Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Intrebari Fiscalitate
Intrebari Fiscalitate
Funcţiile sistemului fiscal sunt stabilite prin prisma obiectivelor la a căror atingere trebuie
să contribuie şi a ansamblului instituţiilor şi reglementărilor în materie fiscală.
În literatura de specialitate sunt analizate, în principal, funcţiile de finanţare a
cheltuielilor publice, de redistribuire a veniturilor şi patrimoniilor şi de stabilizare a activităţii
economice sau de corectare a dezechilibrelor.
b) chitanţele, prin care se constată plata taxelor de timbru, precum şi a altor taxe şi
venituri publice ce se percep prin placă directă de debitor, constituie atât mijloc de dovadă a
acestor plăţi, cât şi titlu de creanţă fiscală;
Prin excepţie se acordă scutiri de taxe vamale pentru importuri următoarelor categorii de
bunuri :
- ajutoare şi donaţii cu caracter social, umanitar, cultural, sportiv, didactic, primite de
organizaţii şi asociaţii non-profit cu caracter umanitar sau cultural, ministere şi late organizaţii
ale administraţiei publice, sindicate, partide politice, organizaţii de cult, instituţii de
învăţământ şi altele fără a fi destinate sau folosite pentru subvenţionarea campaniei electorale
sau a unor activităţi care pot constitui ameninţări la siguranţa naţională;
- bunurile străine care devin potrivit legii proprietatea statului;
- mostrele fără valoare comercială, materialele publicitare, de reclamă şi documentare;
- alte bunuri prevăzute în legi sau hotărâri de Guvern.
Pentru ca aceste bunuri să beneficieze de scutirile de taxe vamale, trebuie să îndeplinească
următoarele condiţii :
1) să fie trimise de expeditor către destinatar fără nici un fel de obligaţii de plată;
2) să nu facă obiectul unor comercializări ulterioare;
3) să nu fie utilizat pentru prestaţii aducătoare de venituri;
4) să fie cuprinse în patrimoniul persoanelor juridice şi înregistrate în evidenţa contabilă
proprie.
O altă condiţie pentru a putea opera scutirea este aceea a scopului utilizării bunurilor. Astfel
bunurile scutite de taxe vamale pot fi utilizate numai pentru scopurile pentru care au fost
importate. De asemenea, este scutit de taxe vamale importul următoarelor categorii de bunuri :
1) bunuri de origine românească;
2) bunuri reparate în străinătate sau bunurile care le înlocuiesc pe cele necorespunzătoare
calitativ returnate partenerilor externi în perioada de garanţie;
3) bunuri care se înapoiază în ţară ca urmare a unei expedieri eronate;
4) bunuri din import destinate a fi utilizate de asociaţii familiale şi unităţi din sectorul
meşteşugăresc, agricol şi al industriei mici în cadrul unor programe şi acţiuni de ajutorare şi
dezvoltare a activităţilor finanţate de către guvernele străine în baza unor acorduri sau tratate
încheiate cu România.
12. Care sunt categoriile de venituri pentru care se datorează impozit pe venit?
- Venituri din activitati independente
- Venituri din salarii
- Venituri din cedarea folosintei bunurilor (inchiriere)
- Venituri din investitii
- Venituri din activitati agricole
- Venituri din premii si jocuri de noroc
- Venituri din transferul proprietatilor imobiliare
- Venituri din alte surse
Veniturile sub forma de dividende inclusiv sumele primite ca urmare a detinerii ca urmare
a detinerii titlurilor de participare la fondurile inchise de investitii sunt impuse cu o cota de
16% din suma acestora obligatia de plata a impozitului revenind persoanei juridice care le-a
distrubuit, retinerea impozitului facandu-se odata cu plata acestora catre actionari.
Veniturile sub forma de dobanzi pentru depozite la termen constituite, pentru instrumente
de economisire dobandite se impun cu o cota de 16% din suma acestora la momentul
inregistrarii in contul curent sau in contul de depozit sau la momentul rascumpararii pentru
instrumentele de economisire. Celelalte venituri din investitii se impun tot cu o cota de 16% .
Cota de impozit pe profit care se aplica asupra profitului impozabil este de 16%.
