Capitolul I.

PREZENTARE AUDIT&CONSULTING

Societatea comerciala AUDIT&CONSULTING SRL s-a înfiinţat la data de 16.06.2005

de catre asociaţii Chirigiu Maria şi Chirigiu Ion cu sediul în municipiu Petroşani, judeţul
Hunedoara, str.Zorilor bl.2 sc.2 et.P. A fost înregistrata în Registrul Comerţului sub nr.
J20/1012/2005, cu cod unic de înregistrare 17696641 fiind neplătitoare de TVA.

1.1. Scurt istoric despre Audit&Consulting

Istoria firmei este mai veche. După evenimentele din decembrie 1989, odată cu
începuturile liberalizării şi apariția băncilor comerciale, fondatorii grupului s-au îndreptat către
activitatea de banking, loc în care au avut prilejul de a evolua ca profesioniști. Sfârşitul anilor
1990 și oportunitățile de piață aparente i-au determinat pe actualii parteneri în firmă să înceapă
un business privat și să ofere consultanță în managementul proiectelor. În acea perioadă au fost
scrise și implementate peste 100 de proiecte, rezultatul acestora rămânând ca o mărturie peste
timp. Între ele se numără Vila Parâng din munții Parâng, Pizerii Oana, brutării, Xanadu Unități
Autoservice, cabane turistice, etc.

În 2005 AF. Chirigiu Maria și-a închis activitatea, aceasta fiind preluată de
Audit&Consulting Retail SRL, companie ce avea ca activitate consultanța managementului. În
2009 a fost înființată cea de-a doua campanie Audit&Consulting Retail SRL (firmă înregistrată
în Corpul Experților Contabili și Contabililor Autorizați din România), iar cîteva luni mai tîrziu
GlobalEX Software SRL, companie de editare şi producție de soft specializat.

Începând din 2014 în cadrul grupului de firme Audit&Consulting Retail s-a reunit şi
cabinetul expertului contabil Chirigiu Ionel şi au fost puse bazele unui parteneriat solid prin
intermediul cabinetului de avocatură Ciprian Coandreş. Acum, grupul de firme poate oferi
servicii, suport în domenii legate de managementul afacerii prin intermediul serviciilor de
consultanță antreprenorială, consultanță fiscală şi de contabilitate, consultanță juridică,
consultanță IT.

1.2. Despre Audit&Consulting

Audit&Consulting reunește o echipă pluridisciplinară de specialişti, venind în

întîmpinarea oamenilor de afaceri şi a întreprinderilor small business, oferind un ajutor
considerabil întreprinzătorilor și persoanelor cu profesiuni liberale.
 Încheierea unor contracte comerciale avantajoase, rezolvarea unor probleme cu cel mai
mic consum financiar și de timp, evitarea unor eventuale problem comerciale, înțelegerea corectă
a noutăților legislative depinde de alegerea clientului, decizie considerată esențială în afaceri.

Soluțiile firmei sunt cuprinzătoare şi variate, apte să procure un avantaj net într-o piaţa
destul de complexă şi dificilă. Serviciile firmei nu sunt limitate la consultanță și intermediere de
afaceri de probleme juridice şi fiscale, cum ar fi îndrumarea şi siguranţa ci se extinde şi asupra
unor arii învecinate, cum ar fi alte operațiuni auxiliare, propunîndu-şi să reacţioneze cât mai
rapid şi mai eficient la orice sarcină, mare sau mică, să scurteze distanțele şi timpii, să faciliteze
clienţilor atingerea scopurilor comerciale cu un consum minim de bani şi energie.

Grupul de firme Audit&Consulting oferă clienţilor un întreg set de produse şi servicii

specializate:

 Managementul afacerii;
 Financiar-contabilitate;
 Marketing;
 Tehnologia informației;
 Resurse umane;
 Juridic.
Din momentul constituirii şi până în present Audit&Consulting a acumulat experienţă în mai
multe misiuni, fapt pentru care acum are o anumită expertiză şi recunoaştere.

Clienţii săi sunt firme româneşti din domeniul small-business-ului. Are o echipă tânără şi
entuziastă de angajaţi permanenţi (economişti, ingineri, contabili) care au abilităţi şi
competenţele necesare acestei profesii.Compania deţine echipamente şi programe software
specifice, material multimedia, o parte a acestora fiind producție

proprie sau în colaborare cu partenerii săi.

Permanenta actualizare a instrumentelor oferă avantajul competitiv şi completează

armonios paradigma ”value preposition”.

1.3. Avantajele colaborării cu Audit&Consulting

Tendința generală a tuturor firmelor este de a externaliza majoritatea serviciilor de care

are nevoie. Acest lucru este valabil pentru micii, dar și pentru marii întreprinzători. Astfel se
realizează economii de costuri considerabile, iar răspunderea este transferată către firma
prestatoare. Audit&Consulting își propune să promoveze conceptul de preț corect pentru
serviciile prestate, respectînd în același timp toate cerințele legale. Avînd în spate experiența
bogată a mai multor ani Audit&Consulting a fost sensibilizată de dorința clienților ei de a
înțelege cum se stabilește un preț corect pentru serviciile efectuate și care sunt costurile reale ale
unei prestații. Împreună cu clienții Audit&Consulting a fundamentat un parteneriat pe termen
lung, o relație statornică bazată pe respect și înțelegere.

Audit&Consulting își propune să permanentizeze următoarele aspect ale colaborării cu

clienții săi:

 Să reprezinte o alternativă la oferta firmelor de profil devenind astfel prima opțiune;

 Să ofere servicii profesionale;
 Să ofere clienților un plus de valoare prin serviciile prestate, oferindu-le sfaturi și
consultanță permanentă;
 Respectarea legislației și ajută clienții săi să o înțeleagă;
 Să fie bine informată cu tot ceea ce este nou în plan juridic, procedural, bune practici
și consiliere;
 Să vină în întimpinarea partenerilor săi cu răspunsuri profesionale care să corespundă
fiecărei cerințe;
 Să contribuie prin cunoștințele avute la reușita în afaceri a partenerilor săi;
 Să fie alături de nevoile particulare ale fiecărui client.
 Clientul său să dețină avantajul rezultat din colaborare;
 Să identifice instrumentele de optimizare a fluxurilor interne ale fiecărui client astfel
încît să maximizeze rezultatele și să reducă costurile inutile;
 Clienții săi să fie informați despre modificările legislative și impunerile aduse de
noile reglementări;
 Clientul sa fie pregătit oricînd pentru un control și să facă față cu brio acestuia.

1.4. Misiune. Viziune. Valori.

Definirea reperelor privind misiunea, viziunea, valorile organizaţiei a reprezentat un pas

esenţial în definirea identităţii Audit&Consulting. Viziunea şi misiunea sunt linii directoare
pentru întreaga activitate Audit&Consulting.

Echipa de la Audit&Consulting oferă servicii la un înalt grad de profesionalism şi

reuşeşte să le adopte nevoilor specifice clienţilor săi. Fac acest lucru cu pasiune, professionalism,
dedicare, având în spate îndelunga experienţă şi expertiză în furnizarea serviciilor.
 Specialiştii Audit&Consulting sunt corecţi şi responsabili, arătând respect pentru
societate, partenerii şi consumatorii săi; întotdeauna se luptă să îndeplinească ţelurile pe care şi le
propun şi fac asta în folosul partenerilor săi al companiei lor; sunt inovatori-crează valori prin
idei, produse, servicii, prin noi modalităţi de colaborare şi comunicare cu clienţii şi consumatorii;
au flexibilitate - au abilitatea de aşi adapta strategiile, deciziile şi acţiunile în funcţie de
circumstanţe, dar de fiecare dată vor respecta litera şi spiritual legii; au spirit de echipă -
încurajează dezvoltarea profesională, îmbunătăţirea cunoştinţelor şi transmiterea acestora la
nivelul întregii organizaţii, şi au grijă de angajaţi-ca de o familie.

1.5. Experienţa Audit&Consulting .

Orice persoană care activează în acest domeniu devine imediat conştientă ca legislaţia
fiscală romanească este una extreme de complexă, fiind diferenţa de standardele internaţionale
însă tinzând spre armonizarea cu legislaţia europeana în domeniu.

De aceea acest domeniu trebuie abordat mereu cu profesionalism, indiferent de natura

speţei in cauza. Audit&Consulting Retail are o experienţa substanţială în domeniul fiscalităţii,
acţionând atât pentru clienţi români cât si pentru clienţi străini.

Activitatea firmei acoperă aspecte precum:

 planificarea fiscală pentru societăţi comerciale;

 concepte de scheme fiscale individuale pentru rezidenţii străini.
Graţie solidei lor experienţe, ofera soluţii legale pentru maximizarea investiţiilor şi
diminuarea taxelor aferente societaţilor comerciale.

Servicii de personal şi resurse umane .

Resursele umane constituie elementul creator, activ si coordonator al activităţii din cadrul
organizaţiilor, ele influenţând decisiv eficacitatea utilizării resurselor materiale, financiare şi
informaţionale. A descrie oamenii ca fiind „resurse” le subliniază importanţa şi arată faptul că
managementul lor cere nivele înalte de preocupare sinceră faţă de oameni, atenţie şi
profesionalism.

1.6. Prestarea serviciilor în domeniul resurselor umane:

I. Servicii de administrare a personalului:

  Întocmire revisal conform HG 500.
 Întocmirea, încheierea şi declararea în revisal a contractelor individuale de munca;
 Întocmirea dosarului de personal, obţinerea de la salariat a documentelor, actelor si
declaraţiilor necesare la dosar;
 Întocmirea documentelor ce produc modificări ale contractului individual de munca
precum acte adiţionale de modificare a funcţiei, salariului negociat, normei de lucru,
decizii de suspendare a contractului individual de munca, declararea acestora în noul
revisal conform HG 500:
 întocmirea adeverinţelor de vechime pentru salariaţii care nu au întocmit carnet de
muncă;
 întocmirea şi completarea adeverinţelor solicitate de salariaţii societăţii;
 întocmirea oricăror rapoarte de personal solicitate de client;
Audit&Consulting Retail acordă suport legislativ pentru orice problemă apărută in
domeniul relaţiilor de munca, precum şi în cazul controalelor efectuate de organele abilitate ale
Ministerului Muncii.

