1. Prezentați funcțiile fiscalității.

Funcţiile sistemului fiscal sunt stabilite prin prisma obiectivelor la a căror atingere trebuie
să contribuie şi a ansamblului instituţiilor şi reglementărilor în materie fiscală.
În literatura de specialitate sunt analizate, în principal, funcţiile de finanţare a
cheltuielilor publice, de redistribuire a veniturilor şi patrimoniilor şi de stabilizare a activităţii
economice sau de corectare a dezechilibrelor.

In literatura de specialitate sunt cunoscute urmatoarele functii ale fiscalitatii:

Funcția de finantare a cheltuielilor publice contribuie la realizarea obiectivului

echilibrului bugetar, nivelul prelevarilor obligatorii fiind puternic legat de nivelul
cheltuielilor publice.

Funcția de redistribuire contribuie la realizarea obiectivului echitatii fiscale (regulile

echitatii fiscale presupun ca obligatiile fiscale sa fie repartizate in mod echitabil si
impozitele sa corecteze repartitia primara a veniturilor).

Funcția de stabilizare a activitatii economice sau de corectare a dezechilibrelor se

refera la utilizarea fiscalitatii pentru a corecta limitele mecanismelor pietei sau pentru
a realiza un echilibru global in cadrul politicii bugetare a unui stat.

Interventia statului in plan economic si social se bazeaza in tarile dezvoltate pe

fiscalitate. Prelevarile obligatorii pot actiona in mod structural cand se urmareste incurajarea
anumitor componente sau activitati sau atunci cand scopul constituie incurajarea sau
descurajarea cererii sau ofertei.

2. Care sunt trăsăturile specifice obligației fiscale?

Trăsăturile specifice obligaţiei fiscale, comparativ cu alte tipuri de obligaţii sunt
următoarele:
- este o obligaţie juridică, deoarece dă naştere la relaţii juridice între subiectul
impozitului(plătitorul) şi stat;
- este o obligaţie legală, întrucât izvorăşte exclusiv din actele normative institutoare
de impozite şi taxe, iar îndeplinirea ei e garantată prin constrângerea de stat;
- în toate cazurile îmbracă forma bănească, ea realizându-se efectiv la buget în lei,
dacă legea nu prevede altfel.

3. Prezentați titlurile de creanță explicite.

Titlurile de creanţă explicite se întocmesc exclusiv în scopul de a constata şi individualiza un

impozit, o taxă sau un alt venit bugetar datorat de un anumit plătitor sau contribuabil. Acestea
sunt documente de impunere prin care se constată pentru fiecare subiect individualizat
obligaţie bugetară. Astfel de acte sunt:
- procese verbale de impunere;
- procese verbale de control;
- declaraţii vamale;
- declaraţii pentru stabilirea impozitului pe clădiri, pe teren şi a taxei pentru folosirea
terenurilor proprietate de stat în cazul contribuabililor persoane juridice;
- declaraţii pentru stabilirea impozitului pe clădiri şi a impozitului pe teren pentru
contribuabilii persoane fizice;
- dispoziţii de impunere;
- înştiinţările de plată pentru veniturile din activităţile independente;
- declaraţiile privind obligaţiile de plată la bugetul de stat întocmite pentru T.V.A.,
impozitul pe venituri din salarii, impozitul pe profit, accize, taxa pentru jocurile de noroc,
impozitul pe dividende;
- deconturile privind accizele.
Aceste formulare sunt prin destinaţia lor titluri de creanţă fiscală, deoarece exprimă în mod
nemijlocit dreptul de creanţă al statului asupra unui anumit venit bugetar şi datorie de o
anumită persoană fizică sau juridică

4. Prezentați titlurile de creanță implicite.

Titlurile de creanţă implicite au în principal o altă destinaţie, dar datorită necesităţii de a

facilita încasarea veniturilor bugetare sunt şi titlurile de creanţă fiscală. Astfel de înscrisuri cu
o altă destinaţie sunt întocmite fie de către plătitori, fie de organele fiscale.
În acest sens putem menţiona:
a) statele de plată a salariilor care sunt destinate în principal calculării drepturilor de
personal, dar folosesc implicit şi la individualizarea unor obligaţii fiscale ca: impozitul pe
salarii, CAS-ul, contribuţia pentru pensia suplimentară, a ajutorului de şomaj sau CAS-ul;

b) chitanţele, prin care se constată plata taxelor de timbru, precum şi a altor taxe şi
venituri publice ce se percep prin placă directă de debitor, constituie atât mijloc de dovadă a
acestor plăţi, cât şi titlu de creanţă fiscală;

c) bilanţul contabil, conţinut şi formulare, anexe prin care se individualizează obligaţia

fiscală certă a unor persoane juridice pentru anumite venituri bugetare;

d) înscrisurile prin care instanţele judecătoreşti, notariatele publice şi alte instituţii de

stat care realizează servicii supuse taxării, stabileşte taxe de timbru şi alte obligaţii fiscale
datorate de persoanele fizice şi juridice.

5. Care sunt principalele atribuții ale Ministerului Finanțelor Publice?

Ministerul Finantelor Publice, instituţie publică cu personalitate juridică, are, în

principal, următoarele atribuţii:
- propune strategii de dezvoltare pe termen mediu şi lung şi soluţii de reformă
în domeniul finanţelor publice;
- stabileşte metodologii pentru elaborarea proiectelor bugetului de stat,
bugetului asigurărilor sociale de stat, a bugetelor fondurilor speciale şi a proiectelor bugetelor
locale;
- realizează activităţi de control operativ la instituţii publice şi soluţionează
contestaţiile depuse de acestea;
 - elaborează proiecte de acte normative privind stabilirea impozitelor directe şi
indirecte, urmăreşte perfecţionarea aşezării acestora şi armonizarea legislativă în acest
domeniu;
- îndeplineşte orice alte atribuţii stabilite prin acte normative pentru domeniul
său de activitate.

