Clase şi obiecte

CAP V ÎNTREBĂRI ŞI EXERCIŢII

40.Unui pointer generic i se poate atribui valoarea unui pointer cu tip?

41.Care este legătura între tablouri şi pointeri? În limbajele C/C++ există o strânsă legătură între pointeri şi
tablouri, deoarece numele unui tablou este un pointer (constant!) care are ca valoare adresa primului element
din tablou. Diferenţa dintre numele unui tablou şi o variabilă pointer este aceea că unei variabile de tip
pointer i se pot atribui valori la execuţie, lucru imposibil pentru numele unui tablou.
42.De ce numele unui tablou este lvalue? Numele unui pointer este considerat ca fiind un lvalue (left value-
valoare stânga), adica poate fi folosit atât pentru a obţine valoarea obiectului, cât şi pentru a o modifica
printr-o operaţie de atribuire.

Chestiuni practice Pointeri

1. Să se implementeze programele cu exemplele prezentate.

2. Să se scrie programele pentru exerciţiile rezolvate care au fost prezentate.
3. Analizaţi următoarele secvenţe de instrucţiuni. Identificaţi secvenţele incorecte (acolo unde este cazul) şi
sursele erorilor:
 int a,b,*c; a=7; b=90; c=a;
 double y, z, *x=&z; z=&y;
 char x, **p, *q; x = 'A'; q = &x; p = &q; cout<<”x=”<<x<<’\n’;
cout<<”**p=”<<**p<<’\n’; cout<<”*q=”<<*q<<’\n’;
cout<<”p=”<<p<<” q=”<<q<<”*p=”<<*p<<’\n’;
 char *p, x[3] = {'a', 'b', 'c'}; int i, *q, y[3] = {10, 20, 30};
p = &x[0];
for (i = 0; i < 3; i++)
{
cout<<”*p=”<<*p<<” p=”<<p<<’\n’;
p++;
}
q = &y[0];
for (i = 0; i < 3; i++)
{
cout<<”*q=”<<*q<<”q=”<<q<<’\n’;
q++;
}
 const char *sirul=”să programăm”; *(sirul)++;
 double a, *s; s=&(a+89); cout<<”s=”s<<’\n’;
 double a1, *a2, *a3; a2=&a1; a2+=7.8; a3=a2; a3++;
 int m[10], *p;p=m;
for (int i=0; i<10; i++)
cout<<*m++;
 void *p1; int *p2; int x; p2=&x; p2=p1;
 char c=’A’; char *cc=&c; cout<<(*cc)++<<’\n’;

Chesiuni practice - Functii

1. Să se implementeze programele cu exemplele prezentate.

2. Să se scrie programele pentru exerciţiile rezolvate care au fost prezentate.
3. Să se modularizeze programele din capitolul 4 (3.a.-3.g., 4.a.-4.i, 5.a.-5.h.), prin implementarea unor
funcţii (funcţii pentru: citirea elementelor unui vector, afişarea vectorului, calculul sumei a doi vectori,
calculul produsului scalar a doi vectori, aflarea elementului minim din vector, citire a unei matrici,
afişare a matricii, calculul transpusei unei matrici, calculul sumei a două matrici, calculul produsului a
două matrici, calculul produsului elementelor din triunghiul haşurat, etc.).
4. Să se rescrie programele care rezolvă exerciţiile din capitolul 3, folosind funcţii (pentru calculul
factorialului, aflarea celui mai mare divizor comun, ordonarea lexicografică a caracterelor, etc). Utilizaţi
funcţiile de intrare/ieşire printf şi scanf.