II. Servicii de salarizare:

 crearea şi actualizarea permanentă a bazei de date prin înregistrarea contractelor

individuale de muncă, a modificărilor de stare civilp şi salariale, a deciziilor de
încetare a activităţii, sancţionare, etc;
 întocmirea pontajelor lunare pentru calculul salarial;
 calculul sporurilor şi adausurilor la salariul de bază: ore suplimentare, spor repaus
săptămânal, spor de noapte, condiţii grele, premii ajutoare, etc.
 calculul concediilor de odihnă şi al concediilor medicale;
 Calculul acordului global, individual sau indirect, după caz;
 Calculul reţinerilor şi popririlor salariale;
 Întocmirea ştatelor de plată;
 Întocmirea ordinelor de plată pentru taxele salariale;
 Întocmirea declaraţiei unice 112 şi transmiterea acesteia;
 Întocmirea fişelor fiscale pentru salariaţii societăţii;
 Întocmirea oricăror rapoarte de salarizare la solicitarea clientului;
 Suport legislativ în orice problemă de calcul salarial.
III. Servicii de cosultanţă în domeniul resurselor umane:
 Consultanţă la încheierea şi încetarea contractelor individuale de muncă;
  Consultanţă la întocmirea referatelor şi deciziilor de sancţionare pentru abateri
disciplinare;
 Consultanţă privind aplicarea legislaţiei muncii în vigoare;
 Se Întocmesc fişe de post pentru salariaţi;
 Se Întocmesc fişe de post pentru salariaţi;
 Se Întocmeşte Regulamentul de Ordine Internă;
 Consultanţă în întocmirea Contractului Colectiv de Muncă la nivel de unitate.
IV. Consultanţă antreprenorială:

 Înfiinţări societăţi comerciale indiferent de forma juridică;

 Înfiinţare S.R.L., S.A., S.N.C., S.C.S., S.C.A.;
 Înfiinţări firme studenţi;
 Înfiinţare PFA/II/IF;
 Înfiinţarea reprezentantelor companiilor străine în România;
 Înfiinţări de filiale ale companiilor străine;
 Înfiinţări sucursale ale companiilor străine;
 Înfiinţare puncte de lucru în ţară şi străinătate;
 Schimbare sediu social în acelaşi judeţ sau alt judeţ;
 Modificare denumire firmă;
 Schimbare formă juridică firmă;
 Completare/schimbare obiect de activitate;
 Cesiune de părţi sociale între asociaţi;
 Cesiune de părţi sociale către persoane din afara firmei;
 Majorare capital social;
 Numire/revocare/prelungire mandat administrator;
 Prelungire durată societate;
 Suspendare activitate societate;
 Dizolvare voluntară firmă.
 Radiere voluntară firmă;
 Recodificare CAEN;
 Actualizare date asociaţi/administratori;
 Asistenţă de specialitate în demersurile la O.R.C.

V. Produse:

 Registratura on-line;
  Publicitate pe portalul www.pvj.ro;
 Pagină web de prezentare.
Contabilitatea este ştiinţa şi arta stăpânirii afacerilor. Echipa Audit&Consulting Retail
ajută în urmărirea, controlul şi prezentarea fidelă a patrimoniului, în ansamblu şi pe structură, a
situaţiei financiare şi rezultatul exerciţiului, prin intermediul documentelor de sinteză, în scopul
furnizării informațiilor necesare elaborării deciziilor economice.

Contabilitatea este principala formă a evidenţei economice, ea înregistrează, urmăreşte si

controlează numai acele laturi ale activitaţii care pot fi exprimate valoric cu ajutorul etalonului
bănesc, de aceea Audit&Consulting pune mare preţ pe fiecare client în mare parte si pe fiecare
domeniu de activitate in parte, pentru ca nici o societate nu seamana cu alta, şi fiecare necesită o
analiză particulară, în vederea stabilirii soluţiilor optime. Hasistul legislativ nu mai este o
problemă, pentru că echipa firmei Audit&Consulting stă la dispoziţie şi oferă consultanţă în
probleme. Audit&Consulting este la curent cu toate noutăţile legislative şi îşi ajuta clienţii să ia
cea mai bună şi profitabilă hotărîre pentru afacerea lor.

Contabilitatea primara:

Contabilitatea primara a firmei are in vedere întocmiriea, conform reglementarilor legale

în vigoare, a documentelor financiar-contabile primare: facturi, note de intrare recepţie, bonuri
de consum, decont cheltuieli, chitanţe, registru de casă etc. Contabilitatea de gestiune:

Contabilitatea de gestiune are in vedere evidenţa global-valorica sau cantitativ- valorică a

stocurilor, întocmirea balanţei de analitice a stocurilor, evidenţa mijloacelor fixe şi calculul
amortizarii.

Contabilitatea financiară:

Contabilitate financiară a firmei are in atenţie înregistrarea şi prelucrarea, conform

reglementarilor legale in vigoare, a documentelor şi a datelor financiar-contabile, elaborarea
balanţelor contabile sintetice si analitice, întocmirea si prezentarea situaţiilor financiare de
sinteza: contul de profit si pierderi, bilantul financiar, fluxurile de numerar.

Contabilitatea financiara reflectă performanțele realizate ale firmei și oferă repere pentru
deciziile viitoare legate de activitatea firmei.
 CAPITOLUL II. CONTABILITATEA CAPITALURILOR

2.1 Definiţii şi delimitări privind capitalurile

Ca surse de finanţare, cu un caracter stabil, capitalurile reprezintă echivalentul valoric al

resurselor investite în active de proprietari (capitaluri proprii) sau terţe persoane (datorii pe
termen lung şi mediu). Caracteristica acestor resurse este termenul de decontare mai mare de un
an.Tocmai această caracteristică le atribuie caracterul de capitaluri permanente.

Având în vedere modul de constituire şi destinaţiile pe care le dobândesc, capitalurile

permanente se pot delimita în următoarele categorii (grupe):

1. capitaluri proprii

2. provizioane

3. capitaluri împrumutate şi datorii asimilate pe termen lung

1.Capitalurile proprii (activul net) reprezintă echivalentul valoric al resurselor investite în

active şi pentru care entitatea nu trebuie să acorde echivalent în bunuri sau servicii unei terţe
persoane. Reprezintă dreptul acţionarilor asupra activelor unei entităţi după deducerea tuturor
datoriilor. Egalitatea bilanţiera ce stă la baza determinării capitalurilor proprii (activ net) este
următoarea:

ACTIV - DATORII = CAPITALURI PROPRII

În elaborarea situaţiilor financiare, conceptul de capital este sinonim cu activele nete sau
cu capitalurile proprii ale entităţii. Modificările în capitalurile proprii, între cele două momente
( începutul şi sfârşitul exerciţiului), reflectă creşterea sau reducerea activului net în cursul
exerciţiului financiar, respectiv performanţele / nonperformanţele entităţilor. Capitalurile proprii
ale unei entităţi sunt identificate şi contabilizate pe următoarele elemente structurale:

a) capital social

b) prime de capital

c) rezerve din reevaluare

d) rezerve
 e) rezultat reportat

f) rezultatul exerciţiului

a) Capitalul social reprezintă dreptul proprietarilor asupra unei societăţi comerciale, ce

corespunde acelei părţi din capitalul propriu asigurată prin aportul în natură şi/sau în numerar al
acţionarilor sau asociaţilor. La înfiinţarea societăţilor comerciale mărimea capitalului social este
stabilită prin actul constitutiv.

Sub aspectul mărimii sale, capitalul social se identifică cu valoarea nominală a tuturor
acţiunilor sau părţilor sociale, respectiv cu valoarea aportului în natură sau în numerar, a
rezervelor încorporate şi profitului net repartizat pentru majorarea capitalului sau a altor operaţii
ce pot conduce la modificarea acestuia.

Strâns legat de capitalul social distingem o serie de elemente specifice pe care le vom
defini şi structura.

Astfel:

- acţiunile sunt titluri de valoare negociabile pe piaţă financiară şi reprezintă o unitate de

drept de proprietate într-o societate comercială;

- părţile sociale sunt titluri de valoare care nu se pot negocia pe piaţă financiară;

- capitalul subscris nevărsat reprezintă angajamentul investitorilor de a plăti pentru

acţiunile subscrise, la o dată viitoare sau în tranşe , o suma de bani sau să transfere alte resurse pe
numele societăţii comerciale;

- capitalul subscris vărsat reprezintă capitalul care este eliberat şi concretizat efectiv în
bani şi/sau în natură, realizat de către acţionari sau asociaţi;

- valoarea de randament a titlului este valoarea corespunzătoare profiului net nerepartizat

ce revine pe o acţiune, capitalizat în funcţie de rată medie a dobânzii pe piaţă;

- valoarea matematică reprezintă activul net aferent unei acţiuni;

- dreptul de subscriere este titlul de valoare negociabil care reprezintă pierderea de

valoare înregistrată de o acţiune veche, în cazul emisiunii de acţiuni noi, pentru aport în numerar
la un preţ de emisiune inferior valorii contabile vechi;

- dreptul de atribuire este un titlu de valoare negociabil care reprezintă pierderea de

valoare înregistrată de o acţiune veche în cazul creşterii de capital prin operaţii interne

b) Primele de capital reprezintă diferenţa dintre preţul de emisiune şi valoarea nominală a

acţiunilor create pentru remunerarea aporturilor în numerar sau în natură, provenite din operaţiile
de fuziune sau de conversie a unor obligaţiuni în acţiuni.

c) Rezervele din reevaluare sunt reprezentate de sumele ce se stabilesc ca diferenţa în

plus sau în minus între valoarea justă şi valoarea înregistrată în contabilitate pentru imobilizările
corporale supuse reevaluării.
 d) Rezervele sunt structuri ale capitalurilor proprii constituite în principal din profitul
realizat de entitate şi din alte resurse, cum ar fi primele de capital, rezervele din reevaluarea
activelor şi alte surse prevăzute de lege în scopul asigurării unei măsuri suplimentare de protecţie
împotriva efectelor pierderilor pentru entitate.

e) Acţiunile proprii sunt clasificate ca active imobilizate în funcţie de intenţia societăţii

cu privire la durata de deţinere, pe termen scurt sau pe termen lung, stabilită cu ocazia achiziţiei
sau reclasării. Acţiunile proprii sunt prezentate în bilanţ ca o corecţie a capitalului.

f) Rezultatul reportat se referă la profitul sau pierderea din exerciţiile anterioare, a cărui
repartizare sau acoperire,pe baza hotărârii adunării generale a acţionarilor sau asociaţilor, a fost
amânată. Profitul reportat majorează capitalurile proprii ale entităţilor, iar pierderea reportată le
diminuează.

g) Rezultatul exerciţiului curent este reprezentat de profitul sau pierderea realizată şi

înregistrată şi care contribuie la majorarea, respectiv diminuarea capitalurilor proprii ale
entităţilor.

h)Subvenţiile pentru investiţii. Acestea cuprind subvenţii aferente activelor şi subvenţii

aferente veniturilor. Ele pot fi primite de la: guvernul propriu-zis, agenţii guvernamentale, alte
instituţii similare naţionale şi internaţionale. În cadrul subvenţiilor sunt urmărite distinct:
subvenţiile guvernamentale, împrumuturile nerambursabile cu un caracter de subvenţie, donaţii
şi alte sume primite cu caracter de subvenţie. Subvenţiile se recunosc pe o baza sistematică drept
venituri ale perioadelor corespunzătoare cheltuielilor aferente pe care aceste subvenţii urmează
să le compeseze.

2. Provizioanele sunt structuri ale capitalurilor permanente, ce reprezintă o sursă specifică

ce se constituie la închiderea exerciţiului prin majorarea cheltuielilor de exploatare privind
provizioanele. Ele sunt destinate finanţării pierderilor şi cheltuielilor pe care evenimente trecute
sau prezente le fac probabile şi care devin exigibile în exerciţiul următor. Acestea se referă la
litigii, garanţii acordate clienţilor, restructurare, anumite impozite etc.

