Comportamentul organizaţional azi

Oamenii care lucrează în organizaţii azi, fac parte dintr-o noua eră.Instituţiile
societăţii şi oamenii care le fac sa meargă sunt provocati în multe şi diferite
moduri.Societatea pe măsură ce se dezvoltă pretinde performanţe superioare şi un
standard de calitate a vieţii ridicat.consideră etica şi responsabilitatea socială valori de
bază, respectă vastul potenţial demografic şi diversitatea, şi acceptă fenomenul de
globalizare care este prezent în viaţa de zi cu zi dar mai ales în concurenţa între
organizaţii. În această nouă era a muncii, a organizaţiilor, “domeniul cunoaşterii”
pe care îl numim “ comportament organizational” oferă detalii de mare valoare.

Ce este comportamentul organizaţional?

Definit formal, comportamentul organizaţional, este studiul persoanelor

individuale şi a grupurilor în organizaţii. Studiind comportamentul organizaţional te va
ajuta sa te înţelegi mai bine pe tine şi pe cei cu care întri în contact. Mai mult potenţialul
tău pentru o carieră de success într-un loc de muncă dinamic, complex, schimbător,
provocator va creşte.

Paradigmele schimbării comportamentului organizaţional

Locurile de muncă în ziua de azi sunt foarte diferite faţă de cele din trecut. Ele au
noi caracteristici, abordează sub alte forme procesul de munca servesc clienţi diferiţi şi
pieţe diferite. Ultima decada a secolului 20 a fost în mod special dramatică în ambele
sensuri ale schimbării. Un observator ar numi-o” o revoluţie care este: înfricoşătoare,
vinovată, dureroasă, eliberatoare, desorientată, frustrantă, confuză, provocatoare, cu
alte cuvinte haotică”. Dar ceea ce a început ca o revoluţie a devenit în fiecare zi o
realitate aşa cum a început un nou secol. Concurenţa acerbă la nivel global,
interdependeţa crescută între economiile naţionale, constanta emergenţă a tehnologiei
informaţiei, noile forme de organizaţii, şi migrarea forţei de muncă fac parte din noile

1
reguli In zilele noastre suntem inconjurati de schimbare si implicatiile sale pentru
organizatii - doar priviti la noua lume a comerţului electronic, de asemenea priviţi la
cererea pentru noi competenţe şi angajamentul pentru o continuă formare. Ce rămâne
este lupta de a face faţa cât mai bine acestor schimbări, la nivel individual şi
organizaţional, si tinerea pasului pe măsura ce apar schimbări ulterioare.
Într-un articol intitulat ”Compania viitorului” profesorii de la Harvard şi Robert
Reich secretar formator a spus:” fiecare munceşte pentru cineva sau cevq- fie acesta un
comitet director, un fond de pensii, un joint venture capitalist, sau un sef traditional. Mai
devreme sau mai tarziu va trebui sa decizi pentru cine vrei sa lucrezi. In luarea acestei
decizii vei dori sa te alaturi unui loc de munca care sa reflecte valori ca ale tale. Aceasta
dtsciplina te poate ajuta sa te pregatesti pentru a face o asemenea alegere in deplina
cunoastere a tranzitiei spre noul secol care include urmatoarele trend-uri

 Diminuarea functiei de comanda si control- o creştere a concurenţei în mediile

organizaţionale fac ca structurile tradiţionale sa fie considerate greoaie, lente şi
costisitoare pentru a fi eficiente.
 Creşterea impactului tehnologiei informaţiei- organizaţiile “înfloresc” de
computere, iar consecinţa este că informaţiile sunt mai consistente şi disponibile
 Crede în putere- un mediu complex şi dinamic compus din cunoştiinte, experienţă
şi angajament, totul transformându-se într-o mai mare implicare si participare in
muncă.
 Entuziasm în munca de echipă- organizaţiile de azi sunt mai puţin verticale şi
mai mult orizontale; condusa de medii complexe şi cereri ale consumatorilor,
munca se bazeaza din ce in ce mai mult pe echipa şi este axata pe tratament egal
in evaluarea contributiilor.