6.Care sunt principalele obiective ale Agenției Naționale de Administrare Fiscală?

a)colectarea veniturilor Bugetului statului, precum şi a veniturilor Bugetelor asigurarilor

sociale de sanatate, bugetul asigurarilor de somaj, bugetului Fondului naţional unic de
asigurări sociale de sănătate;
b)aplicarea unitară a prevederilor legislaţiei privind impozitele, taxele, contribuţiile sociale şi
alte venituri bugetare în domeniul său de activitate;
c)exercitarea prerogativelor stabilite de lege prin aplicarea unui tratament echitabil tuturor
contribuabililor;
d)aplicarea în domeniul vamal a măsurilor specifice rezultate din Programul de guvernare şi
din legislaţia în domeniul vamal.

7.Prezentați categoriile de taxe vamale în raport cu obiectul impunerii.

În raport cu obiectul impunerii pot exista 3 categorii de taxe vamale :

1) taxe vamale de import stabilite asupra mărfurilor importate în momentul trecerii
graniţelor teritoriului vamal ale statului importator;
2) taxe vamale de export stabilite asupra mărfurilor interne la exportul acestora. Această
categorie de taxe are o răspundere limitată, fiind utilizate în special de statele care deţin
monopolul tehnologic la unele produse manufacturate.
3) taxe vamale de tranzit percepute asupra mărfurilor străine aflate în trecere pe
teritoriul vamal al unui stat şi au o aplicabilitate foarte redusă pe plan internaţional, cum
sunt venituri din tarifele încasate pentru transportul acestor mărfuri pe căile ferate, rutiere
sau pe apă.

8. La ce categorii de bunuri se acordă prin excepție scutire de taxe vamale?

Prin excepţie se acordă scutiri de taxe vamale pentru importuri următoarelor categorii de
bunuri :
- ajutoare şi donaţii cu caracter social, umanitar, cultural, sportiv, didactic, primite de
organizaţii şi asociaţii non-profit cu caracter umanitar sau cultural, ministere şi late organizaţii
ale administraţiei publice, sindicate, partide politice, organizaţii de cult, instituţii de
învăţământ şi altele fără a fi destinate sau folosite pentru subvenţionarea campaniei electorale
sau a unor activităţi care pot constitui ameninţări la siguranţa naţională;
- bunurile străine care devin potrivit legii proprietatea statului;
- mostrele fără valoare comercială, materialele publicitare, de reclamă şi documentare;
- alte bunuri prevăzute în legi sau hotărâri de Guvern.
Pentru ca aceste bunuri să beneficieze de scutirile de taxe vamale, trebuie să îndeplinească
următoarele condiţii :
1) să fie trimise de expeditor către destinatar fără nici un fel de obligaţii de plată;
2) să nu facă obiectul unor comercializări ulterioare;
3) să nu fie utilizat pentru prestaţii aducătoare de venituri;
4) să fie cuprinse în patrimoniul persoanelor juridice şi înregistrate în evidenţa contabilă
proprie.

O altă condiţie pentru a putea opera scutirea este aceea a scopului utilizării bunurilor. Astfel
bunurile scutite de taxe vamale pot fi utilizate numai pentru scopurile pentru care au fost
importate. De asemenea, este scutit de taxe vamale importul următoarelor categorii de bunuri :
1) bunuri de origine românească;
2) bunuri reparate în străinătate sau bunurile care le înlocuiesc pe cele necorespunzătoare
calitativ returnate partenerilor externi în perioada de garanţie;
3) bunuri care se înapoiază în ţară ca urmare a unei expedieri eronate;
4) bunuri din import destinate a fi utilizate de asociaţii familiale şi unităţi din sectorul
meşteşugăresc, agricol şi al industriei mici în cadrul unor programe şi acţiuni de ajutorare şi
dezvoltare a activităţilor finanţate de către guvernele străine în baza unor acorduri sau tratate
încheiate cu România.

9. Care sunt situațiile în care ia naștere datoria vamală?

Datoria vamală ia naştere şi în următoarele cazuri :

1) neexecutarea unei obligaţii care rezultă din păstrarea mărfurilor în depozit temporar,
necesar, pentru care se datorează dreptul de import;
2) utilizarea uneia dintre condiţiile stabilite prin regimul vamal sub care au fost plasate;
3)utilizarea mărfurilor în alte scopuri decât cele stabilite pentru a beneficia de scutiri,
exceptări sau reduceri de taxe vamale.

10. Cum se poate realiza stingerea datoriei vamale?

Stingerea datoriei vamale se poate realiza prin :

1) plata sau achitarea acesteia;
2) renunţarea la încasare atunci când se constată că este nedatorată;
3) anularea, ca o consecinţă a anulării declaraţiei vamale;
4) împlinirea termenului de prescripţie extinctivă;
5) insolvabilitatea debitorului constatată pe cale judecătorească;
6) confiscarea definitivă a mărfii;
7) distrugerea definitivă a mărfii din dispoziţia autorităţii vamale sau abandonarea
acestora în favoarea statului înainte de acordarea liberului de vamă;
8) scăderea cantitativă a mărfii datorită unor factori naturali.