3.Împrumuturi şi datorii asimilate pe termen lung reprezintă echivalentul valoric al

resurselor financiare provenite de la terţi, pe un termen limitat, dar mai mare de un an. Datoriile
pe termen lung au caracter rambursabil şi sunt purtătoare de dobânzi. Având în vedere modul de
obţinere ( de pe piaţă de capital, de la asociaţi sau de la bănci), acestea sunt individualizate pe
următoarele structuri contabile şi financiare: împrumuturi din emisiunea de obligaţiuni, credite
bancare pe termen lung , datorii ce privesc imobilizările financiare , alte împrumuturi şi datorii
asimilate. Sunt utilizate pentru finanţarea activităţii de investiţii şi de exploatare, apelându-se la
capitaluri disponibile pe piaţă financiar - bancar.

2.2 Organizarea sistemului de documente şi a evidenţei operative a capitalurilor

Organizarea sistemului de informaţii privind nivelul şi structura capitalurilor entităţilor

presupune existenţa unui întreg sistem de documente, judicios ales şi organizat.

Certificatul de înregistrare la Registrul Comerţului, este documentul ce atestă înfiinţarea

societăţii comerciale şi existenţa sa ca persoană juridică.

Pentru înregistrarea sau autorizarea funcţionarii, asociatul, acţionarul, administratorul,

comerciantul sau împuterniciţi ai acestora solicită acest fapt Biroului unic din cadrul camerei de
comerţ şi industrie teritoriale printr-o cerere de înregistrare tip. Solicitantul va pune la dispoziţia
aceluiaşi birou toate datele, actele şi documentele prevăzute de reglementările în vigoare, astfel
încât în nume şi pe cheltuiala solicitantului să se poate obţină rezervarea firmei, şi după caz, a
emblemei, redactarea actelor constitutive şi autentificarea acestora, efectuarea vărsămintelor
privind aportul în numerar la capitalul social, obţinerea evaluării prin expertiză a bunurilor
subscrise ca aport în natură etc.

Biroul unic are obligaţia ca imediat după primirea dosarului depus de solicitant, să
procedeze la înregistrarea definitivă a acestuia într-un registru deschis în acest scop şi la
transmiterea informaţiilor necesare către toate autorităţile publice implicate în procedura de
înregistrare şi autorizare. Certificatul de înregistrare se eliberează într-o perioada legală de la
primirea dosarului. Acesta va cuprinde atât codul unic cât şi anexă cu vize, autorizaţii şi, după
caz, acorduri necesare funcţionarii. Eliberarea certificatului de înregistrare şi a anexei dă dreptul
comerciantului să-şi înceapă activitatea.

Camerele de comerţ şi industrie teritoriale transmit pe cale electronică Ministerului

Finanţelor Publice datele din cererea de înregistrare tip pentru atribuirea codului unic de
înregistrare. După primirea codului, întreagă documentaţie ce a stat la baza solicitării înregistrării
se transmite Ministerului Finanţelor Publice.

Documentaţia de înfiinţare a societăţii comerciale, menţionată mai sus, va stă la baza

înregistrărilor în contabilitate privind drepturile de creanţă faţă de acţionari sau asociaţi, privind
aporturile subscrise şi constituirea capitalurilor proprii.

Aporturile subscrise de acţionari, la înfiinţarea societăţii comerciale, presupun pentru

concretizarea lor, apariţia a o serie de documente, diferenţiate în funcţie de aport, în bani sau în
natură. Astfel, pentru aporturile în bani, depuse în casieria unităţii se întocmeşte chitanţă, din
care originalul se preda asociatului, iar exemplarul doi se anexează la Registrul de casă, cu
precizarea numelui celui ce aportează. În cazul depunerilor numerarului prin contul deschis la
banca, depunătorul întocmeşte foaia de vărsământ, iar societatea comercială încasează suma
conform extrasului de cont. Pentru aportul în natură ( imobilizari, stocuri, titluiri imobilizate etc.)
se întocmeşte procesul - verbal de predare - preluare în care sunt înscrise caracteristicile
bunurilor aportate, starea lor, precum şi valoare stabilită prin elaborarea în prealabil a unui raport
de expertiză de către o comisie de evaluare sau de un expert autorizat. În raport de natură
bunurilor aduse se va organiza şi o evidenţă operativă şi analitică după metode adecvate.

Documentele privind capitalul societăţii comerciale:

A. Documente legate de crearea capitalurilor (înfiinţarea societăţii comerciale)

- contract de societate legalizat

- statut de societate legalizat

- sentinţa de autorizare

- certificat de înmatriculare

- cod fiscal

B. Documente privind depunerea efectivă a aporturilor

- chitanţă
 - registrul de casă

- foaie de vărsământ- chitanţă

- extrasul de cont

- proces verbal de predare-preluare

- raport de expertiză pentru stabilirea valorii reale a aportului în natură etc.

C. Documente legate de majorarea, diminuarea şi amortizarea capitalurilor

- hotărârea adunării generale a acţionarilor

- prospect privind emisiunea de acţiuni şi obligaţiuni

- borderoul acţiunilor şi obligaţiunilor subscrise

- registrul inventar

- situaţie de calcul a amortizării

- ordin de bursă

- proces-verbal de anulare etc.

D. Documente determinate de lichidarea capitalurilor

- hotărârea judecătorească

- hotărârea judecătorului sindical

- hotărârea adunării creditorilor

- cererile debitorilor/creditorilor

- planul de reorganizare juridică

- declaraţii de creanţe etc.

2.3 Evaluarea curentă a capitalului

În principiu, capitalurile se evaluează şi înregistrează în contabilitate la valoarea

nominală. Astfel, pentru capitalul social o asemenea valoare este indicată pe acţiunile şi părţile
sociale, în calitatea lor de titluri de valoare.

Evaluarea capitalului social la valoarea nominală impune calcularea şi evidenţierea

distinctă a primelor de capital (prime de emisiune, de fuziune şi de aport).

Întrucât acţiunile prin care este reprezentat capitalul propriu sunt titluri de valoare
negociabile, în sistemul de gestiune financiară a întreprinderii valorii nominale i se asociază şi
alte categorii de valori cum sunt: valoarea de piaţă, valoarea de rentabilitate (valoarea financiară,
valoarea de randament) şi valoarea patrimonială (valoarea matematică contabila şi valoarea
matematică intriseca).

I. Valoarea de piaţă este o valoare de cumpărare - vânzare a acţiunilor stabilită, de

regulă , prin negociere la bursă de valori pe baza raportului dintre cerere şi oferta, raport numit
cotaţie..

În mod concret, preţul de piaţă al unei acţiuni este determinat de: dividendele aşteptate de
acţionari; stabilitatea financiară a întreprinderii; situaţia activului industrial al întreprinderii;
situaţia generală a pieţei de capital şi în limita ratei dobânzii în acel moment opozabilă pieţei
financiar - bancare.

O speficitate, prezenţa în modelul contabil anglo - saxon, este stabilirea valorii de piaţă a
acţiunilor, în special a acţiunilor preferenţiale. Pentru aceste acţiuni, valoarea de piaţă variază
invers proporţional cu rată dobânzii practicată pe piaţă financiar - bancară.

Exemplu: Dacă o întreprindere emite acţiuni în valoare nominală de 1000 unităţi

monetare, pentru care oferă o rată de 9,5 % şi ulterior se constată o creştere a dobânzii la 12 %
pe piaţă financiar - bancară, posesorii vor caută să scape de ele în condiţiile în care valoarea de
piaţă se micşorează.

În strânsă legătură cu valoarea de piaţă şi valoarea nominală a acţiunilor este preţul de

emisiune sau cursul de acţiune care trebuie plătit de către toate persoanele care subscriu acţiunile
în momentul emiterii lor. Acesta poate fi egal cu valoarea nominală, deci cursul este alpari, iar
dacă este superior valorii nominale, avem curs suprapari, iar în situaţia inversă, subpari.

II. Valoarea de rentabilitate este o valoare bazată pe rezultatul întreprinderii. Ea poate fi

financiară şi de randament.

a) valoarea financiară (VF) exprimă echivalentul corespunzător capitalizării dividendului

anual pe o acţiune la o rată medie a dobânzii pe piaţă, sau ea corespunde sumei totale care
plasată la o dobânda sigură va produce un avantaj egal cu veniturile titlurilor.

Se precizează că rată dobânzii este cea corespunzătoare titlurilor de valoare cu venituri

fixe (obligaţiuni) majorate în funcţie de riscurile de curs (riscuri care sunt nesemnificative, în
principiu, pentru o acţiune). În ceea ce priveşte dividendul luat în calcul este cel distribuit în
cursul exerciţiului sau media aritmetică a dividendelor distribuite în cursul ultimelor cinci
exerciţii.

b) valoarea de randament (VR) este valoarea corespunzătoare profitului net pe o acţiune

care se poate capitaliza în cursul unui exerciţiu financiar, la o rată medie a dobânzii de piaţă.

Venitul titlurilor este egal cu dividendele plus cota parte unitară din profit încorporată în
rezerve.

III. Valoarea patrimonială constă în calculul valorii titlurilor pornind de la situaţia

patrimonială evidenţiată în bilanţ, în acest sens, se disting valoarea matematică contabila,
valoarea matematică intrinsecă şi valoarea de lichidare.

a) valoarea matematică - contabila a titlurilor sau valoarea bilantiera este egală cu

situaţia contabila netă sau activul net contabil raportat la numărul de titluri.
 Relaţia de calcul a activului net contabil (ANC) este de formă:

ANC= Active - Datorii

Sau

ANC= Capitalurile proprii

b) valoarea matematică - intrinsecă a titlurilor se calculează împărţind activul net

intrinsec la numărul de acţiuni.

La rândul sau, activul net intrinsec se determina pe baza relaţiei:

Activul activul provizioanele pentru capitalul

Net = net + riscuri şi cheltuieli - subscris

Intrinsec contabil nejustificate * nevărsat

* Sunt considerate rezerve deghizate

c) valoarea de lichidare a titlurilor sau valoarea casata este cea care rezultă din vânzarea
forţată a întreprinderii într-un interval limitat.

Şi la evaluarea obligaţiunilor emise de entitate , contabilitatea curentă utilizează categorii

distincte de valori , cum sunt:

a) valoarea nominală ,ca şi cea de la acţiune , este înscrisă pe titlul de credit (titlul de
valoare-obligatiune);

b) valoarea de emisiune , reprezintă preţul de vânzare al obligatiunii , negociat la

bursă de valori care poate fi egală şi cu valoarea nominală;

c) valoarea de rambursare, se prezintă ca o valoare stimulativă de restituire a

împrumutului. La valoarea nominală se adaugă o prima de rambursare.

2.4 Contabilitatea capitalurilor proprii

Cu pondere în structura capitalurilor permanente, capitalurile proprii vor fi tratate pe

structuri şi forme. Se constituie prin aportul acţionarilor sau asociaţilor, prin autofinanţare şi prin
alte surse financiare neramburasbile.