133
 Clase şi obiecte
5. Să se scrie un program care citeşte câte două numere, până la întâlnirea perechii de numere 0, 0 şi
afişează, de fiecare dată, cel mai mare divizor comun al acestora, folosind o funcţie care îl calculează.
6. Se introduce de la tastatura un număr întreg. Să se afişeze toţi divizorii numărului introdus. Se va folosi o
funcţie de calcul a celui mai mare divizor comun a 2 numere.
7. Secvenţele următoare sunt corecte din punct de vedere sintactic? Dacă nu, identificaţi sursele erorilor.
 void a(int x, y) {cout<<"x="<<x<<" y="<<y<<'\n'; }
void main( ) { int b=9; a(6, 7); }
 void main( ) { int x=8; double y=f(x); cout<<"y="<<y<<'\n';}
int f(int z) {return z+z*z;}
8. Scrieţi o funcţie găseşte_cifra care returnează valoarea cifrei aflate pe poziţia k în cadrul numărului
n, începând de la dreapta (n şi k vor fi argumentele funcţiei).
9. Implementaţi propriile versiuni ale funcţiile de lucru cu şiruri de caractere (din paragraful 4.4).
10. Să se calculeze valoarea funcţiei g, cu o eroare EPS (a, b, EPS citite de la tastatură):
b b
2
∫ √( x +x +1) |x+a| ∫ x∗arctg(b /(b+x ))
g(x)= a *ln dx + a dx
11. Implementaţi funcţii iterative şi recursive pentru calculul valorilor polinoamelor Hermite H n (y),
ştiind că: H 0 (y)=1, H 1 (y)=2y, H n (x)=2yH n−1 (y)-2H n−2 (y) dacă n>1. Comparaţi
timpul de execuţie al celor două funcţii.
12. Să se scrie un program care generează toate numerele palindrom, mai mici decât o valoare dată, LIM. Un
număr palindrom are cifrele simetrice egale (prima cu ultima, a doua cu penultima, etc). Se va folosi o
funcţie care testează dacă un număr este palindrom.
13. Fie matricea C (NXN), N<=10, ale cărei elemente sunt date de relaţia:
j
∑ sin (kx )
j! + k =0 , dacă i<j
i , unde x ∈ [0,1], x introdus de la
C i, j = x , dacă i=j tastatură
i ∑ cos(kx )
i! + k=0 , dacă i>j
a) Să se implementeze următoarele funcţii: de calcul a elementelor matricii; de afişare a matricii; de
calcul şi de afişare a procentului elementelor negative de pe coloanele impare (de indice 1, 3, etc).
2 3 4 5
b) Să se calculeze şi să se afişeze matricea B, unde: B=C - C +C -C +C .
14. Să se creeze o bibliotecă de funcţii pentru lucrul cu matrici, care să conţină funcţiile utilizate frecvent
(citirea elementelor, afisarea matricii, adunare a două matrici, etc). Să se folosească această bibliotecă.
15. Să se creeze o bibliotecă de funcţii pentru lucrul cu vectori, care să conţină funcţiile utilizate frecvent. Să
se folosească această bibliotecă.

CAP VII ÎNTREBĂRI ŞI EXERCIŢII

Chestiuni teoretice

1. Când acţionează constructorul unei clase?
Constructorii acţionează de fiecare dată când
se crează noi instanţe ale clasei.
2. Când acţionează destructorul unei clase?
Destructorii acţionează în sens invers,
complementar, faţă de constructori. Adică
destructorul este apelat automat la eliminarea
unui obiect, la încheierea timpului sau de
viata, sau poate fi solicitat prin program, cu
operatorul delete.
3. Când este absolut necesară definirea unui
constructor de copiere?  - in situtiile in care
un tip de date are ca membrii pointeri, este
necesara implementarea unui constructor de
copier.
4. Când se justifică utilizarea funcţiilor inline? –
utilizarea functiei inline se justifica doar in