11. Care sunt persoanele ce datorează impozit pe venit?

Urmatoarele persoane datoreaza impozit pe venit:

- Personae fizice rezidente pentru veniturile obtinute din orice sursa atat in Romania cat
si in afara Romaniei.
- Persoanele fizice nerezidente care desfasoara o activitate independenta prin
intermediul unui sediu permanent in Romania pentru venitul net atribuibil acestui sediu.
- Persoanele fizice nerezidente care desfasoara activitati dependente in Romania pentru
venitul net din aceasta activitate dependenta

12. Care sunt categoriile de venituri pentru care se datorează impozit pe venit?
- Venituri din activitati independente
- Venituri din salarii
 - Venituri din cedarea folosintei bunurilor (inchiriere)
- Venituri din investitii
- Venituri din activitati agricole
- Venituri din premii si jocuri de noroc
- Venituri din transferul proprietatilor imobiliare
- Venituri din alte surse

13. Care sunt principalele cheltuieli considerate cu deductibilitate limitată în cazul

impozitului pe venit?
- Cheltuielile de sponsorizare, mecenat, in limita unei cote de 5% din baza de calcul si
cheltuieli de protocol in limita unei cote de 2% din baza de calcul
- Sumele platite pe perioada delegarii si detasarii in alta localitate in interesul
serviciului in limita a de 2,5 ori nivelul legal stabilit pentru institutii publice.
- Contributiile sociale in limita sumei obtinute prin aplicarea unei de pana la 2% la
fundul de salarii realizat anual.

14. Prezentați ce reprezintă veniturile din salarii.

Sunt considerate venituri din salarii toate veniturile in bani si/sau in natura obtinute de o
persoana fizica ce desfasoara activitate in baza unui contract individual de munca sau a unui
statut special prevazut de lege.
Avantaje in natura se refera la utilizarea oricarui bun din patrimoniul afacerii in scop
personal sau primirea de bunuri cu titlu de plata pentru munca prestata.
Nu sunt incluse in venituri salariale si nu sunt impozabile urmatoarele categorii:
ajutoare de inmormantare, ajutoare pentru pierderi produse ca urmare a calamitatilor naturale,
ajutoare pentru nastere, venituri reprezentand cadouri pentru copii minori ai salariatilor,
cadouri oferite salariatilor, costul biletelor de tratement si odihna, etc.
Persoanele fizice au dreptul la deducerea din venitul net lunar din salarii a unei sume
sub forma de deducere personala acordata pentru fiecare luna a perioadei impozabile numai
pentru veniturile din salarii la locul unde are functie de baza.
Persoana in intretinere poate fi sotia/sotul, copii, alti membrii de familie, rudele
contribuabilului sau ale sotului/sotiei acestuia, pana la gradul II inclusiv, ale caror venituri
impozabile si neimpozabile nu depasesc 250lei/luna/pers.
Beneficiarii de venituri din salarii datoreaza un impozit lunar final care se calculeaza si
se retine la sursa de catre platitorii de venituri.
Impozitul lunar se determina prin aplicarea cotei de 16% asupra bazei de calcul
determinate ca diferenta intre venitul net din salarii calculat prin deducerea din venitul brut a
contributiilor obligatorii aferente unei luni a deducerii personale lunare, a cotizatiei sindicale
lunare, si a contributiilor la fondurile de pensii facultative.
Platitorii impozitului pe venituri din salarii au obligatia de a vira impozitul la bugetul
de stat pana la data de 25 a lunii urmatoare celui pentru care se platesc acele venituri.

15. Prezentați veniturile din cedartea folosinței bunurilor.

Veniturile din cedarea folosintei bunurilor provin din cedarea folosintei bunurilor mobile si
imobile obtinute de catre proprietar uzufructar (persoana care are dreptul de a obtine beneficii
din uzul bunului respectiv) sau alt detinator legal altele decat veniturile din activitati
independente. Venitul brut reprezinta totalitatea sumelor de bani si/sau echivalentul in lei al
veniturilor in natura si se stabileste pe baza chiriei sau a arendei (beneficiu obtinut in urma
inchirierii terenului) si a contractului incheiat intre parti. Venitul net din cedarea folosintei
bunurilor se stabileste prin deducerea din venitul brut a cheltuielilor determinate prin
aplicarea cotei de 25% asupra venitului brut la suma obtinuta astfel aplicandu-se cota de
impozit de 16 %.
16. Prezentați veniturile din investiții.

Veniturile din investitii cuprind:

Venituri din dividende ;Venituri din dobanzi;Castiguri din transferul titlurilor de
valoare;Venituri din operatiuni de vanzare-cumparare de valuta la termen pe baza de
contract;Venituri din lichidarea unei persoane juridice asupra excedentului rezultat din
operatiune

Veniturile sub forma de dividende inclusiv sumele primite ca urmare a detinerii ca urmare
a detinerii titlurilor de participare la fondurile inchise de investitii sunt impuse cu o cota de
16% din suma acestora obligatia de plata a impozitului revenind persoanei juridice care le-a
distrubuit, retinerea impozitului facandu-se odata cu plata acestora catre actionari.
Veniturile sub forma de dobanzi pentru depozite la termen constituite, pentru instrumente
de economisire dobandite se impun cu o cota de 16% din suma acestora la momentul
inregistrarii in contul curent sau in contul de depozit sau la momentul rascumpararii pentru
instrumentele de economisire. Celelalte venituri din investitii se impun tot cu o cota de 16% .

17. Care sunt cotele de impozitare a profitului?

Cota de impozit pe profit care se aplica asupra profitului impozabil este de 16%.
Contribuabili care desfasoara activitati de natura barurilor de noapte, cluburilor de noapte,
discotecilor, cazinourilor, sau pariurilor sportive si la care impozitul pe profit datorat pentru
aceste activitati este mai mic de 5% din veniturile respective sunt obligati la plata unui
impozit de 5% aplicat asupra acestor venituri realizate.
Profitul impozabil se calculeaza ca diferenta intre veniturile realizate din orice sursa si
cheltuielile efectuate in scopul realizarii de venituri dintr-un an fiscal din care se scad
veniturile neimpozabile si la care se adauga cheltuielile nedeductibile.