2.4.1 Contabilitatea operaţiilor privind capitalul social

Pentru înţelegerea acestei structuri a capitalurilor proprii, cu pondere, se vor aborda tre
mari categorii de operaţii ce privesc constituirea capitalului social; creşterea (mărirea )
capitalului social;diminuarea (reducerea) capitalului social.

2.4.1.1.Contabilitatea operaţiilor de constituire a capitalului social

 Capitalul social este specific societăţilor comerciale şi reprezintă un element
indispensabil al entităţii.Societatea se poate constitui numai dacă întregul capital a fost subscris
şi fiecare acceptant a vărsat numerar jumătate din valoarea acţiunilor subscrise (la societăţile de
capital),iar la S.N.C.şi societăţile în comandită simplă se constituie prin Contract de societate ,
încheiat informa autentică.

La societăţile de capital acţiunile ce reprezintă alte aporturi decât în numerar , vor trebui
acoperite integral , iar aporturile în creanţe nu sunt admise.La S.R.L.aporturile în natură vor
reprezenta cel mult 60% din capitalul social.Prestaţiile în muncă şi creanţele nu pot constitui
aport.Părţile sociale au o valoare egală şi nu pot fi reprezentate prin titluri negociabile.

a)Organizarea contabilităţii sintetice a capitalului entităţilor , se realizează cu ajutorul

contului 101 "Capital".Denumirea contului 101 este adaptată, conform reglementărilor contabile
româneşti care se armonizează cu Standardele Internaţionale de Contabilitate, contul
avanddenumirea "Capital", cu precizarea că entitatea are latitudinea ca în funcţie de formă să
juridică să facă completarea care i se potriveşte , respectiv:capital social, patrimoniul regiei sau
patrimoniul public .Cu ajutorul acestui cont se ţine evidenţă capitalului social , atât subscris , cât
şi vărsat în natură şi/sau în numerar, de actionarii sau asociaţii societăţii, conform actelor de
constituire şi a documentelor justificative privind vărsămintele de capital , precum şi evidenţă
măririi şi reducerii capitalului.

Se organizează şi o contabilitate analitică a capitalului social, pe acţionari sau asociaţi cu

ajutorul "Registrului acţionarilor sau asociaţilor" cuprinzând : numărul şi valoarea nominală a
acţiunilor sau a părţilor sociale , subscrise şi vărsate , sau numai subscrise , precum şi natură
capitalurilor.

Contul este structurat în P.C.G. pe 4 conturi sintetice de gradul ÎI , corespunzător formei

juridice a entităţii şi celor două momente în care apare: cel al subscrierii şi cel al vărsării efective
a capitalului astfel : 1011 "Capital subscris nevărsat"; 1012 "Capital subscris vărsat"; 1015
"Patrimoniul regiei"; 1016 "Patrimoniul public".

Toate conturile fac parte din categoria capitalurilor proprii şi au funcţie contabila
pasivă.Contul 101 "Capital" ,reflectă în credit , atât constituirea cât şi creşterea,prin
corespondenţă cu acele conturi care arată modalitatea de constituire sau majorare.În debit,se
oglindesc diminuările de capital, prin corespondenţă cu acele conturi corespunzătoare
modalităţilor de micşorare.

b)Pentru reflectarea de contabilitate a operaţiilor economice privind capitalul, se mai

utilizează şi contul specific 456 "Decontări cu asociaţii privind capitalul",care ţine evidenţă
aporturilor subscrise de asociaţi sau acţionari , pentru constituirea şi creşterea capitalului social.
Este un cont cufunctie contabila de activ.

Relaţiile societăţii comerciale cu actionarii sau asociaţii, privind capitalul social subscris,
poate avea diverse forme. Pentru respectarea principiului contabilităţii, al necompensarii, este
indicată o delimitare a conturilor de creanţe faţă de asociaţi, de cele care exprimă obligaţii şi în
acelaşi timp posibilitatea asigurării controlului şi urmăririi distincte a efectelor fiecărui tip de
operaţie, legată de capitalul social, care implică relaţii cu actionarii şi asociaţii.

Pentru toate acestea s-a impus folosirea şi dezvoltarea contului 456 "Decontări cu
asociaţii privind capitalul" în conturi sintetice de gradul ÎI sau conturi analitice de formă:

- 4561 "Decontări cu asociaţii pentru capitalul subscris" (sau 456.1)

 - 4564 "Decontări cu asociaţii pentru capitalul vărsat anticipat" (sau 456.4)

- 4565 "Decontări cu asociaţii aflaţi în dificultate" (sau 456.5

- 4567 "Decontări cu asociaţii privind capitalul de rambursat" (456.7)

Vom aborda în continuare operaţiile de constituire a capitalului pe categorii de societăţi

comerciale. Pentru această trebuie cunoscut cadrul legal, pentru a înţelege operaţiile economice
ce privesc constituirea capitalului social, în funcţie de tipul de societate.

Constituirea capitalului la S.C. "X " S.R.L.:

456 = 101.1 60 000

RON

"Decontări cu actionarii/asociaţii "Capital subscris nevărsat"

privind capitalul

512.1 = 456 60 000

RON

"Conturi la bănci în lei" "Decontări cu actionarii/asociaţii

privind capitalul

101.1 = 101.2 60 000

RON

"Capital subscris nevărsat" "Capital subscris vărsat"

Constituirea capitalului la societăţile de persoane şi capital S.R.L.

Societatea cu răspundere limitată (S.R.L.) este cea mai reprezentativă, în cadrul acestei
categorii de societăţi şi se constituie pentru un capital social ce nu poate fi mai mic decât limite
stabilită conform cadrului legal din ţară noastră şi se divide în părţi sociale egale. Părţile sociale
nu pot fi reprezentate prin titluri negociabile. Administratorii, vor elibera, la cerere, un certificat
constatator al drepturilor asupra părţilor sociale.

S.R.L.-ul se poate constitui şi prin actul de voinţă al unei singure persoane. În acest caz
se întocmeşte statutul. La societatea care se înfiinţează de către un asociat unic, valoare aportului
în natură, va fi stabilită pe baza unei expertize de specialitate.

Aporturile în natură reprezentate prin bunuri, trebuie aduse în momentul constituirii

societăţii şi preluate în activul acesteia, în baza " Procesului verbal de predare - preluare" şi a
celorlalte documente justificative, ce atestă intrarea în gestiune a bunurilor, corespunzător naturii
acestora. Aporturile în natură nu pot depăşi 60% din capitalul social subscris. O persoană fizică,
sau o persoană juridică, nu poate fi asociat unic decât într-o singură societate cu răspundere
limitată.

Şi în cazul acestui tip de societate comercială, asociaţii se pot află, la expirarea

termenului de vărsare a apoturilor, în una din situaţiile:
 1.asociaţi, care au vărsat integral aporturile subscrise, la termenul legal;

2. asociaţi, care efectuează vărsarea aporturilor, după apelul la capitalul subscris nevărsat
(în întârziere);

3. asociaţi, care se află în imposibilitatea de a aduce aporturile subscrise la capitalul

societăţilor (în dificultate);

4. asociaţi, care efectuează vărsămintele anticipat.

Şi în cazul acestei categorii de societăţi comerciale, dacă asociaţii depun cu întârziere

promisiunile de aport, atunci ei suportă şi cheltuielile efectuate cu avizarea, cât şi dobânda
penalizatoare pentru sumele întârziate în aportare; dacă asociaţii, se află în imposibilitatea de a
varsă aporturile, vor fi scoşi din evidenţă asociaţilor şi trecuţi în categoria - asociaţi în dificultate,
cu valoarea aporturilor pe care le deţin; se vor recupera cheltuielile de urmărire, avizare, precum
şi dobânzile penalizatoare. Ceilalţi asociaţi, vor prelua părţile sociale de la asociaţii aflaţi în
dificultate, pe baza angajamentelor acestora.

2.4.1.2 Contabilitatea operaţiilor operaţiilor privind creşterea capitalului social

Mărirea capitalului se va putea face numai după publicarea în Monitorul Oficial a

hotărârii Adunării extraordinare a acţionarilor sau asociaţilor, acordându-se pentru exercitarea
dreptului de preferinţă, un termen de cel puţin o luna, cu începere din ziua publicării. Societatea
pe acţiuni îşi va putea mari capitalul cu respectarea dispoziţiilor prevăzute pentru constituirea
societăţii, iar în caz de subscripţie publică, prospectul de emisiune va trebui depus la Registrul
comerţului. De asemenea, se va depune, ultimul bilanţ aprobat, contul de profit şi pierdere şi
raportul cenzorilor. Dacă, mărirea capitalului social, se face prin aport în natură, Adunarea
extraordinară care a hotărât această creştere, va numi unul sau mai mulţi experţi pentru analiză şi
evaluarea bunurilor aduse ca aport în natură. După depunerea Raportului de expertiză, Adunarea
extraordinară, întrunită din nou, poate hotăra mărirea capitalului, având în vedere concluziile
experţilor.

Acţiunile emise pentru mărirea capitalului, vor fi oferite spre subscriere: mai întâi
vechilor acţionari, care îşi exercită dreptul de preferinţă, în interiorul termenului hotărât, în mod
proporţional cu numărul acţiunilor pe care le posedă; după expirarea acestui termen vor putea fi
subscrise şi de public.

Creşterea capitalului social se poate realiza prin:

1. Creşterea capitalului social prin emisiunea de acţiuni noi, ca urmare a noi aporturi în
numerar şi/sau în natură

Problemele se pun diferit pentru aporturile în numerar şi cele în natură.

a) Creşterea capitalului social prin aporturi în numerar

Aporturile în numerar, la societăţile comerciale, ocupă o pondere deosebită şi ele sunt

făcute pentru procurarea de noi resurse băneşti, destinate dezvoltariii sau a finanţării investiţiilor
financiare. Creşterea capitalului prin aporturi în numerar se poate efectua prin:creşterea valorii
nominale a acţiunilor existente şi prin emiterea de noi acţiuni. În cazul primei modalităţi, se evita
creşterea numărului iniţial de acţiuni şi, în acelaşi timp, nu se modifică nici echilibrul financiar
între acţionari. În acest caz, va fi nevoie de consimţământul tuturor acţionarilor. Ce-a de-a două
modalitate cere din partea societăţii să stabilească preţul de emisiune pentru acţiunile noi.
Acţiunile sunt emise în mod asemănător ca şi la constituire, ele având o valoare nominală, iar
preţul de emisiune sau de piaţă se poate află în una din următoarele două situaţii: preţul de
emisiune este egal cu valoarea nominală; preţul de emisiune este mai mare decât valoarea
nominală, caz în care apare prima de emisiune, ce va fi egală cu diferenţa între preţul de
emisiune şi valoarea nominală. Deci, la această varianta vechii acţionari beneficiază de o prima
de emisiune.