2
  Grija pentru echilibrul intre muncă şi viaţa personală- pe măsură ce societatea
devine mai complexă, organizaţiile acordă o mai mare atenţie modului în care
echilibrează munca cu interesele perosnale.

Comportamentul organizaţional şi diversitatea

O atentie importanta in secolul 21 este acordata diverersitatii fortei de muncă,

prezenţei diferenţelor bazate pe gen, rasă, etnie, putere Succesul pe piaţa forţei de
muncă presupune o serie de aptitudini pentru a munci cu succes intr-un mediu in care
oamenii de rase si etnii diferite, cu varste diferite, provin din culturi diferite.Valorarea
diversităţii este una din temele comportamentului organizaţional. Se referă la a reuşii să
lucrezi cu ceilalţi respectând diferenţele. Sensibilitate interpersonală şi respectul faţă de
alte culturi sunt indispensabile pentru a valorifica diversitatea.
Chiar dacă valorarea diversităţii este discutată în cărţi şi săli de curs mai sunt
multe de făcut .Efectul de sticlă acţionează ca o barieră ascunsă, limitând avnsarea în
carieră a minorităţilor şi a femeii în anumite situaţii. Un raport al Harvard Business
forum numit ”Rasa în U.S.Locul de muncă” de exemplu include aceste mărturii” multe
persoane de culare se luptă cu uşile închise ale rasismului instituţional cu…ignoranţa şi
prejudecata care trebuie sa dispara de la locul de muncă.” Articolul concluzionând că:
până acum sunt multe semne de intrebare”. Un studiu recent asupra 860 de companii
indică, că numărul afro americanilor căre lucreză într-un comitet director a crescut cu
18 procente într-o perioadă de 2 ani. Iar numărul femeilor a crescut cu 4 procente. Însă
este prezent în medii un indicator care care arată ca femeile deţin doar 11 procente în
conducere, studiu realizat pe 500 de companii de către Fortune( vezi The Effective
Manager ).Ele de asemenea câştigă în funcţii de conducere doar 68 de cents din dolarul
pe care îl câştigă cei mai bine plătiţi bărbaţi.

3
 Să învăţăm despre comportamentul organizaţional

Trăim şi muncim într-o economie bazata pe învaţare care este într-o continuă
schimbare. Aceasta situaţie poziţionează la un nivel superior“ învăţarea” atât de către
organizaţii cât şi de indivizi.Doar cei care învaţă vor fi capabili să ţină pasul şi să
reuşească într-un mediu care se schimbă in continuu.

Comportamentul organizaţional şi imperativul “învăţare”

Consultanţi şi scriitori pun în evidenţă învăţărea organizaţională ca şi procesul

de dobândire a cunosţiintelor şi folosire a informaţiilor pentru a se adapta cu success
schimbărilor. Organizaţiile trebuie să fie capabile să se schimbe continuu şi în mod
pozitiv, în timp ce caută mereu idei noi şi oportunităţi. Acelaşi lucru este valabil pentru
fiecare dintre noi, trebuie să ne luptăm pentru dezvoltare continuă cu scopul de a ţine
pasul cu un context complex şi dinamic.
Învăţărea de-a lungul vieţii este un concept popular în prezent iar mesajul este
unul relevant. Se poate şi trebuie sa se învăţe din experienţele de la locul de muncă de zi
cu zi prin conversaţii cu colegii şi prietenii, consiliere şi sfaturi de la mentori, insusirea
unor modele de success, seminarii de pregătire, şi informaţii puse la dispoziţie în mass
media. Această carte conţine un capitol special Disciplina de Comportament
organizaţional creata special să ajute la începerea acestui proces include multe
oportunităţi individuale şi de grup pentru studiul studenţilor prin analiza cazurilor şi a
textelor de specialitate, participarea la exerciţii experimentale pentru insusirea
competentelor necesare .