18. Care sunt principalele cheltuieli integral deductibile la calculul profitului impozabil?

In categoria cheltuielilor deductibile se includ:

- Cheltuieli cu achizitionarea ambalajelor
- Cheltuieli cu protectia muncii
- Cheltuieli reprezentand contributii pentru asigurarea de accidente de munca si boli
profesionale
- Cheltuieli de reclama si publicitate
- Cheltuieli de transport si cazare in tara si strainatate
- Cheltuieli pentru formarea si perfectionarea profesionala a angajatilor
- Cheltuieli de cercetare si de dezvoltare care nu indeplinesc conditiile pentru a fi
recunoscute ca imobilizari necorporale
- Cheltuieli pentru protejarea mediului si conservarea resurselor
- Pierderi inregistrate la scoaterea din evidenta a creantelor neincasate (debitor in
faliment, debitor decedat, debitor dizolvat, debitorul inregistreaza dificultati
financiare majore)
 - Orice cheltuieli efectuate in scopul obtinerii de venituri

19. Care sunt principalele cheltuieli parțial deductibile la calculul profitului impozabil?

- Cheltuieli de protocol in limita unei cote de 2% aplicata asupra diferentei intre totalul
veniturilor impozabile si totalul cheltuielilor aferente veniturilor
- Cheltuielile cu indemnizatia de deplasare acordata salariatilor in limita de 2,5 ori
nivelul legal stabilit pentru institutii publice
- Cheltuieli sociale in limita unei cote de 2% aplicata asupra cheltuielilor cu salariile
personalului (ajutoare de inmormantare, pentru plata cresei copiilor in limita a 2% din fondul
salariilor)
- Cheltuielile cu perisabilitatile in limitele stabilite de lege
- Cheltuieli cu tichete de masa in limitele stabilite de lege
- Rezerva legala in limita unei cote de 5% asupra profitului contabil (brut)
- Provizioanele pentru garantii acordate clientilor
- Provizioanele specifice
- Cheltuieli cu primele de asigurare voluntare de sanatate
- Cheltuielile cu amortizarea
- Cheltuielile cu dobanzile sunt integral deductibile in cazul in care gradul de indatorare
al capitalului este mai mic sau egal cu 3

20. Care sunt principalele cheltuieli nedeductibile la calculul profitului impozabil?

- Cheltuielile cu impozitul pe profit datorat

- Dobanzile/majorarile de intarziere, confiscarile, amenzile
- Cheltuielile cu bunuri de natura stocurilor care sunt degradate sau sunt lipsa in
gestiune si sunt neimputabile
- Cheltuieli efectuate in favoarea actionarilor sau asociatilor
- Cheltuieli inregistrate in contabilitate care nu au la baza documente justificative
- Cheltuieli aferente veniturilor neimpozabile

21. Care sunt contribuabilii scutiți de la plata impozitului pe profit?

-Trezoreria statului
-Institutiile publice pentru fondurile publice
-Persoanele juridice romane care platesc impozitul pe venit microintreprinderilor
-Cultele religioase
-Institutiile de invatamant acreditate
-Fondul de garantare a depozitului bancar
-Fondul de garantare a pensiilor private

22. Care sunt principalele caracteristici ale TVA?

 - Caracter universal : se aplica asupra tuturor operatiilor privind transferul de bunuri si
prestarile de servicii cu plata.
- Neutralitate : se aplica aceeasi cota pentru toate entitatile dintr-o tara
- Transparenta : fiecare subiect impozabil are dreptul de a recunoaste TVA deductibila,
colectata, si de recuperat sau de plata.
- Destinatia : TVA se aplica la destinatarul produsului sau serviciului si nu la origine
- Inechitate fiscala: TVA este suportata doar de consumatorul final

23. Ce categorii de operațiuni nu sunt considerate livrări de bunuri?

o Bunurile distruse in urma unor calamitati naturale

o Stocurile degradate care nu pot fi recuperate
o Perisabilitatile in limitele stabilite de lege
o Mostrele
o Sponsorizarea
o Mecenatul
o Cheltuielile de protocol
o Casarea imobilizarilor chiar si inaintea expirarii duratei de viata utila.

24. Care sunt operațiunile cuprinse în sfera de aplicare a TVA?

Dpdv al sferei de cuprindere avem urmatoarele operatii:

-operatii taxabile
-operatii scutite cu drept de deducere
-operatii scutite fara drept de deducere
In sfera de aplicare a TVA se includ operatiile care respecta urm conditii:
- Reprezinta livrari de bunuri sau prestari de servicii cu plata
- Locul de livrare a bunului sau de prestare a serviciului este Romania
- Operatiunile sunt efectuate de catre persoane impozabile
- Taxa rezulta dintr-o activitate economica (productie, comert,extractie)
- Importuri cu exceptia importurilor in regim suspensiv
- Achizitii intracomunitare de bunuri cu exceptia cazului in care sunt efectuate de o
persoana impozabila care efectueaza numai livrari de bunuri pentru care taxa nu este
deductibila sau de catre persoane juridice neimpozabile sau atunci cand valoarea totala
a achizitiilor intracomunitare in anul calendaristic curent sau pe parcursul anului
anterior nu a depasit plafonul de 65.000 euro.