Exemplu: S.C "X" S.R.L. emite 1000 acţiuni noi la un preţ de e misiune de 0,55
RON.Noile aporturi se realizează astfel:

500 RON în numerar

50 RON materii prime

1000 * 0,5 = 500 RON (valoarea nominală veche)

1000 * 0,55 = 550

456 = % 550 RON

101.1 500 RON

104.1 50 RON

% = 456 550 RON

531.1 500 RON

301 50 RON

101.1 = 101.2 500 RON

b) Creşterea capitalului social prin aporturi în natură

Această creştere de capital generează, creşterea potenţialului economic al societăţii, prin

integrarea în activul acesteia, a bunurilor aportate. Aportul în natură la capitalul societăţii, este
supus evaluării de către un expert, care întocmeşte şi raportul de expertiză. În acest caz de
aportare, nu se pune problema protecţiei financiare a vechilor acţionari, deoarece beneficiarii
acţiunilor emise, pentru a remunera aportul în natură, sunt chiar aportorii în natură. Între,
valoarea reală a bunurilor aduse ca aport şi aprtea de capiatl care se măreşte, va există de regulă,
o diferenţa ce se înregistrează în contabilitate ca prima de aport.

Exemplu: S.C. "X" S.R.L. hotărăşte majorarea capitalului social prin emisiunea a 1000 de
acţiuni, cu o valoare nominală (V.N.) = 9 RON şi valoarea de emisie(nouă) = 10 RON.

Aportarea capitalului se face în numerar şi jumătate în banca.

 1000 * 9 = 9 000 RON (V.N.)

1000 * 10= 10 000 RON

456 = % 10 000 RON

101.1 9 000 RON

104.1 1 000 RON

% = 456 10 000 RON

531.1 5 000 RON

512.1 5 000 RON

101.1 = 101.2 9 000 RON

2. Creşterea capitalului social prin operaţiuni interne

Această cale de creştere a capitalului social, se realizează pe seama: rezervelor,beneficiilor

sau a primelor de capital încorporate în masă capitalului.

Operaţiunea produce modificări numai în structura capitalurilor proprii, deoarece reflectă o

creştere virtuală de capital, prin transformarea unui tip de capital prppriu în alt tip de capital
propriu, de aceea aceste modalităţi sunt creşteri de capital din operaţii interne.

Încorporarea rezervelor în masă capitalului, poartă denumirea de capitalizarea rezervelor. O

asemenea operaţie, se realizează pentru îmbunătăţirea imaginii societăţii în faţă acţionarilor, fiind
de fapt un aspect de ordin financiar şi mai puţin de ordin contabil, care contribuie la consolidarea
capitalului. Încorporarea rezervelor societăţii în masă capitalului este determinată şi de volumul
mare al acestora, în raport cu masă capitalului, şi pe moment nu există alte resurse disponibile
pentru creşterea capitalului societăţii. Capitalizarea rezervelor, generează creşterea cifrei
statutare şi deci creşterea prestigiului societăţii, deoarece rezervele s-au format din capitalul lor,
din afacerile pe care le-a derulat societatea, care au fost profitabile. În situaţia încorporării în
capitalul social a rezervelor, cu excepţia celor legale, precum şi a beneficiilor, se reţine că
entitatea are obligaţia să impoziteze aceste operaţii cu o cota de 5 %.

Capitalizarea rezervelor se poate realiza pe două cai:

- prin emisiunea de noi acţiuni. În această situaţie protecţia financiară a vechilor acţionari este
asigurată prin deţinerea de către aceştia a drepturilor de atribuire (D.A.) ca titluri negociabile.
Subscritorii noilor acţiuni emise pot fi: atât vechii acţionari, care utilizează drepturile lor, cât şi
noii actionri, cu condiţia că aceştia să cumpere D.A.-uri în paritatea necesară.

- prin creşterea valorii nominale a acţiunilor vechi, pe seama noilor sporiri de capital.

Exemplu: S.C. "X" S.R.L. hotărăşte majorarea capitalului social cu 400 RON astfel:

- 50 RON din prime de emisiune existente (104.1)

 - 150 RON din rezerve din reevaluare existente (105)

- 100 RON din profitul curent ( 129)

- 100 RON din profitul reportat ( 117)

% = 101.2 400 RON

104.1 50 RON

105 150 RON

129 100 RON

117 100 RON

3. Creşterea capitalului social prin conversia creanţelor bugetare restante sau a obligaţiunilor în
acţiuni şi a unor obligaţii financiare în capital.

a) Societăţile comerciale, la care statul sau autorităţile administraţiei publice locale sunt
acţionari, au posibilitatea convertirii creanţelor bugetare restante în acţiuni, a căror valoare
nominală totală majorează capitalul social. Operaţiile de această natură se vor reflectă în debitul
contului în care sunt înregistrate creanţele bugetare (respectiv conturile ce reflectă obligaţiile faţă
de buget) şi creditul contului "456" - "Decontări cu actionarii privind capitalul".

b) Conversia obligaţiunilor în acţiuni, produce modificări în masă capitalurilor proprii, fără ca

societatea să apeleze la trezorerie. Această operaţie, se produce de cele mai multe ori, când
societatea prezintă o situaţie financiară precară şi nu poate să onoreze dobânda fixă la
obligaţiuni. Operaţia este foarte importantă pentru societate, deoarece mărirea capitalului se face
prin atragerea mai multor acţionari, vechi deţinători de obligaţiuni.

Exemplu: S.C. "X" S.R.L. primeşte un împrumut de 300 RON (5000 obligaţiuni cu 0,6 lei
bucată). La scadenţă firma nu mai restituie suma, creditorul sau devenind acţionar. Posesor a 500
de acţiuni cu 0,5 lei bucată.Deci se produce conversia celor 500 de obligaţiuni cu VN=0,6 lei
bucată. Prin conversia obligaţiunilor în acţiuni se lichidează împrumutul datorat de 300 RON,
creşte capitalul social cu 250 RON iar diferenţa de 50 RON se înregistrează ca prima de
emisiune.

104.1 - prime de emisiune

101.2 - capital social vărsat

161 - împrumuturi din emisiunea de obligaţiuni

161 = % 300 RON

101.2 250 RON

104.1 50 RON

2.4.1.3 Contabilitatea diminuării capitalului social

 În activitatea oricărei entităţi economice pot interveni situaţii care impun diminuarea capitalului
social. În acest sens, se au în vedere: dificultăţile care survin în legătură cu gestionarea unui
capital, care depăşesc necesităţile întreprinderii în perioadele de criză; retragerea unor acţionari
sau asociaţi; acoperirea sau soluţionarea pierderilor din exerciţiile anterioare, sau din cel care se
încheie; realizarea (valorificarea ) unei părţi din activul unităţii.

Diminuarea capitalului social se realizează prin rambursasri (restituiri) parţiale către acţionari
sau asociaţi. Această cale de reducere (micşorare) a masei capitalului social, poate avea loc,
atunci când: capitalul este supradimensionat faţă de activitatea ce o desfăşoară societatea
comercială, atunci când se reduc investiţiile dintr-un sector de activitate sau când se
hotararstevanzarea unei părţi activul societăţii, ce nu mai este necesar pentru activitatea ce o va
desfăşura.

Diminuarea se poate realiza prin: micşorarea valorii nominale a acţiunilor, reducerea numărului
de acţiuni, prin răscumpărare de acţiuni şi anularea lor de societatea comercială. Rambursarea
efectivă către acţionari constă în aceea că, fiecare dintre ei primeşte în numerar o suma
proporţională cu numărul de acţiuni pe care le deţin.

Avem trei cai de reducere a capitalului social şi anume:

a) Prin retragerea acţionarilor/asociaţilor, care solicită restituirea aporturilor proprii anterior aduse

Exemplu:

1) Un număr de acţionari se retrag din societate solicitând plata prin casierie a sumei
ce li se cuvine de 500 RON.

Utilizăm conturile: 101.2 "Capital social subscris vărsat" - pasiv şi 456 "decontări cu
asociaţii privind capitalul" - bifunctional , aici cu rol de pasiv.

101.2 = 456 500 RON

· Debit 101.2 = diminuarea capitalului social prin retragerea acţionarilor

· Credit 456 = datoria societăţii faţă de acţionari privind sumele de plata către
aceştia.

2) Se restituie acţionarilor suma prin casieria. Utilizăm conturile 456 "Decontări cu

asociaţii privind capitalul" - bifunctional (pasiv) şi 531.1 "Casă în lei" - activ.

456 = 531.1 500 RON

· Debit 456 = stingerea datoriei faţă de acţionari

· Credit 531.1 = efectuarea plăţii cu numerar (diminuarea numerarului din casierie)

b) Prin acoperirea pierderilor precedente (din anii anteriori)

Se recurge la diminuarea capitalului social pentru acoperirea pierderii, atunci când

nu există alte surse de acoperire a acesteia ( rezerve, profit curent etc.).

Exemplu:
Se hotărăşte acoperirea unei pierderi precedente (reportate) de 100 RON, prin diminuarea
capitalului social.

Utilizăm conturile: 101.2 "Capitalul social subscris vărsat" - pasiv şi 117 "Rezultat reportat" -
bifunctional, aici cu rol de activ.

101.2 = 117 100 RON

· Debit 101.2 = diminuarea capitalului social

· Credit 117 = acoperirea pierderii precedente (reportate)

c) Prin răscumpărarea de la acţionari şi anularea acţiunilor proprii

Dacă la constituirea capitalului social, societatea a vândut acţionarilor acţiunile proprii, primind
de la aceştia o suma de bani (la valoarea nominală a acţiunii), acum, societatea primeşte acţiunile
înapoi şi restituie actionarolor sumele de bani.

Operaţiunea se numeşte rascumpararesi are loc la un preţ de răscumpărare egal, mai mare sau
mai mic decât valoarea nominală a acţiunii.

Acţiunile proprii răscumpărate se anulează, determinând diminuarea capitalului social.

Avem cazurile:

- Preţ răscumpărare = Valoare nominală

Exemplu:

Se răscumpăra de la acţionari prin cont 100 de acţiuni la preţ de rascumparae de 0,5

lei/buc, valoare nominală = 0,5 lei/buc, după care se anulează.

Pentru a înregistra răscumpărarea utilizăm conturile: 502 "Acţiuni proprii" (activ) şi

512.1 "Conturi la bănci în lei" (activ).

502 = 512.1 50 RON (1000 acţiuni * 0,5 lei/buc)

· Debit 502 = recuperarea acţiunilor de la acţionari

· Credit 512.1 = plata contravalorii acţiunilor răscumpărate

Pentru a înregistra anularea,utilizăm conturile: 502 "Acţiuni proprii" - activ şi 101.2

"Capital social subscris vărsat" - pasiv.

101.2 = 502 50 RON ( 100 acţiuni * 0,5 lei/buc.)