Contribuabili care desfasoara activitati de natura barurilor de noapte, cluburilor de noapte,
discotecilor, cazinourilor, sau pariurilor sportive si la care impozitul pe profit datorat pentru
aceste activitati este mai mic de 5% din veniturile respective sunt obligati la plata unui
impozit de 5% aplicat asupra acestor venituri realizate.
Profitul impozabil se calculeaza ca diferenta intre veniturile realizate din orice sursa si
cheltuielile efectuate in scopul realizarii de venituri dintr-un an fiscal din care se scad
veniturile neimpozabile si la care se adauga cheltuielile nedeductibile.
18. Care sunt principalele cheltuieli integral deductibile la calculul profitului impozabil?
19. Care sunt principalele cheltuieli parțial deductibile la calculul profitului impozabil?
- Cheltuieli de protocol in limita unei cote de 2% aplicata asupra diferentei intre totalul
veniturilor impozabile si totalul cheltuielilor aferente veniturilor
- Cheltuielile cu indemnizatia de deplasare acordata salariatilor in limita de 2,5 ori
nivelul legal stabilit pentru institutii publice
- Cheltuieli sociale in limita unei cote de 2% aplicata asupra cheltuielilor cu salariile
personalului (ajutoare de inmormantare, pentru plata cresei copiilor in limita a 2% din fondul
salariilor)
- Cheltuielile cu perisabilitatile in limitele stabilite de lege
- Cheltuieli cu tichete de masa in limitele stabilite de lege
- Rezerva legala in limita unei cote de 5% asupra profitului contabil (brut)
- Provizioanele pentru garantii acordate clientilor
- Provizioanele specifice
- Cheltuieli cu primele de asigurare voluntare de sanatate
- Cheltuielile cu amortizarea
- Cheltuielile cu dobanzile sunt integral deductibile in cazul in care gradul de indatorare
al capitalului este mai mic sau egal cu 3
-Trezoreria statului
-Institutiile publice pentru fondurile publice
-Persoanele juridice romane care platesc impozitul pe venit microintreprinderilor
-Cultele religioase
-Institutiile de invatamant acreditate
-Fondul de garantare a depozitului bancar
-Fondul de garantare a pensiilor private
Baza de impozitare a TVA este constituita din tot ceea ce reprezinta contrapartida
obtinuta de la furnizor ori prestator din partea cumparatorului, beneficiarului sau a unui tert
inclusiv subventiile directe legate de pretul acestor operatiuni.
Baza de impozitare cuprinde urmatoarele:
- Cheltuielile accesorii cum sunt: comisioanele, cheltuieli de ambalare, transport,
asigurare, solicitate de catre furnizori sau prestatori cumparatorului sau beneficiarului
- Valoarea bunurilor, lucrarilor, serviciilor ce fac obiectul taxei.
Baza de impozitare nu cuprinde urmatoarele:
- Rabaturi, remize, ristururi, sconturi, si alte reduceri de pret acordate de furnizor.
- Sume reprezentand daune interese, stabilite prin hotarare judecatoreasca definitiva si
irevocabila
- Penalizarile si orice alte sume solicitate pentru neindeplinirea totala sau partiala a
obligatiilor contractuale
- Valoarea ambalajelor care circula intre furnizorii de marfa si clienti in regim de
restituire
Pentru importul de bunuri, baza de impozitare este valoarea in vama a bunurilor stabilita
conform legislatiei vamale in vigoare la care se adauga orice taxe, impozite si comisioane
datorate in afara Romaniei.
27. Care sunt scutirile de TVA pentru exporturi și alte operațiuni similare?
Regimul deducerii TVA inseamna in fapt dreptul de a deduce o taxa ce este atribuibil numai
persoanelor impozabile inregistrate la organele fiscale ca platitor de TVA.
Bunurile pentru care se vrea deducerea TVA trebuie sa fie folosite in scopul unor
operatiuni taxabile si de asemenea trebuie sa fie insotite de o factura care sa justifice TVA
deductibila.
Se poate deduce TVA aferente bunurilor achizitionate in vederea efectuarii
exporturilor chiar daca exportul nu este o operatiune taxabila datorita faptului ca este o
operatiune scutita cu drept de deducere.
Se poate deduce TVA pentru mostre, demonstratii la puncte de vanzare, sponsorizare,
mecenat si protocol.