25. Ce se cuprinde în baza de impozitare a TVA?

Baza de impozitare a TVA este constituita din tot ceea ce reprezinta contrapartida
obtinuta de la furnizor ori prestator din partea cumparatorului, beneficiarului sau a unui tert
inclusiv subventiile directe legate de pretul acestor operatiuni.
Baza de impozitare cuprinde urmatoarele:
 - Cheltuielile accesorii cum sunt: comisioanele, cheltuieli de ambalare, transport,
asigurare, solicitate de catre furnizori sau prestatori cumparatorului sau beneficiarului
- Valoarea bunurilor, lucrarilor, serviciilor ce fac obiectul taxei.
Baza de impozitare nu cuprinde urmatoarele:
- Rabaturi, remize, ristururi, sconturi, si alte reduceri de pret acordate de furnizor.
- Sume reprezentand daune interese, stabilite prin hotarare judecatoreasca definitiva si
irevocabila
- Penalizarile si orice alte sume solicitate pentru neindeplinirea totala sau partiala a
obligatiilor contractuale
- Valoarea ambalajelor care circula intre furnizorii de marfa si clienti in regim de
restituire

Pentru importul de bunuri, baza de impozitare este valoarea in vama a bunurilor stabilita
conform legislatiei vamale in vigoare la care se adauga orice taxe, impozite si comisioane
datorate in afara Romaniei.

26. Care sunt principalele operațiuni de interes general scutite de TVA?

- Spitalizarea, ingrijiri medicale desfasurate in spitale, ingrijiri in centre de sanatate in

dispensare, in cabinete si laboratoare medicale.
- Prestarile de servicii efectuate in cadrul profesiunii lor de catre stomatologi si
tehnicieni dentari precum si livrarea de proteze dentare efectuate de stomatologi si de
tehnicieni dentari.
- Transportul persoanelor accidentate in vehicule special amenajate in acest scop de
catre entitati autorizate in acest sens.
- Livrari de organe, sange si lapte de provenienta umana
- Activitati de invatamant
- Activitatile specifice posturilor publice de radio si televiziune altele decat activitati de
natura comerciala
- Serviciile publice postale

27. Care sunt scutirile de TVA pentru exporturi și alte operațiuni similare?

- Livrarile de bunuri expediate sau transportate in afara comunitatii comunitatii de catre

furnizor sau de catre o alta persoana in contul sau
- Livrarile intracomunitare de bunuri catre o persoana care ii comunica furnizorului un
cod valabil de inregistrare in scopul TVA atribuit de autoritatile din alt stat membru
- Transport international de persoane

28. Prezentați regimul deducerii TVA.

Regimul deducerii TVA inseamna in fapt dreptul de a deduce o taxa ce este atribuibil numai
persoanelor impozabile inregistrate la organele fiscale ca platitor de TVA.
 Bunurile pentru care se vrea deducerea TVA trebuie sa fie folosite in scopul unor
operatiuni taxabile si de asemenea trebuie sa fie insotite de o factura care sa justifice TVA
deductibila.
Se poate deduce TVA aferente bunurilor achizitionate in vederea efectuarii
exporturilor chiar daca exportul nu este o operatiune taxabila datorita faptului ca este o
operatiune scutita cu drept de deducere.
Se poate deduce TVA pentru mostre, demonstratii la puncte de vanzare, sponsorizare,
mecenat si protocol.
TVA de plata si de recuperat se determina prin completarea formularului 300 sau 301
de cont de TVA.
Pentru a afla TVA de dedus se aplica prorata la TVA deductibila deoarece unele
bunuri pot fi folosite simultan la operatiuni cu si fara drept de deducere.
Daca bunurile sunt realizate pentru operatiuni din sfera TVA atunci se poate deduce
toata TVA deductibila, iar daca bunurile sunt realizate pentru operatiuni mixte atat taxabile
cat si netaxabile se va utiliza prorata. In situatia in care bunurile sunt realizate pentru
operatiuni din afara sferei TVA , taxa nu se poate deduce deloc.
TVA de dedus = TVA deductibil * prorata
Prorata se determina anual si se foloseste prorata anului ”n-1” pentru anul n si la
sfarsitul anului cand se determina prorata definitiva pentru anul n se vor face ajustari.
Prorata se calculeaza ca raport intre veniturile din operatiuni taxabile + venituri din
operatiuni scutite cu drept de deducere și venituri din operatiuni taxabile + venituri din
operatiuni scutite fara drept de deducere + venituri din operatiuni scutite cu drept de deducere.

29. Care sunt categoriile de produse pentru care se datorează accize?

Accizele sunt taxe speciale de consum care se datoreaza bugetului de stat pentru
urmatoarele produse provenite din productie interna sau din import:
- Bere
- Vinuri
- Bauturi fermentate
- Produse intermediare
- Acool etilic
- Tutun prelucrat
- Produse energetice
- Energie electrica

De asemenea sunt supuse accizelor si cafeaua, articolele de cristal, arme de vânătoare.

Produsele mentionate mai sus, sunt supuse accizelor in momentul producerii lor pe
teritoriul comunitar sau la momentul importului lor in acest teritoriu.
Pentru orice produc accizabil, acciza devine exigibila la data cand produsul este eliberat
pentru consum in Romania. In cazul pierderilor sau lipsurilor acciza pentru un produc
accizabil devine exigibila la data cand se constata o pierdere sau o lipsa a produsului
accizabil.

30. Ce reprezintă eliberarea în consum?

Eliberarea in consum reprezinta:

- Orice iesire inclusiv ocazionala a produselor accizabile din regimul suspensiv
 - Orice productie, inclusiv ocazionala de produse accizabile in afara regimului
suspensiv
- Orice import, inclusiv ocazional de produse accizabile (cu exceptia energiei
electrice, gazului natural, carbunelui si coxului) daca produsele accizabile nu sunt
plasate in regim suspensiv.
- Daca produsele accizabile sunt utilizate in interiorul antrepozitului fiscal altfel
decat ca materie prima.