· Debit 101.2 = diminuarea capitalului social

· Credit 512.1 = palta contravalorii acţiunilor răscumpărate

Observaţie: Răscumpărarea şi anularea acţiunilor se face la preţ de răscumpărare, iar diminuarea
capitalului social numai la valoare nominală. În acest caz, valorile coincid. Dacă ele diferă, ele se
înregistrează diferenţe, după cum urmează:

- Preţ răscumpărare > Valoare nominală

Exemplu:

Se răscumpăra prin cont şi se anulează 100 de acţiuni la preţ de răscumpărare 0,7

lei/buc, valoare nominală = 0,5 lei/buc.

Răscumpărarea se înregistrează identic:

502 = 512.1 70 RON ( 100 de acţiuni * 0,7 lei/buc)

Anularea presupune înregistrarea unei diferenţe nefavorabile deoarece, societatea

plăteşte acţionarilor un preţ pe acţiune mai mare decât valoarea nominală.

Această diferenţa se înregistrează ca o cheltuiala excepţională privind operaţiile de

capital, prin contul 672.8 - activ.

Utilizăm de asemenea, conturile 502 şi 101.2 şi avem:

% = 502 70 RON (100 acţiuni * 0.7lei/buc)

101.2 50 RON (100 acţiuni * 0.5lei/buc)

672.8 20 RON ( 100 acţiuni * 0.2le/buc)

Contul de cheltuieli se închide (se creditează) prin contul 121 "Profit şi pierderi" -
bifunctional.

121 = 672.8 20 RON

- Preţ răscumpărare <Valoare nominală

Exemplu:

Se răscumpăra prin cont şi se anulează 100 de acţiuni la preţ de rascumparae 0,4

lei/buc, valoare nominală = 0,5 lei/buc.

Răscumpărarea se înregistrează identic:

502 = 512.1 40 RON ( 100 acţiuni * 0,4 lei/buc)

Anularea presupune inregistrarrea unei diferenţe favorabile, deoarece societatea

palteste actionailor un preţ pe acţiune mai mci decât valoarea nominală.

Această diferenţa se înregistrează ca un venit excepţional din operaţii de capital, prin

contul 772.8 - pasiv.

101.2 % 50 RON ( 100 acţiuni * 0,5 lei/buc)

 502 40 RON (100 acţiuni * 0,4 lei/buc)

772.8 10 Ron ( 100 acţiuni * 0,1 lei/buc)

Contul de venituri se închide (se debitează) prin contul 121 "Profit şi pierdere) -
bifunctional.

772.8 = 121 10 RON

2.4.1.4 Contabilitatea amortizării capitalului

Amortizarea capitalului presupune rambursarea depunerilor către acţionari, fără ca prin

acesta să se reducă masă capitalului social. De regulă, rambursarea se face din rezerve
constituite, disponibile, sau prin efectuarea unei părţi din profit. Acesta amortizare a capitalului
se efectuează, ca urmare dispoziţiilor statutare, sau prin hotărârea Adunării generale
extraordinare a acţionarilor.

Din punct de vedere contabil, în scopul de a indică, capitalul de origine, şi rezervă sau
profitul, care se substituie la fracţiunea rambursată acţionarilor, se creează două analitice la
contul101.2 "Capitalsubscris vărsat": 101.2/1 - "Capital neamortizat" şi 101.2/2 - "Capital
amortizat. Acţiunile echivalente capitalului amortizat nu vor participa la primul dividend, având
un regim diferit, la partajul capitalului realizat în cazul lichidării societăţii.

Exemplu: O societate comercială are un capital subscris vărsat de 50 RON. Se hotărăşte

să se amortizeze capitalul cu 5 RON prin afectarea unei părţi din rezervele disponibile.

Se pot utiliza mai multe variante de urmărire şi reflectare în contabilitate. Utilizăm, în

spiritul unei informări complete şi reale, de către contabilitate, următoarea varianta:

- înregistrarea hotărârii de amortizare a capitalului, pentru fracţiunea amortizată de 5

RON:

101.2 = 456 5 RON

"Capital social subscris vărsat" "Decontări cu asociaţii

privind capitalul"

- afectarea rezervelor la amortizarea cu 5 RON:

106.8 = 101.2/2 5 RON

"Alte rezerve" "Capital amortizat"

- virarea cotei corespunzătoare de capital neamortizat de 45 RON:

101.2 = 101.2/1 45 RON

"Capital social subscris vărsat" "Capital neamortizat"

- rambursarea efectivă a acţiunilor în valoare de 5 RON:

 456 = 512.1 5 RON

"Decontări cu asociaţii "Conturi la bănci în lei"

privind capitalul"

2.4.2 Contabilitatea primelor legate de capital

Primele de capital (capitalul adiţional) se constituie ca excedent între valoarea de

emisiune şi valoarea nominală (primele de emisiune); între valoarea contabila sau intriseca a
acţiunilor stabilite în urmă fuziunii societăţilor şi valoarea lor nominală (primele de fuziune),
între valoarea bunurilor primite ca aport şi valoarea nominală a acţiunilor sau părţilor sociale
subscrise (primele de aport) şi între valoarea nominală a obligaţiunilor convertite în acţiuni şi
valoarea nominală a acţiunilor (prime de conversie a obligaţiunilor în acţiuni).

Evidenţă primelor legate de capital se realizează prin contul sintetic de gradul I, cu

funcţie de pasiv, 104 "Prime legate de capital" care se dezvoltă pe cele două sintetice de gradul ÎI
104.1 "Prime de emisiune", 104.2 "Prime de fuziune". 104.3 "Prime de aport" şi 104.4 "Prime de
conversie a obligaţiunilor în acţiuni". Se creditează cu primele de capital calculate la constituirea,
creşterea şi fuziunea capitalului social. Se debitează cu primele încorporate în capitalul social sau
rezerve, după caz. Soldul creditor reprezintă primele de capital delimitate ca o structura distinctă
a capitalului propriu.

Operaţiile care se înregistrează în contabilitate privind primele legate de capital sunt cele
legate de constituirea lor ca sursă de finanţare şi de utilizare pentru acoperirea cheltuielilor de
stabiliment sau de încorporarea lor în rezerve.

Exemplu: Cu ocazia subscrierii aporturilor, valoarea la preţ de emisiune este de 1 200

RON, iar valoarea nominală a acţiunilor subscrise de 1 000 RON. Primele de emisiune
constituite au următoarea destinaţie: 60 RON pentru acoperirea cheltuielilor de constituire, 40
RON pentru constituirea de rezerve şi 100 RON pentru creşterea capitalului social.

a) constituirea capitalului social şi a primelor de capital:

456 = % 1 200 RON

" Decontări cu asociaţii

privind capitalul"

104 200 RON

"Prime legate de capital"

101.1 1 000 RON

"Capital subscris nevărsat"

b) utilizarea primelor pentru acoperirea cheltuielilor de constituire :

104 = 201 60 RON

 "Prime legate de capital" "Cheltuieli de constituire"

c) încorporarea primelor de capital în capitalul social şi în rezervele întreprinderii:

104 = % 140 RON

"Prime legate de capital" 101.2 100 RON

"Capital subscris vărsat"

106.1 40 RON

"Rezerve legale"

2.4.3 Contabilitatea rezervelor

Rezervele reprezintă o componentă distinctă şi relativ importantă a capitalurilor proprii,

constituindu-se din profitul brut şi din cel net, după caz. Constituirea şi în anumită măsură,
utilizarea rezervelor, prezintă aspecte particulare de la o categorie la altă, existând separaţii,
inclusiv din punct de vedere contabil: rezerve legale, rezerve statutare şi contractuale, rezerve de
valoare justă şi alte rezerve.

Rezervele sunt reflectate în contabilitate cu ajutorul contului 106 "Rezerve",cu detaliere

pe forme ale acestora, cu ajutorul conturilor sintetice de gradul ÎI:

1. Rezerve legale. În prezent ele seconstituie la încheierea exerciţiului financiar în funcţie

de cota legală de 5% care se aplică la profitul brut până la maxim 20 % sau 25 % din capitalul
social. După cum unitatea dispune numai de capital indigen şi respectiv capital mixt, romansc şi
străin. Aceste rezerve, de regulă, nu asigura protejarea capitalului social, în sensul că nu se
folosesc pentru acoperirea eventualelor pierderi, pe care unitatea le poate înregistra, sau care sunt
reportate din exerciţiile anterioare, sau pentru mărirea masei capitalului social.

2. Rezervele statutare sau contractuale se constituie, de asemenea, anual, în funcţie de

prevederile actului constitutiv al societăţii comerciale, având ca sursă profitul net. Se utilizează,
potrivit prevederilor actului constitutiv, pentru finanţarea unor instalaţii, acoperirea unor pierderi
viitoare, pentru creşterea masei capitalului social s.a.

3. Rezervele de valoare justă apar numai în situaţiile financiare anuale consolidate.

4. În categoria "Alte rezerve" sunt incluse: atât sumele care pe baza Hotărârii adunării
generale a acţionarilor, se repartizează din profitul net, cât şi cele provenite din prime de capital,
dar şi din alte resurse.

Evidenţă constituirii şi utilizării acestor forme ale rezervelor se organizează cu ajutorul

contului de pasiv 106 "Rezerve", care se dezvoltă pe conturi sintetice de gradul ÎI
corespunzătoare celor patru categorii de rezerve şi anume: 106.1 "Rezerve legale", 106.3
"rezerve statutare sau contractuale", 106.4 "Rezerve de valoare justă" şi 106.8 "Alte rezerve".

Contul 106, ca de altfel şi conturile sale sintetice de gradul ÎI, reflectă în credit,
constituirea rezervelor prin corespondenţă cu debitul conturilor care arată consumarea rezervelor,
prin corespondenţă cu creditul conturilor care arată destinaţia sau modalitatea de utilizare a lor.
 Exemple:

1. Din profitul brut, aferent exerciţiului care se încheie, se constituie rezerve legale în
suma de 5 RON:

129 = 106.1 5 RON

"Repartizarea profitului" "Rezerve legale"

2. Din profitul net, realizat la încheierea anului financiar, se repartizează sumele de 4

RON pentru rezerve statutare şi 3 RON pentru alte rezerve:

129 = % 7 RON

"Repartizarea profitului" 106.3 4 RON

"Rezerve statutare sau

contractuale"

106.8 3 RON

"Alte rezerve"

3. Se transferă la rezerve primele de capital de 1 RON

104.1 = 106.8 1 RON

"Prime de emisiune" "Alte rezerve"

4. Se acoperă pierderile înregistrate în exerciţiile anterioare în suma de 3,5 RON

106.8 = 117 3,5RON

"Alte rezerve" "Rezultatul reportat"

1. Pe baza documentelor legale, se încorporează în capitalul social, suma de 6,5 RON

din care: 2 RON din rezerve statutare şi 4, 5 RON din alte rezerve:

% = 101.2 6,5RON

106.3 "Capital subscris vărsat" 2RON

"Rezerve statutare

sau contractuale"

106,8

"Alte rezerve" 4,5RON

 2.4.4 Contabilitatea rezervelor din reevaluare

O altă categorie de rezerve reflectată distinct de contabilitate, o reprezintă rezervele din

reevaluări. Ulterior recunoaşterii iniţiale ca actic, o imobilizare corporală, trebuie prezentată la
valoarea reevaluată, care reprezintă valoarea justă, la momentul reevaluării, mai puţin orice
amortizare ulterioară, cumulată aferentă şi pierderile ulterioare, cumulate din depreciere.