TVA de plata si de recuperat se determina prin completarea formularului 300 sau 301
de cont de TVA.
Pentru a afla TVA de dedus se aplica prorata la TVA deductibila deoarece unele
bunuri pot fi folosite simultan la operatiuni cu si fara drept de deducere.
Daca bunurile sunt realizate pentru operatiuni din sfera TVA atunci se poate deduce
toata TVA deductibila, iar daca bunurile sunt realizate pentru operatiuni mixte atat taxabile
cat si netaxabile se va utiliza prorata. In situatia in care bunurile sunt realizate pentru
operatiuni din afara sferei TVA , taxa nu se poate deduce deloc.
TVA de dedus = TVA deductibil * prorata
Prorata se determina anual si se foloseste prorata anului ”n-1” pentru anul n si la
sfarsitul anului cand se determina prorata definitiva pentru anul n se vor face ajustari.
Prorata se calculeaza ca raport intre veniturile din operatiuni taxabile + venituri din
operatiuni scutite cu drept de deducere și venituri din operatiuni taxabile + venituri din
operatiuni scutite fara drept de deducere + venituri din operatiuni scutite cu drept de deducere.
Accizele sunt taxe speciale de consum care se datoreaza bugetului de stat pentru
urmatoarele produse provenite din productie interna sau din import:
- Bere
- Vinuri
- Bauturi fermentate
- Produse intermediare
- Acool etilic
- Tutun prelucrat
- Produse energetice
- Energie electrica
31. Care sunt principalele destinații pentru care produsele accizabile sunt scutite de la
plata accizelor?
Produsele accizabile sunt scutite de la plata accizelor atunci cand sunt destinate pentru:
- Livrarea in contextul relatiilor consulare sau diplomatice
- Organizatii internationale recunoscute de catre autoritatile publice din Romania si
membrii acestor organizatii
- Forte armate apartinand oricarui stat parte la NATO
- Importul de produse accizabile aflate in bagajul calatorilor cu domiciliul in
Romania sau strainatate in conformitate cu prevederile legale
-
Accizele reprezinta venituri la bugetul de stat a caror termen de plata este de pana la data
de 25 inclusiv a lunii urmatoare celei in care acciza devine exigibila.
Orice platitor de accize poarta raspunderea pentru calcularea corecta si plata la termenul
legal al accizelor catre bugetul de stat si pentru depunerea la termenul legal a declaratiilor de
accize la autoritatea fiscala competenta.
Luna pana la data de 15 a fiecarei luni antrepozitari autorizati pentru productie sunt
obligati sa depuna la autoritatea fiscala competenta, o situatie care sa contina informatii cu
privire la stocul de materii prime si produse finite la inceputul lunii, achizitiile de materii
prime, cantitatea fabricata in cursul lunii, stocul de produse finite si materii prime la sfarsitul
lunii de raportare, si cantitatea de produse livrate aferente lunii precedente.
Nu se platesc accize pentru petrolul lampant utilizat drept combustibil pentru
persoanele fizice.
Accizele se aplica pt bere sau orice produs care conţine un amestec de bere şi de
băuturi nealcoolice,având, şi într-un caz, şi în altul, o concentraţie alcoolică mai mare de 0,5%
în volum.
Pentru berea produsă de micii producători independenţi, care deţin instalaţii de
fabricaţie cu o capacitate nominală anuală care nu depăşeşte 200.000 hl, se aplică accize
specifice reduse. Acelaşi regim se aplică şi pentru berea importată de la micii producători
independenţi, cu o capacitate nominală anuală care nu depăşeşte 200.000 hl.
Fiecare agent economic producător de bere are obligaţia de a depune la organul fiscal
teritorial la care este înregistrat ca antrepozitar autorizat, până la data de 15 ianuarie a fiecărui
an, o declaraţie pe propria răspundere privind capacităţile de producţie pe care le deţine.
Beneficiază de nivelul redus al accizelor toţi agenţii economici mici producători care
îndeplinesc cumulativ următoarele condiţii:
a) sunt agenţi economici producători de bere care, din punct de vedere juridic şi
economic, sunt independenţi faţă de orice alt agent economic producător de bere;
b) utilizează instalaţii fizice distincte de cele ale altor fabrici de bere;
c) folosesc spaţii de producţie diferite de cele ale oricărui alt agent economic
producător de bere
d) nu funcţionează sub licenţa de produs a altui agent economic producător de bere.