31. Care sunt principalele destinații pentru care produsele accizabile sunt scutite de la
plata accizelor?

Produsele accizabile sunt scutite de la plata accizelor atunci cand sunt destinate pentru:
- Livrarea in contextul relatiilor consulare sau diplomatice
- Organizatii internationale recunoscute de catre autoritatile publice din Romania si
membrii acestor organizatii
- Forte armate apartinand oricarui stat parte la NATO
- Importul de produse accizabile aflate in bagajul calatorilor cu domiciliul in
Romania sau strainatate in conformitate cu prevederile legale
-

32. Prezentați modul de plată a accizelor la bugetul de stat.

Accizele reprezinta venituri la bugetul de stat a caror termen de plata este de pana la data
de 25 inclusiv a lunii urmatoare celei in care acciza devine exigibila.
Orice platitor de accize poarta raspunderea pentru calcularea corecta si plata la termenul
legal al accizelor catre bugetul de stat si pentru depunerea la termenul legal a declaratiilor de
accize la autoritatea fiscala competenta.
Luna pana la data de 15 a fiecarei luni antrepozitari autorizati pentru productie sunt
obligati sa depuna la autoritatea fiscala competenta, o situatie care sa contina informatii cu
privire la stocul de materii prime si produse finite la inceputul lunii, achizitiile de materii
prime, cantitatea fabricata in cursul lunii, stocul de produse finite si materii prime la sfarsitul
lunii de raportare, si cantitatea de produse livrate aferente lunii precedente.
Nu se platesc accize pentru petrolul lampant utilizat drept combustibil pentru
persoanele fizice.

33. Prezentați modul de calcul al accizei pentru bere.

Accizele se aplica pt bere sau orice produs care conţine un amestec de bere şi de
băuturi nealcoolice,având, şi într-un caz, şi în altul, o concentraţie alcoolică mai mare de 0,5%
în volum.
Pentru berea produsă de micii producători independenţi, care deţin instalaţii de
fabricaţie cu o capacitate nominală anuală care nu depăşeşte 200.000 hl, se aplică accize
specifice reduse. Acelaşi regim se aplică şi pentru berea importată de la micii producători
independenţi, cu o capacitate nominală anuală care nu depăşeşte 200.000 hl.
Fiecare agent economic producător de bere are obligaţia de a depune la organul fiscal
teritorial la care este înregistrat ca antrepozitar autorizat, până la data de 15 ianuarie a fiecărui
an, o declaraţie pe propria răspundere privind capacităţile de producţie pe care le deţine.
 Beneficiază de nivelul redus al accizelor toţi agenţii economici mici producători care
îndeplinesc cumulativ următoarele condiţii:
a) sunt agenţi economici producători de bere care, din punct de vedere juridic şi
economic, sunt independenţi faţă de orice alt agent economic producător de bere;
b) utilizează instalaţii fizice distincte de cele ale altor fabrici de bere;
c) folosesc spaţii de producţie diferite de cele ale oricărui alt agent economic
producător de bere
d) nu funcţionează sub licenţa de produs a altui agent economic producător de bere.
În situaţia în care un agent economic producător de bere, care beneficiază de nivelul
redus al accizelor, îşi măreşte capacitatea de producţie, prin achiziţionarea de noi capacităţi
sau extinderea celor existente, acesta va înştiinţa în scris organul fiscal la care este înregistrat
ca antrepozitar autorizat despre modificările produse, va calcula şi va vărsa la bugetul de stat
accizele, în cuantumul corespunzător noii capacităţi de producţie, începând cu luna imediat
următoare celei în care a avut loc punerea în funcţiune a acesteia.
Este exceptată de la plata accizelor berea fabricată de persoana fizică şi consumată de
către aceasta şi membrii familiei sale, cu condiţia să nu fie vândută.
Relaţia de calcul a accizei datorate este următoarea:
A=P*Au*C*Q/100, unde:
A – valoarea accizei;
P – numărul de grade Pato (Concentraţia zaharometrică);
Au – acciza unitară ;
C – cursul de schimb (leu/Euro);
Q – cantitatea exprimată în litri

34. Prezentați modul de calcul al accizei pentru vin.

Vinurile supuse accizelor sunt:

a) vinuri liniştite,
1. au o concentraţie alcoolică mai mare de 1,2% în volum, dar care nu depăşeşte 15% în
volum, şi la care alcoolul conţinut în produsul finit rezultă în întregime din fermentare; sau
2. au o concentraţie alcoolică mai mare de 15% în volum, dar care nu depăşeşte 18% în
volum, au fost obţinute fără nici o îmbogăţire, şi la care alcoolul conţinut în produsul finit
rezultă în întregime din fermentare.
b) vinuri spumoase
1. sunt prezentate în sticle închise, cu un dop tip ciupercă, fixat cu ajutorul legăturilor sau care
sunt sub presiune datorată dioxidului de carbon în soluţie egală sau mai mare de 3 bari; şi
2. au o concentraţie alcoolică care depăşeşte 1,2% în volum, dar care nu depăşeşte 15% în
volum, şi la care alcoolul conţinut în produsul finit rezultă în întregime din fermentare.
Este exceptat de la plata accizelor vinul fabricat de persoana fizică şi consumat de către
aceasta şi membrii familiei sale, cu condiţia să nu fie vândut.
Relatia de calcul a accizei datorate este urmatoarea:
A=Au*C*Q/100, unde:
A – valoarea accizei;
Au – acciza unitară;
C – cursul de schimb (leu/Euro);
Q – cantitatea exprimată în litri