Reevaluările trebuie efectuate cu suficientă regularitate, astfel încât valoarea contabila să

nu difere în mod semnificativ de valoarea care poate fi determinată pe baza valorii juste de la
dată bilanţului.

Valoarea justă a terenurilor şi a clădirilor, este de obicei, valoarea lor de piaţă. Această
valoare este determinată pe baza unor evaluări efectuate, de regulă, de evaluatori autorizaţi.
Atunci când nu există nici o posibilitate de a determina valoarea de piaţă, acele active sunt
evaluate la costul de înlocuire, mai puţin amortizarea corespunzătoare. Frecvenţa reevaluărilor
depinde de evoluţia valorii juste a imobilizărilor corporale.

Din reevaluare pot rezultă două situaţii:

A. Dacă rezultatul reevaluării este o creştere faţă de valoarea contabila netă, atunci
această se tratează ca:

1) o creştere a rezervei din reevaluare, din cadrul capitalurilor proprii, dacă nu a existat o
descreştere anterioară, recunoscută ca o cheltuiala aferentă acestui activ, sau:

2) un venit, care să compenseze cheltuiala cu descreşterea recunoscută anterior la acelaşi

element de activ.

B. Dacă rezultatul reevaluării este o descreştere a valorii contabile nete, atunci acesta se
tratează ca:

1) o cheltuiala, cu întreagă valoare a deprecierii, dacă în rezervă din reevaluare nu este

înregistrată o suma referitoare la acel activ (surplus din reevaluare) sau:

2) o scădere a rezervei din reevaluare, din cadrul capitalurilor proprii, cu minimul dintre
valoarea acelei rezerve şi valoarea descresterii, iar eventuală diferenţa rămasă neacoperită, se
înregistrează ca o cheltuiala de exploatare cu amortizarea acelei categorii de active corporale.

Contabilizarea diferenţelor din reevaluări se organizează cu ajutorul contului 105

"Rezerve din reevaluare". Este un cont bifunctional. Se creditează cu ocazia majorării valorii
activului corporal, ca rezultat al reevaluării, în corespondenţă cu debitul conturilor aferente
activelor corporale reevaluate. Se creditează, cu descreşterea valorii activului, prin creditul
conturilor de active corporale reevaluate. Se mai debitează şi cu surplusul din reevaluare, care se
transferă direct la "Alte rezeve".

Evaluarea ulterioară recunoaşterii iniţiale ca activ se face şi la dată bilanţului. Pentru

această există tratamentul de baza şi cel alternativ , în privinţa valorii bilantiere a imobilizărilor
corporale. Tratamentul alternativ, prevede că, ulterior recunoaşterii iniţiale, imobilizare
corporală, să fie prezentată în bilanţ la valoarea reevaluată pe baza valorii juste la momentul
reevaluării, numai pentru amortizarea cunulata şi pierderile din deprecieri.
 Exemple:

1. În urmă efectuării operaţiei de reevaluare a unei instalaţii tehnologice a rezultat o

valoare justă mai mare decât valoare netă contabila, deci o creştere a valorii activului cu 200
RON, amortizarea cumulată fiind de 120 RON:

% = 105 200 RON

213.1 "Rezerve din reevaluare" 80 RON

"Echipamnte tehnologice"

281.3 120RON

"Amortizarea instalaţiilor,

mijloacelor de transport,

animalelor şi plantaţiilor"

2. La o dată ulterioară se hotărăşte ca din plusul de valoare rezultat în urmă reevaluării

anterioare să se utilizeze suma de 350 Ron pentru majorarea rezervelor proprii:

105 = 106.8 350 RON

"Rezerve din reevaluare" "Alte rezerve"

3. Se înregistrează descreşterea de valoare a activului în condiţiile în care, în urmă

reevaluării, valoarea justă este mai mică decât valoarea netă contabila. Descreşterea valorii
activului este de 50 RON, iar amortizarea cumulată înregistrată este de 255 RON:

% = 213.1 305RON

281.3 "Echipamente tehnologice" 255RON

"Amortizarea instalaţiilor,

mijloacelor de transport,

animalelor şi plantaţiilor"

105 50RON

"Rezerve din reevaluare"

2.4.5 Contabilitatea rezultatului exerciţiului şi a rezultatului reportat

Sunt componente importante ale capitalurilor proprii. Prezintă o mare importantă pentru
finanţarea dezvoltării unităţii, stimulării salariaţilor, a sporirii eficienţei activităţii desfăşurate de
entitate etc.
 Profitul sau pierderea, se urmăreşte în contabilitate cu date cumulate de la începutul
anului financiar până la încheierea acestuia, fiind denumit şi rezultat al exerciţiului curent.
Aceste rezultate sunt reflectate de contabilitate cu ajutorul contului 121 "Profit şi pierdere". El
necesită o metodologie de calcul şi mai ales de determinare a profitului impozabil. Rezultatul
exerciţiului se determina ca diferenţa între venituri şi cheltuieli. El are o dimensiune brută şi o
dimensiune netă, diferenţa între aceste dimensiuni fiind asociată impozitului pe profit. Impozitul
pe profit se compune din impozitul curent şi impozitul amânat, acesta din urmă fiind datorat
diferenţelor temporare dintre valoarea contabila şi baza de impozitare aferentă activelor şi
datoriilor.

După întocmirea şi aprobarea bilanţului contabil anual, este necesar să se închidă contul
121 "Profit şi pierdere",pentru rezultatul exerciţiului încheiat, această în vederea reflectării în
cadrul lui, numai a profitului sau pierderii care priveşte noul exerciţiu. Pe baza hotărârii Adunării
generale a asociaţilor sau acţionarilor, o parte sau întregul rezultat net aferent exerciţiului
încheiat, se poate reportă, în scopul soluţionării lui în exerciţiile următoare, în sensul repartizării
profitului pe destinaţii,conform cadrului legal, sau acoperirii pierderii. Pentru reflectarea în
contabilitate a sumelor rezultatelor exerciţiului a căror soluţionare a fost amânată, se foloseşte
contul bifunctional 117 "Rezultatul reportat". Acest cont are precizat în planul de conuri un cont
sintetic de gradul ÎI, contul 117.1 "Rezultatul reportat reprezentând profitul nerepartizat sau
pierderea neacoperită". Contul 117.1 oglindeşte în credit, profitul, iar în debit, pierderea, a căror
repartizare şi respectiv acoperire, va avea loc în exerciţiile următoare. Efectele (rezultatele)
obţinute ca urmare a trecerii la aplicarea reglementărilor contabile conforme cu Directiva a IV-a
a CEE sunt urmărite şi înregistrate cu ajutorul altui cont sintetic de gradul ÎI deschis la contul
117 "Rezultatul reportat", respectic contul 117.2 "Rezultatul reportat provenit din trecerea la
aplcarea reglementărilor contabile conforme cu Directiva a IV-a a CEE". Este un cont
bifunctional ce reflectă în credit rezultatul favorabil provenit din astfel de operaţii, iar în debit
rezultatul nefavorabil. Soldul creditor indică nivelul profitului reportat, provenit din trecerea la
aplicarea reglementărilor contabile conforme cu Directiva a IV-a a CEE, iar cel debitor reflectă
pierderea reportată obţinută din astfel de operaţii economice.

Pentru determinarea rezultatului net, corespunzător perioadei curente, trebuie să se

includă şi corectarea unor erori contabile ce pot apare din aplicarea greşită, a unor metode
contabile, interpretarea greşită a unor operaţii economice (evenimente), o serie de omisiuni,
fraude, calcule matematice greşite etc. Corectarea acestor erori va afecta rezultatul curent, dar şi
recalcularea informaţiilor corespunzătoare precedente. Evidenţă rezultatului reportat provenit din
corectarea erorilor contabile se ţine cu ajutorul contului 117.4 "Rezultatul reportat provenit din
corectarea erorilor contabile". Este un cont bifunctional. În credit înregistrează rezultatul
favorabil provenit din corectarea erorilor contabile, iar în debit rezultatul favorabil.

Exemplul 1:

a) Se înregistrează profitul net de 60 RON, provenit din exerciţiul încheiat şi a cărui

repartizare a fost amânată:

121 = 117.1 60 RON

"Profit şi pierdere" "Rezultatul reportat reprezentând

profitul nerepartizat sau

pierderea neacoperită"
 b) Profitul net reportat şi înregistrat anterior de 60 RON, se repartizează în exerciţiul
următor sau în alte exerciţii viitoare astfel: 30 RON se încorporează în capitalul social, 20 RON
se transferă la alte rezerve şi 10 RON se cuvin acţionarilor ca dividende.

117.1 = % 60 RON

"Rezultatul reportat reprezentând 101.2 30 RON

profitul nerepartizat sau "Capital subscris vărsat"

pierderea neacoperită" 106.8 20 RON

"Alte rezerve"

457 10 RON

"Dividende de plata"

Exemplul 2:

a) Se înregistrează pierderea d e10 RON, provenită din exerciţiul precedent şi a cărei

acoperire a fost amânată:

117.1 = 121 10 RON

"Rezultatul reportat reprezentând "Profit şi pierdere"

profitul nerepartizat sau

pierderea neacoperită"

b) Pierderea reportată şi înregistrată anterior, de 10 RON, se acoperă în exerciţiul următor

sau în alte exerciţii viitoare, după cum urmează: 0,4 RON din rezerve statutare sau contractuale,
0,2 RON din alte rezerve, 0,3 RON din profitul exerciţiilor următoare şi 0, 1 RON din capitalul
social:

% = 117.1 10RON

106.3 "Rezultatul reportat reprezentând 0,4RON

"Rezerve statutare profitul nerepartizat sau

sau contractuale" pierderea neacoperită"

106.8 0,2RON

"Alte rezerve"

129 0,3RON

"Repartizarea profitului"
 101.2 0,1RON

"Capital social vărsat"

2.4.6 Contabilitatea subvenţiilor pentru investiţii

Subvenţiile pentru investiţii sau subsidiile de capital reprezintă resursele obţinute de la

bugete sau alte întreprinderi interesate în vederea procurării sau creării de active imobilizate (în
special echipamente) sau de a finanţa activităţi pe termen lung (exemplu, prime de dezvoltare
pentru întreprinderile care creează noi locuri de muncă). De asemenea, sunt asimilate
subvenţiilor pentru investiţii imobilizate primite cu titlu gratuit prin donaţie şi cele constatate în
plus cu ocazia inventarierii patrimoniului.

IAS 20 "Contabilitatea subvenţiilor guvernamentale şi prezentare a informaţiilor legate

de asistanta guvernamentală" face o clasificare a subvenţiilor în următoarele categorii:

Subvenţiile guvernamentale reprezintă asistenţă acordată de guvern sub formă unor

transferuri de resurse către o întreprindere în schimbul respectării, în trecut sau în prezent, a
anumitor condiţii referitaore la activitatea de exploatare a acestei societăţi. Subvenţiile nu
cuprind acele forme de asistenţă guvernamentală cărora nu li se poate atribui o anumită valoare,
precum şi acele tranzacţii cu guvernul care nu se pot distinge de operaţiunile comerciale ale
întreprinderii.