În situaţia în care un agent economic producător de bere, care beneficiază de nivelul
redus al accizelor, îşi măreşte capacitatea de producţie, prin achiziţionarea de noi capacităţi
sau extinderea celor existente, acesta va înştiinţa în scris organul fiscal la care este înregistrat
ca antrepozitar autorizat despre modificările produse, va calcula şi va vărsa la bugetul de stat
accizele, în cuantumul corespunzător noii capacităţi de producţie, începând cu luna imediat
următoare celei în care a avut loc punerea în funcţiune a acesteia.
Este exceptată de la plata accizelor berea fabricată de persoana fizică şi consumată de
către aceasta şi membrii familiei sale, cu condiţia să nu fie vândută.
Relaţia de calcul a accizei datorate este următoarea:
A=P*Au*C*Q/100, unde:
A – valoarea accizei;
P – numărul de grade Pato (Concentraţia zaharometrică);
Au – acciza unitară ;
C – cursul de schimb (leu/Euro);
Q – cantitatea exprimată în litri
35. Prezentați modul de calcul al accizei pentru băuturi fermentate altele decât bere și
vinuri.
Băuturi fermentate, altele decât bere şi vinuri sunt reprezentate de:
a) alte băuturi fermentate liniştite care nu sunt din categoria vinurilor, , cu excepţia
altor băuturi fermentate spumoase, aşa cum sunt definite la lit. b), şi a berii, având:
1. o concentraţie alcoolică ce depăşeşte 1,2% în volum, dar nu depăşeşte 10% în
volum; sau
2. o concentraţie alcoolică ce depăşeşte 10% în volum, dar nu depăşeşte 15% în
volum, şi la care alcoolul conţinut în produsul finit rezultă în întregime din fermentare.
b) alte băuturi fermentate spumoase care nu intră în categoria vinuri şi care sunt
prezentate în sticle închise cu un dop tip ciupercă, fixat cu ajutorul legăturilor sau care sunt
sub presiune datorată dioxidului de carbon în soluţie egală sau mai mare de 3 bari, şi care:
1. au o concentraţie alcoolică care depăşeşte 1,2% în volum, dar nu depăşeşte 13% în
volum; sau
2. au o concentraţie alcoolică care depăşeşte 13% în volum, dar nu depăşeşte 15% în
volum şi la care alcoolul conţinut în produsul finit rezultă în întregime din fermentare.
Sunt exceptate de la plata accizelor băuturile fermentate, altele decât bere şi vinuri,
fabricate de persoana fizică şi consumate de către aceasta şi membrii familiei sale, cu condiţia
să nu fie vândute.
Relatia de calcul a accizei este urmatoarea:
A = Au * R * Q
în care :
A = cuantumul accizei
Q = cantitatea ( tone )
Au = acciza pe unitatea de măsură
R = cursul de schimb valutar
A=Ca/100*Au*C*Q/100, unde:
A – valoarea accizei;
Ca – concentraţia alcoolica in procente de volum;
Au – acciza unitară;
C – cursul de schimb (leu/Euro);
Q – cantitatea exprimată în litri
Pentru ţiţeiul şi gazele din producţia internă, agenţii economici autorizaţi datorează
bugetului de stat impozit în momentul livrării.
Impozitul datorat precede taxa pe valoarea adăugată şi se calculează prin aplicarea
sumelor stabilite în lei pe unitatea de măsură, asupra cantităţilor livrate.
Plata impozitului la ţiţeiul şi la gazele naturale din producţia internă se efectuează lunar
până la data de 25 a lunii următoare, pe baza decontului de impunere. Plata acestor impozite
se realizează prin virament sau în numerar, după caz, în contul bugetului de stat deschis la
unităţile teritoriale ale trezoreriei statului.
Obligaţiile plătitorilor de astfel de impozite sunt similare celor prezentate la accize.
Răspunderea calculării şi vărsării la bugetul de stat a accizelor, a impozitului la ţiţeiul şi
gazele naturale din producţia internă revine plătitorilor.
Neplata la termenele stabilite a accizelor, a impozitului la ţiţeiul şi la gazele naturale din
producţia internă atrage calcularea majorărilor de întârziere.