Bazele stiinţifice ale comportamentului organizaţional

4
 Desi acum un secol, consultanţii şî scriitorii acordau o atenţie sporită studiului
sistematic al managementului iar atentia era centrată iniţial pe condiţiile de muncă
fizice, pe principiile administraţiei şi principiile ingineriei industriale, pana in 1940 nu s-
a pus accentual pe factorul uman care este esenţial. Această situaţie a dat un impuls
pentru analizarea atitudinilor individuale, dinamicii de grup, şi relaţiei dintre manageri
şî subalterni. În cele din urmă disciplina comportamentului organizaţional s-a dovedit a
fi o abordare vastă. Astăzi , care continuă să evolueze ca şi o disciplină a înţelegerii
ştiinţifice a indivizilor şi grupurilor în organizaţii şi a implicaţiilor performanţei
structurilor, sitemelor şi proceselor organizaţionale.

Caracterul interdisciplinar al învăţării. Comportamentul organizational are un

caracter interdisciplinar de învăţare care este strâns legat de ştiinţele comportamentale-
psihologie, sociologie, antropologie, şi de ştiinţele sociale cum ar fi economia şi ştiintele
politice

5
 Cu toate acestea, comportamentul organizational este unic în modul sau de
aplicare şi integrare acestor cunostinte diverse pentru a dobăndi o înţelegere mai bina a
comportamentului uman în cadrul organizatiilor.

Folosirea metodelor ştiinţifice. Comportamentul organizational, foloseste

metode stiintifice pentru a dezvolta şi a testa empiric generalitaţile cu privire la
comportamentul in cadrul organizatiilor. Fig.1.1. descrie metodologiile de cercetare
folosite. Gandirea stinntifica este importanta pentru cercetatorii comportamentului
organizational din urmatoarele motive: 1) procesul de colectare a datelor este controlat
sistematic; 2)sugestiile propuse sunt testate cu atentie; 3) doar explicatiile care pot fi
verificate stiintific sunt acceptate. Conceptele de crecetare şi proiectele in
comportamentul organizational ocupa un loc important in programa disciplinei

Orientarea pe aplicatii. Domeniul comportamentul organizational, este orientat

pe aplicatiile care pot diferentia modul in care organizatiile si oamenii din aceste
organiazatii actioneaza. Factorii externi şi variabilele dependente studiate de catre
cercetatori include de exemplu indeplinirea sarcinilor, implicarea la locul de munca,
absenteismul şi profitul. In acest sens comportamentul organizational este o stiinta
sociala aplicata care in cele din urma poate ajuta la imbunatatirea functionalitatii
organizatiilor şi experientelor membrilor sai. Printre intrebarile practice adresate de
catre aceasta disciplina si aflate sunt: Cum ar trebui acordate premiile de tipul marire
de salariu pentru merit? Cand ar trebuii sarcinile sa fie repartizate individual sau in
grup? Cum pot fi schimbate culturile organzaitionale? Ar trebuii ca deciziile sa fie luate
prin metode de grup, consultative sau individuale? La o negociere care este cea mai
buna modalitate de a dobandi un rezultat pozitiv “ win win” ?

Gandirea contingenta. Decat sa presupuna ca exista o modalitate optima sau

universala de a organiza oameni si organizatiile, comportamentul organizational
recunoaste ca metodele de management trebuie adaptate naturii exacte a fiecarei
situatii. Folosind o abordare contingenta, cercetatorii incercă sa identifice cum solutii
diferite pot fi intelese si utilizate cat mai bine posibil. Suntem de accord cu idea ca

6
cultura poate afecta modul in care teoriile si conceptele comportamentului
organizational sunt aplicate in diferite tari. Ceea ce functioneaza intr-o cultura este
posibil sa nu functioneze la fel de bine intr-o alta cultura, alte variabile contigente
importante , folosite de acesta disciplina include mediul , tehnologia, sarcinile, structura
si oamenii.