Subvenţiile aferente activelor reprezintă subvenţii guvernamentale pentru acordarea

cărora principala condiţie este ca întreprinderea beneficiara să cumpere, să construiască sau să
achiziţioneze într-un fel active pe termen lung. De asemenea, pot există şi condiţii secundare
care să restricţioneze tipul sau amplasarea activelor sau perioadele în care acestea urmează a fi
achizitioante ori deţinute.

Subvenţiile aferente veniturilor cuprind toate subvenţiile guvernamentale diferite de cele

pentru active.

Împrumuturile nerambursabile sunt împrumuturi al căror creditor se angajează să

dispenseze debitorul de rambursarea acestora dacă se îndeplinesc anumite condiţii prestabilite.

Subvenţiile guvernamentale, inclusiv subvenţiile nemonetare la valoare justă, nu se

recunosc până când nu există suficientă siguranţă ca:

a) întreprinderea va respectă condiţiile acordării lor şi

b) subvenţiile vor fi primite

Subvenţiile guvernamentale trebuie recunoscute ca venit, pe baza sistematică, de-a lungul

perioadelor necesare pentru a le corela cu costurile aferente pe care aceste subvenţii urmează a le
compensa.

Standardul prezintă două abordări referitoare la tratamentul contabil al subvenţiilor

guvernamentale:

a) o abordare din puctul de veder al capitalului, sub incidenţa creia o subvenţie este
creditată direct interesului acţionarilor şi
 b) o abordare din punctul de vedere al venitului, sub incidenţa căreia o subvenţie este
inclusă în venit de-a lungul uneia sau mai multor perioade.

Înregistrarea în acest caz este:

445 = 741

"Subvenţii" "Venituri din subvenţii

de exploatare"

Subvenţiile legate de activele amortizabile sunt recunoscute de regulă drept venit de-
alungul perioadelor şi în proporţia în care este recunoscută amortizarea acelor active.

Tipurile de înregistrări contabile sunt:

a) înregistrarea dreptului de încasare a subvenţiei:

445 = 131

"Subvenţii" "Subvenţii pentru investiţii"

b) încasarea subvenţiei:

512.1 = 445

"Conturi curente la bănci" "Subvenţii"

c) recunoaşterea venitului aferent subvenţiei pe măsură amortizării activului amortizabil:

131 = 758.4

"Subvenţii pentru investiţii" "Venituri din subvenţii

pentru investiţii"

Subvenţiile pentru activele neamortizabile se recunosc la venituri de-alungul perioadelor

care confirmă costul realizării obligaţiilor de a căror îndeplinire a fost condiţionată acordarea
subvenţiei.

Subvenţiile sub formă de compensare a cheltuielilor sau pierderilor apărute într-o

perioada contabila precedentă este recunoscută drept venit al perioadei în care urmează a fi
încasată, tipul de înregistrare contabila fiind:

445 = 741.5

"Subvenţii" "Venituri din subvenţii de

exploatare pentru asigurări şi

protecţia socială"
 O subvenţie guvernamentală care urmează a fi primită drept compensaţie pentru
cheltuieli sau pierderi deja suportate în cursul exerciţiului (eliminarea efectelor unor calamităţi),
fără a există costuri viitoare aferente, se recunoaşte ca venit în perioada în care devine creanţă,
este înregistrată în grupa veniturilor extraordinare:

445 = 771

"Subvenţii" "Venituri din subvenţii pentru

evenimente extraordinare şi

altele similare"

Pentru contabilitatea întreprinderii din România, s-a adoptat soluţia contabilizării

subvenţiilor în capitalurile proprii, dar numai temporar, urmând să fie transferate în cote
raţionale, asupra veniturilor pe măsură amortizării imobilizărilor finanţate sau realizării activelor
imobilizate. Dacă subvenţia a servit la finanţarea de imobilizari neamortizabile, cota parte anuală
este determinată raportând suma subvenţiilor la numărul de ani stabiliţi pentru îndeplinirea
obligaţiilor prevăzute în contract.

Subvenţiile pentru investiţii sunt evidenţiate prin contul 131 "Subvenţii penţi investiţii"
care se creditează cu subvenţiile de primit sau încasate de la bugetul de stat sau din alte surse
pentru finanţarea investiţiilor, precum şi cu valoarea bunurilor de natură activelor imobilizate
primite cu titlu gratuit sau constatate în plus la inventariere. În debitul contului se înregistrează
cotele părţi din subvenţii asimilate veniturilor pe măsură amortizării sau realizării prin vânzare a
activelor imobilizate, finanatte pe această cale. Soldul creditor reprezintă subvenţiile pentru
investiţii delimitate în pasiv ca sursă de finanţare a imobilizărilor create pe această cale.

Subvenţiile se prezintă în bilanţ fie că venit amânat, fie prin deducerea subvenţiei pentru
obţinerea valorii contabile nete a activului, standardul acceptând ambele alternative.

Exemplu: O întreprindere investetste 6 000 RON în achiziţia unei instalaţii tehnice,

amortizată liniar timp de 5 ani. În anul achiziţiei întreprinderea primeşte o subvenţie
guvernamentală de 1 000 RON pentru achiziţia respectivei instalaţii.

METODĂ PREZENTĂRII SUBVENŢIEI ÎN BILANŢ CA VENIT AMÂNAT:

a) achiziţia:

213 = 404 6 000 RON

b) primirea subvenţiei:

512.1 = 472 1 000 RON

c) amortizarea activului ( 6 000 / 5 ani):

681.1 = 281.3 1 200 RON

d) amortizarea subvenţiei ( 1 000 / 5 ani):

472 = 758.4 200 RON

 Prezentare în bilanţ:

213 - 4 800 RON

( 6 000 - 1 200 RON)

472 - 800 RON

( 1 000 - 200 RON)

Prezentare în contul de profit şi pierdere

Pierdere 1 000 RON

METODĂ SCĂDERII SUBVENŢIEI PENTRU A OBŢINE VALOAREA NETĂ A

ACTIVULUI:

a) achiziţia:

213 = 404 6 000 RON

b) obţinere subvenţie:

512.1 = 213 1 000 RON

c) amortizarea activului:

( 6 000 - 1 000 ) / 5 ani = 1 000 RON

681.1 = 281.3 1 000 RON

Prezentare în bilanţ:

213 - 4 000 RON

( 6 000 RON - 1 000 RON - 1 000 RON )

Prezentare în contul de profit şi pierdere

Pierdere 1 000 RON

Rambursarea subvenţiilor guvernamentale. O subvenţie guvernamentală care devine

rambursabilă se înregistrează ca o ajustare a unei estimări contabile. Reluând exemplul de mai
sus se consideră că la sfârşitul anului 2 întreprinderea nu va putea îndeplini condiţiile asociate
acordării subvenţiei deci o va rambursa.

METODĂ REDUCERII SOLDULUI CONTULUI DE VENIT AMÂNAT CU SUMA

RAMBURSATĂ:

a) la sfârşitul anului 2 contul 472 se prezintă stfel:

D 472 C
 (1) 200 RON 1 000 RON

(2) 200 RON

SFC 600 RON

b) rambursarea subvenţiei:

% = 512.1 1 000 RON

472 600 RON

658.8 400 RON

METODĂ CREŞTERII VALORII NOMINALE A ACTIVULUI CU SUMA

RAMBURSATĂ:

a) rambursarea subvenţiei:

213 = 512.1 1 000 RON

Amortizarea anuală 1 200 RON

( 6 000 RON / 5 ani)

Amortizarea calculată după scăderea subvenţiei din valoarea activului (1 000 RON)

( 6 000 RON - 1 000 RON / 5 ani)

Surplus de amortizare anuală 200 RON

b) surplusul amotizarii pe 2 ani inclus în cheltuieli (200 RON * 2ani):

681.1 = 281.3 400 RON

Monografie privind înregistrarea în contabilitate a principalelor operaţiuni economice

privind capitalurile proprii

1. Capitaluri:

• Subscrierea capitalului

456 = 101.1

• Aportul capitalului în natură şi în numerar:

% = 456

205, 208, 211, 212,

 213, 214, 231, 261,

262, 263, 265, 301,

302, 303, 361, 371,

381, 501, 503, 506,

512, 531, 532

• Concomitent, se înregistrează trecerea capitalului subscris nevărsat la capital

subscris vărsat:

101.1 = 101.2

• Subscrierea de capital suplimentar cu prima:

456 = %

101.1, 104

• Majorarea capitalului:

% = 101

- din profitul realizat în anul curent:

129

- din profitul realizat în exerciţiile precedente:

117

- din rezerve:

106

- din primele legate de capital:

104

• Reducerea capitalului:

101 = %

- retragerea capitalului subscris de către acţionari/asociaţi:

456

- acoperirea pierderilor contabile din exerciţiile precedente:

117
 2. Rezerve:

• Costituirea rezervelor din:

% = 106

- prime legate de capital:

104

- profitul curent:

129

- profitul nerepartizat aferent exerciţiilor precedente:

117

• Acoperirea pierderilor contabile aferente exerciţiilor anterioare din rezerve:

106 = 117

3. Subvenţii pentru investiţii:

• Subvenţii pentru investiţii primite sau de primit:

203, 205, 211, 212, = 131

213, 214, 445, 512

• Donaţii sau plusuri de inventar contatate la imobilizările necorporale sau

corporale:

203, 205, 211, = 131

212, 213, 214

• Înregistrarea cotei - părţi din subvenţie, virate la venituri, concomitent cu

amortizarea:

131 = 758

• Înregistrarea subvenţiei de restituit sau restituită:

131 = 462, 512

 Capitolul III. CONTABILITATEA CAPITALURILOR LA

SC AUDIT&CONSULTING SRL

Datele şi informaţiile proprii circuitului economic al patrimoniului sunt consemnate în

cadrul documentelor contabile. Prin şi pe baza acestor documente se formalizează în scris şi
organizează material, procesele de culegere, prelucrare, stocare şi transmitere a datelor.

Formularele folosite ca documente contabile pot fi tipizate şi netipizate.

Nu sunt admise corecturi în documentele justificative privind mijloacele băneşti şi alte

operaţii prevăzute prin dispoziţii legale.

Capitalul social este specific societaţilor comerciale şi reprezintă un element

indispensabil al entităţii. Aporturile în natură reprezentate prin bunuri, trebuie aduse în
momentul constituirii societăţii şi preluate în activul acesteia, în baza "Procesului verbal de
predare - preluare" şi a celorlalte documente justificative, ce atestă intrarea în gestiune a
bunurilor, corespunzător naturii acestora. Aporturile în natură nu pot depăşi 60% din capitalul
social subscris.

Operaţiunile de constituire a capitalului necesită cunoaşterea cadrului legal, pentru a

înţelege operaţiile economice ce privesc constituirea capitalului social.