*du*se supra fala

Pentru m[rirea ptecizieimetodei este de preferat

utilizareaunei valori I :
0'5 m, care deqi complic6 pu{in m6surarea inaltimilor,
contribuie la o imp[rlire
mai corectr a suprafefelor profilului, av6nd in vedere
prurt*rkr(taftcte{a laftrat{,
c6 anumite elemen te ale
san{w{de scurgereJ sunt modul de o,s m.-in;;;
fel, precizia obfinutl este satisfrc[toare.

ci

Fig. rIL9. -J,"

'.-r i.-t

Metoda exactd (al gebricd) l-{1/

r ri,<.rL

prin acea$ ,"p1r

yet$i suprafa{a profilului in figuri geametrice
simple (trapeze 5i triunghiuri:* vezi fig. rii.+1,
-
insumarea suprafefelor figurilor geometrice
*irafala profilului rezulrand din
iezuliate, separat pentru rambleu gi
debleu (in cazul profiluritor mixtJ).
Suptafelele.figurilor geometrice s.imple (trapeze
considerdnd bazele acestor f,tguri, verticaie,
qi triunghiuri) rezultd
u ,iro. lungimi -se ob{i, prin
s4
 diferen{a cotelor liniei proiecfului qi a celor a liniei terenului (pe aceeaEi
verticatrS, luati in modul),' iar ?nal{irnile (considerate pe arizantal[, adic6
pel pendiculare pe baze) se extrag din rubrica dista:rte a profilului (vezi fig.
rr 4)

ui

il
F

rB
le
sf,
Fig. III. 10.

Considerfind profilul mixt din figura III.4, suprafefele S r, Sz, Si se

calculeazd cu f,brmulele :

sl _
7
;.,h,, -co,)
52 :-
k*, -cn,)*(c ty- Co, )
X {},5 (uI. I5)

k,,-, -c r,-:L*k,, -co, ) x 3.0

Calculul efectiv al acestor suprafele se poate vedea in exemplul de calcul

din cap. C al temei III.
In cazul profilului mixt din fig. III.4. suprafelele de debleu,, respectiv
rambleu, rezultE prin insumarea suprafe{elor figurilor geometrice simple :
j
SD : E,*, sR -Isi (m.16)
DS 1 i
in
qi

m
in
3f
,au
 ffix.c. trKEMptU &tr CAtr C{Jr-,

Se cunoapte :

Pentru profilul transversal de rambleu :

- diferen{a in ax6 hp: 1,5 m ,
- :
cota proiect ?n axd Cp a"i 140,00 m ;
- panta transversal[ a liniei terenului p1:3,A0 o/o.

Pentru profilul transversal de debleu :

- diferen{a in axi hp: 0,30 m ;
- cota proiect ?n ax6 Cpa*n: 135,00 m ;
- pantatransversalE a liniei terenului p1: 14o/o.

Panta proiectat6 :

- l5{ime carosabil blZ:3,00 m ;

- 15[ime acostament a:
1,00 m ;
- :
panta transversali carosabil i" 2,A oA;
- pantatransversalf, asostarflent io: 5$ o/o.
$anlul de scurgere se consideri cu dimensiunile qi pantele date in prcrFltil
transversal tip (fig. III.1).
Cdnd se pune problema limitdrii amprizei in debleu, iar natura p[mdnuffii
din terasament permite taluzul ganfului dinspre bancheta laterald se poate face
tnclinarea 1 : l. DacS pfundntul este slab, iar ampriza se poate desftgura 5
restrictii, ?nclinmea taluzului qantului se poate adopta de I : 1,5.
In profilele transversale de debleu qi mixt, pentru simplificarea calc
s-a considerattaluzul respectiv cu inclinarea I : 1,5.
Pentru cele frei profile transversale de execu{ie se vor calcula :
a) Cote proiect ;
b) Cote teren ;
c) Valori X1, X2,X3 ,
d) Cotele punctelor A, B, C ;
e) Suprafelele profilelor.
tre*am notat cu I, 2,
Punctele de pe linia proiectului 3,iar pum
corespunz6toare celar de pe linia proiectului, dar sifuate pe linia terenuluir; t
2" r 3'r"'

56
 1) Profit rambleu (fig. III.2)
la) Cotele proiect
Se pleacl de la cota proiect in ax[, cunoscut[ (140,00 pentru punctul 3) :

Cp, = Cpn = I4o'oo 13e'e4 m

%# =

Cp, = Cpu = t3s's4 = 139'8e m

%P
lb) Cote teren
Se pleaci de la cota teren in a,x6 a punctului 3' :
Ct3' = Co. - hn = 140'00 - 1'5 - 138'50 m
s'0r x (3'0 + t'-o) _ 13g.62 rn
C,,, - 13g.50 * lSS
3.0*/ox 3.0
crr, - 138.50 + - 138.59 m
1SS
3.{}Yox 3.0
Cr*' = L38'50 - 1S(}
- 138..11 m

3,s*/0x 4.0
Cts' _ 138'50 - m
1S0

Aten{ie : Toate cotele proiect se calculeazd fat$ de cota teren in axf, cu

condilia ca panta terenului s5 nu se modifice pe l6limea amprizei.

1c) Calcutrul x1 $i xz

x1
139.S9
--.'.
- 138"62 x 1S0 | &ZZ * I.82 Hr
3.S + 66.67o-/s
I39.sg - 138"39 nx trss
x2 : rtrq; :: z.sll x z.s7
'&'J I L'.o L'r t m
t

- oo-*o;
13-6
I

1d) C*lculul cotelor p$Hefelor A $i B

66.67o/ox 1.82
CA= cl - f6:61%. 'r : 13g.sg - 1S0
= 13S.6S EM

1{}fi

' lSS lSS

66.67Yox x, m
CB -Cs
rs0 1C0
I
CB -Cs + ?.1"::z
lSS t*s
)l
xBa
 I e) Calculu! supnafefei profiIului
H nr*d -- 3.45 m
ts .-hlZxa= 6+2xl-9.0
fir
q

2) Profil dehleu (flg. f tf.3)

2a) Cote proiect

Se pleaci de ia ,ota proiect
?n axA a puncfului 7
Cpl = 150.00 m

cou =cp* -l3s.so-ry-t J4.g4 m

100
cn, = Cp, = f3d .g4_ I * ! J*89 nr
i:*so
I$s
Cuo : Cp, = Cp,o = Cp,, * l34.gg
- {}.s ls1.Jg
cotele punctelor, de pe fundul
qan{urilor sunt egale,
$anturilor este orizontar iar udanri*.a
qanfurilor este de 0,5
intnrcat fu
criz = co,, = l34"Bg nr.
6narginite,"rl r. gar*r, la aceeaqi
"ir". cori;
Co, =C0,, = l34.gg*?Wa.so
_ 134.9A m
f OO_

2b) Cote teren

Se plecd de Ia cota teren
?n ax5 a punctulu i 7. :

58
 CI-IPRIhIS

Ih{TRODTJCERT " .1
TEMA I: Calculul elementelor geametrice drurn
.7.
I.B.Brevtar de calcul 3
I.C. Exernplu de calcul t2

TFMA II: Profilul longitudinal al unui

II.A.Tema. . . . . 2t
Il.B.Breviardecalcul . .21
II.C. Exemplu de calcul .34

TEMI{ IU. Profil transversal tip qi profile transversale de executie

m.A. Tema . .
'11
ilI. B. Breviar de calcul .

HI.C. Exemplu de calcul ,s6

64