Organizaţiile înţelese ca sarcini la locul de muncă

Studiul comportamentului organizational trebuie sa aiba la baza întelegerea

organizaţiilor ca sarcini la locul de munca. O organizatie este formal definit ca un grup
de oameni care lucreaza impreuna intr-un anumit sector de munca pentru a atinge un
scop comun. Aceasta definitie descrie o varietate de cluburi, organizatii religioase şi
entitati cum ar fi afaceri mari sau mici, scoli, spitale şi agentii guvernamentale. Detaliile
şi aplicatiile comportamentului organizational pot fi aplicate si sunt de folos tuturor
organizatiilor pentru a putea sa actioneze la nivelul asteptarilor ca institutii sociale.

Scop, Misiune şi Strategii

Principalul scop al unei organizaţii se poate spune ca este crearea de bunuri sau
servicii pentru clienti. Organizaţiile non profit produc servicii in folosul societatii, cum
ar fi sanatate, educatie, procese judiciare, şi menţinerea infrastructurii. Firmele mici şi
mari produc bunuri de consum si servicii cum ar fi automobile produse alimentare,
servicii bancare, servicii hoteliere etc.
Misiunea şi declaratia misiunii se axeaza pe organizarea interna şi factorii
externi care afecteaza obiectivul principal. De exemplu, gigantul farmaceutic Merck
declara ca target-ul sau este “ conservarea vietii”. Retailer-ul Wal Mart declara ca el
cauta sa “ dea sansa claselor de jos sa isi cumpere aceleasi bunuri ca cei bogati. Din ce
in ce mai des misiunile sunt scrise pentru a comunica o vis ziune clara avand in vedere
obiectivele pe termen lung şi aspiratiile de viitor.Viziunea corporative la American West

7
Airlines exprima dorinta de “ a fi cunoscuta pentru serviciile oferite şi cultura
oraganizationala”. Misiunile bine reliefate şi provocatoare pot atrage atentia membrilor
organizatiei in obtinerea de performante. “ oamenii talentati işi doresc sa faca parte din
ceva in ceea ce cred, ceva ce confera un sens muncii lor, in vietile lor- ceva ce implica o
misiune.”
Avand un scop si o viziune, organizatiile aplica strategii de actiune pentru a le
realiza. Varietatea fuziunilor si achizitiilor obisnuite de altfel in zilele noastre, cum ar fi
Daimler-Chrysler sunt exepmple de strategii de corporatie pentru dobandirea si
pastrarea avantajului in mediile foarte competitive. In acest context, strategiile trebuie
sa fie foarte bine formulate si implementate pentru ca organizatia sa reuseasca. Doar
planul este insufficient pentru scopul strategic organizatia risca sa ramina inafara
competitiei. Aici, la nivelul actiunii domeniul comportamentului organizational devine
extreme de important. Cunoasterea comportamentului organizational este esential
pentru a implementa strategia efectiva. Lucrurile progreseaza in organizatii datorita
eforturilor oamenilor si datorita modului in care ei coopereaza in organizatii, ceea ce
reprezinta de fapt domeniul comportamentul organizational.

Oamenii si sistemele de lucru

Tot mai multi cecetatori si manageri performanti recunosc ca succesul

organizatiilor se datoreaza indeplinirii sarcinilor de catre un personal talentat,
profesionist, si motivat, oameni carora le pasa, acesta este avantajul decisiv fata de
competitie.” Liderii organizatiilor de azi recunsoc importanta punerii oamenilor pe
primul loc. Ei inteleg noua semnificatie a vechiului concept – oamenii sunt resursele cele
mai critice ale unei oragnizatii.
Una dintre cele mai importante orientari in comportamentul organizational de
azi este sublinierea capitalului intelectual reprezentat de cunostintele, experienta si
dedicarea unei forte de munca a organizatiei. Este recunoscut faptul ca chiar si in era
tehnologiei avansate, oamenii sunt resursele umane indispensabile ale caror cunostiinte
si realizari devanseaza scopul, misiunea si strategiile organizatiei. Doar prin eforturi

8
umane pot fi realizate marile avantaje din alte resurse materiale ale organizatiei cum ar
fi tehnologia, informatiile , materialele si banii. O recenta statistica efectuata privind
firmele Americane cele mai de succes arata ca :singurul si cel mai important factor al
succesului a fost capacitatea organizatiei de a atrage, motiva si pstra oamenii talentati”.