35. Prezentați modul de calcul al accizei pentru băuturi fermentate altele decât bere și
vinuri.
 Băuturi fermentate, altele decât bere şi vinuri sunt reprezentate de:
a) alte băuturi fermentate liniştite care nu sunt din categoria vinurilor, , cu excepţia
altor băuturi fermentate spumoase, aşa cum sunt definite la lit. b), şi a berii, având:
1. o concentraţie alcoolică ce depăşeşte 1,2% în volum, dar nu depăşeşte 10% în
volum; sau
2. o concentraţie alcoolică ce depăşeşte 10% în volum, dar nu depăşeşte 15% în
volum, şi la care alcoolul conţinut în produsul finit rezultă în întregime din fermentare.
b) alte băuturi fermentate spumoase care nu intră în categoria vinuri şi care sunt
prezentate în sticle închise cu un dop tip ciupercă, fixat cu ajutorul legăturilor sau care sunt
sub presiune datorată dioxidului de carbon în soluţie egală sau mai mare de 3 bari, şi care:
1. au o concentraţie alcoolică care depăşeşte 1,2% în volum, dar nu depăşeşte 13% în
volum; sau
2. au o concentraţie alcoolică care depăşeşte 13% în volum, dar nu depăşeşte 15% în
volum şi la care alcoolul conţinut în produsul finit rezultă în întregime din fermentare.
Sunt exceptate de la plata accizelor băuturile fermentate, altele decât bere şi vinuri,
fabricate de persoana fizică şi consumate de către aceasta şi membrii familiei sale, cu condiţia
să nu fie vândute.
Relatia de calcul a accizei este urmatoarea:
A = Au * R * Q
în care :
A = cuantumul accizei
Q = cantitatea ( tone )
Au = acciza pe unitatea de măsură
R = cursul de schimb valutar

36. Prezentați modul de calcul al accizei pentru produsele intermediare.

Produse intermediare reprezintă toate produsele care au o concentraţie alcoolică ce

depăşeşte 1,2% în volum, dar nu depăşeşte 22% în volum, dar care nu intră în categoria bere,
vinuri şi băuturi fermentate altele decât bere şi vin.
Se consideră produse intermediare şi orice băutură fermentată liniştită prevăzută la
băuturi fermentate, altele decât bere şi vinuri, la lit. a), care are o concentraţie alcoolică ce
depăşeşte 5,5% în volum şi care nu rezultă în întregime din fermentare, şi orice băutură
fermentată spumoasă prevăzută la băuturi fermentate, altele decât bere şi vinuri, la lit. b), care
are o concentraţie alcoolică ce depăşeşte 8,5% în volum şi care nu rezultă în întregime din
fermentare.
Relatia de calcul a accizei datorate este urmatoarea:
A=Au*C*Q/100, unde:
A – valoarea accizei;
Au – acciza unitară
C – cursul de schimb (leu/Euro);
Q – cantitatea exprimată în litri

37. Prezentați modul de calcul al accizei pentru alcool etilic.

Alcoolul etilic reprezintă:

a) toate produsele care au o concentraţie alcoolică ce depăşeşte 1,2% în volum;
b) produsele care au o concentraţie alcoolică ce depăşeşte 22%
c) ţuică şi rachiuri de fructe;
d) orice alt produs, în soluţie sau nu, care conţine băuturi spirtoase potabile.
Relaţia de calcul a accizei datorate este următoarea:

A=Ca/100*Au*C*Q/100, unde:

A – valoarea accizei;
Ca – concentraţia alcoolica in procente de volum;
Au – acciza unitară;
C – cursul de schimb (leu/Euro);
Q – cantitatea exprimată în litri

38. Prezentați modul de calcul al accizei pentru tutun.

Produse din tutun sunt considerate:

a) ţigaretele, reprezentând:
1) rulourile de tutun destinate fumatului ca atare şi care nu sunt ţigări sau ţigări de foi;
2) rulourile de tutun care se pot introduce într-un tub de hârtie de ţigarete, prin simpla mânuire
neindustrială;
3) rulourile de tutun care se pot înfăşura în hârtie de ţigarete, prin simpla mânuire
neindustrială;
4) orice produs care conţine parţial alte substanţe decât tutunul, dar care respectă criteriile
prevăzute la pct. 1), 2) sau 3).
b) ţigări şi ţigări de foi, dacă se pot fuma ca atare, reprezentând:
1) rulourile de tutun care conţin tutun natural;
2) rulourile de tutun care au un înveliş exterior din tutun natural;
3) rulourile de tutun care au o umplutură din amestec tăiat fin, înveliş exterior de culoarea
normală a unei ţigări, care acoperă complet produsul, inclusiv filtrul, dar exclusiv muştiucul,
dacă este cazul, şi un liant, cu condiţia ca:
- învelişul şi liantul să fie din tutun reconstituit;
- masa unitară a rolei de tutun, excluzând filtrul sau muştiucul, să nu fie sub 1,2 grame;
- învelişul să fie fixat în formă de spirală, cu un unghi ascuţit de minimum 30 grade faţă de
axa longitudinală a ţigării.
4) rulourile de tutun, care au o umplutură din amestec tăiat fin, înveliş exterior de culoare
normală a unei ţigări, din tutun reconstituit, care acoperă complet produsul, inclusiv filtrul,
dar exclusiv muştiucul, dacă este cazul, cu condiţia ca:
- masa unitară a ruloului, excluzând filtrul şi muştiucul, să fie egală sau mai mare de 2,3
grame; şi
- circumferinţa ruloului de tutun de minimum o treime din lungimea ţigării să nu fie sub 34
mm.
5) orice produs care conţine parţial alte substanţe decât tutunul, dar care respectă criteriile de
la pct. 1), 2), 3) sau 4) şi are învelişul din tutun natural, învelişul şi liantul din tutun
reconstituit sau învelişul din tutun reconstituit.
c) tutun de fumat, care cuprinde:
1). tutun de fumat fin tăiat, destinat rulării în ţigarete;
2). alte tutunuri de fumat.
Ruloul de tutun care se încadrează în categoria ţigarete este considerat, pentru
aplicarea accizei, ca două ţigarete - atunci când are o lungime, excluzând filtrul şi muştiucul,
mai mare de 9 cm, fără să depăşească 18 cm; ca trei ţigarete - când are o lungime, excluzând
filtrul şi muştiucul, mai mare de 18 cm, fără să depăşească 27 cm, şi aşa mai departe.
 Pentru ţigarete, acciza datorată este egală cu suma dintre acciza specifică şi acciza ad
valorem, dar nu mai puţin de 11,00 euro/1.000 de ţigarete, care reprezintă acciza minimă.
Când suma dintre acciza specifică şi acciza ad valorem este mai mică decât acciza minimă, se
plăteşte acciza minimă. Acciza specifică se calculează în echivalent euro pe 1.000 de ţigarete.
Acciza ad valorem se calculează prin aplicarea procentului legal stabilit, asupra preţului
maxim de vânzare cu amănuntul.
Preţul maxim de vânzare cu amănuntul este preţul la care produsul este vândut altor
persoane decât comercianţi şi care include toate taxele şi impozitele. Preţul maxim de vânzare
cu amănuntul pentru orice marcă de ţigarete se stabileşte de către persoana care produce
ţigaretele în România sau care importă ţigaretele şi este adus la cunoştinţă publică cu minim
24 de ore înainte de data efectivă a intrării în vigoare.

Relatia de calcul a accizei este urmatoarea:

1) pentru tigarete:
Total acciza = Acciza specifica(A1) + Acciza ad valorem(A2)
A1 = Au * C * Q1;
A2 = Aav * Pa * Q2, unde:
A1, A2 - valoarea accizei;
Au – acciza unitară;
Aav – acciza ad valorem (cota procentuala) ;
C – cursul de schimb (leu/Euro);
Pa – pretul de vanzare cu amanuntul maxim declarat;
Q1 – cantitatea exprimată în unitati de 1000 bucati tigarete;
Q2 – numarul de pachete de tigarete aferente lui Q1
2) pentru tigari si tigari de foi
A = Au * C * Q; unde:
A - valoarea accizei;
Au – acciza unitară;
C – cursul de schimb (leu/Euro);
Q – cantitatea exprimată în unitati de 1000 bucati tigari.
3) pentru tutun destinat fumatului
A = Au * C * Q; unde:
A - valoarea accizei;
Au – acciza unitară;
C – cursul de schimb (leu/Euro);
Q – cantitatea exprimată în kilograme

39. Prezentați modul de calcul al accizei pentru uleiuri minerale.

Uleiurile minerale pentru care se datorează accize sunt:

a) benzină cu plumb
b) benzină fără plumb
c) motorină
d) păcură
e) gazul petrolier lichefiat
f) gazul metan
g) petrol lampant
h) benzen, toluen, xileni şi alte amestecuri de hidrocarburi aromatice
 Uleiurile minerale, altele decât cele prezentate mai sus sunt supuse unei accize dacă
sunt destinate a fi utilizate, puse în vânzare sau utilizate drept combustibil sau carburant.
Nivelul accizei va fi fixat în funcţie de destinaţie, la nivelul aplicabil combustibilului pentru
încălzit sau carburantului echivalent.
Orice produs destinat a fi utilizat, pus în vânzare sau utilizat drept carburant sau ca
aditiv ori pentru a creşte volumul final al carburanţilor este impozitat drept carburant. Nivelul
accizei va fi cel prevăzut pentru benzină cu plumb.
Orice hidrocarbură, cu excepţia cărbunelui, lignitului, turbei sau a oricărei alte
hidrocarburi solide similare sau a gazului natural, destinată a fi utilizată, pusă în vânzare sau
utilizată pentru încălzire, este accizată cu acciza aplicabilă uleiului mineral echivalent.
Consumul de uleiuri minerale în incinta unui loc de producţie de uleiuri minerale nu
este considerat fapt generator de accize atunci când se efectuează în scopuri de producţie.
Când acest consum se efectuează în alte scopuri decât cel de producţie şi, în special, pentru
propulsia vehiculelor, se consideră ca un fapt generator de accize.
Relatia de calcul a accizei este urmatoarea:
A = Au * C * Q; unde:
A - valoarea accizei;
Au – acciza unitară;
C – cursul de schimb (leu/Euro);
Q – cantitatea exprimată în tone sau litri.

40. Prezentați impozitul la țițeiul și gazele naturale din producția internă.

Pentru ţiţeiul şi gazele din producţia internă, agenţii economici autorizaţi datorează
bugetului de stat impozit în momentul livrării.
Impozitul datorat precede taxa pe valoarea adăugată şi se calculează prin aplicarea
sumelor stabilite în lei pe unitatea de măsură, asupra cantităţilor livrate.
Plata impozitului la ţiţeiul şi la gazele naturale din producţia internă se efectuează lunar
până la data de 25 a lunii următoare, pe baza decontului de impunere. Plata acestor impozite
se realizează prin virament sau în numerar, după caz, în contul bugetului de stat deschis la
unităţile teritoriale ale trezoreriei statului.
Obligaţiile plătitorilor de astfel de impozite sunt similare celor prezentate la accize.
Răspunderea calculării şi vărsării la bugetul de stat a accizelor, a impozitului la ţiţeiul şi
gazele naturale din producţia internă revine plătitorilor.
Neplata la termenele stabilite a accizelor, a impozitului la ţiţeiul şi la gazele naturale din
producţia internă atrage calcularea majorărilor de întârziere.