134

situatiile in care codul generat de compilator
pentru executia corpului functiei este mai mic
decat codul generat pentru apel si revenire.
5. Caracteristicile destructorului unei clase.
- Destructorul are acelaşi nume ca şi clasa a căror
metodă este;
-Numele destructorului este precedat de semnul ~;
-O clasă are un singur destructor;
-Destructorul nu are parametri şi nu returnează
nici o valoare (antetul nu conţine cuvântul cheie
void, iar în corpul destructorului nu apare
instrucţiunea return;);
-Dacă programatorul nu a definit un destructor,
compilatorul generează automat un destructor
pentru clasa respectivă;
- Destructorii se apelează la încheierea timpului
de viaţă a obiectelor, în ordine inversă apelurilor
constructorilor;
- Obiectele dinamice nu se distrug automat,
deoarece doar programatorul ştie când nu mai este
necesar un astfel de obiect.
6. Care este utilitatea moştenirii? Prin moştenire,
un obiect poate prelua proprietătiile obiectelor
din clasa de bază.
7. Care sunt deosebirile între o funcţie membră a
unei clase şi o functie prietenă a unei clase?
Spre deosebire de funcţiile member, funcţiile
prietene ale unei clase nu posedă pointerul
implicit THIS.
8. Ce fel de metode pot acţiona asupra datelor
membre statice ale unei clase?
- metode statice
-metode obisnuite
9. Ce funcţii au acces la membrii privaţi ai unei
clase? – functiile prietene
10. Ce observaţie aveţi în legătură cu metodele
definite în interiorul clasei şi funcţiile inline?
– in cazul metodelor unei clase, daca acestea
sunt definite in interiorul claei, ele sunt
considerate, implicit, functii inline.
11. Ce operator permite referirea unui membru al
structurii ? – operatorul de selectie
12. Ce sunt clasele? O clasa reprezintă un tip
abstract de date, care incapsulează atât
elementele de date pentru care s-a abordat un
anumit mod de reprezentare, cat si operatiile
asupra datelor.
13. Ce sunt constructorii impliciţi? În cazul în
care o clasă nu are nici constructor declarat
de către programator, compilatorul generează
un constructor implicit, fără nici un
parametru, cu lista instrucţiunilor vidă. Dacă
există un constructor al programatorului,
compilatorul nu mai generează constructorul
implicit.
135
Clase şi obiecte
14. Ce sunt destructorii ? Destructorii sunt metode
ale claselor care actionează în sens invers,
complementar, fata de constructori. Destructorul
elibereaza memoria alocata de constructori.
15. Ce sunt funcţiile inline? in situatiile in care
corpul functiei apelate este format din cateva
instructiuni, operatiile implicate in apel si
revenire pot fi mai complicate decat un apel
prin expandare(in care apelul functiei in
functia apelanta este inlocuit cu insusi corpul
functiei apelate).Pt eliminarea acestor
dezavantaje se folosesc functiile inline.
16. Ce este o metodă?
-metode:functiile membre, functiile declarate
sau definite in cadrul clasei
17. Constructorii unei clase pot primi ca
parametri instanţe ale clasei respective? Dacă
da, în ce condiţii? - NU
18. Ce sunt funcţiile prietene? functiile
prietene(friend) sunt functii ne-membre ale
unei clase, care au acces la datele member
private ale clasei.
19. Cine impune comportamentul unui obiect?
-comportamentul unui obiect este determinat
de catre actiunile pe care obiectul poate sa le
execute(metodele)
20. Cum se alocă memoria pentru datele membre
nestatice în momentul declarării mai multor
obiecte din aceeasi clasă? pentru data membra
i se realizeaza o copie pentru fiecare instanta a
clasei
21. Cum se declară funcţiile prietene? Se
utilizează “friend”
22. Deosebiri între stucturi şi clase.
-la structure membrii (datele si metodele) sunt
implicit publici, iar la clase implicit private
-modul de memorare a datelor membre
23. Enumerati facilitatile oferite de programarea
orientata obiect.
1. abstractizarea datelor;
2. moştenirea;
3. încapsularea (ascunderea) informaţiei;
4. legarea dinamică (“târzie”).
24. Explicaţi conceptul de încapsulare a datelor. –
membrii private (incapsulati, ascunsi) ofera
datelor member ale fiecarei instante a clasei si
detalii de implementare particulare clasei
respective.
25. Explicaţi în câteva cuvinte ce este mostenirea
multiplă. – o clasă poate să moştenească mai
multe clase de bază, cee ace înseamnă că toţi
membrii claselor de bază vor fi mosteniti de
catre clasa derivate. IN aceasta situaţie apare
mecanismul mostenirii multiple.

26. Explicaţi în câteva cuvinte ce este moştenirea.
Moştenirea este o caracteristică a limbajelor
de programare orientate obiect, care permite
refolosirea codului şi extinderea
funcţionalităţii claselor existente. Mecanismul
moştenirii permite crearea unei ierarhii de
clase şi trecerea de la clasele generale la cele
particulare.
27. Niveluri de acces la membrii şi metodele unei
clase.
-Niveluri:private, protected, public,friend
-Metodele: statice, dinamice
28. O clasă poate avea mai mulţi desctructori?
Dacă da, în ce condiţii?- NU
29. O clasă poate fi prietenă a altei clase ? Dacă
da, ce înseamnă acest lucru? Fiecare metoda a
clasei prietena este metoda celeilalte clase
30. Operatorul :: şi rolul său. – Operatorul
scope :: cuplează
Clase şi obiecte
<nume_clsa>::<nume_functie_membru> si
defineste domeniul (scopul) in care acea
functie va fi recunoscuta.
31. Prin ce se caracterizează datele membre
statice? – exista într+un singur exemplar,
comun, pentru toate instantele clasei
32. Prin ce se realizează comunicarea între
obiectele unei clase? – prin operatori
33. Prototipul constructorului de copiere. – pentru
TIP: tip (const tip &)
34. Nici funcţiile prietene, nici metodele statice
ale unei clase nu primesc ca argument implicit
pointerul this. Explicaţi care sunt, totuşi,
diferenţele dintre ele. - deoarece o metada
static se apeleaza independent de un obiect al
clasei, pointerul THIS nu mai poate fi utilizat.
Metodele statice apartin clasei respective,
functiile prietene nu.

Chestiuni practice

1. Completaţi tipul de date complex, cu funcţiile (membre sau prietene) care vor realiza următoarele
operaţii: Adunarea unei date de tip complex cu o dată de tip real; scăderea a două date de tip complex;
scăderea unui real dintr-un complex; împărţirea a două date de tip complex; înmulţirea unui real cu un
complex; ridicarea la o putere întreagă a unei date de tip complex; compararea a două date de tip
complex.
2. Să se scrie un program care citeşte câte două date de tip complex, până la întâlnirea perechii de date
(z1=0+i*0, z2=0+i*0). Pentru fiecare pereche de date, să se afişeze suma, diferenţa, produsul şi câtul.
3. Să se scrie un program care citeşte datele a, b, c de tip complex, rezolvă şi afişează rădăcinile ecuaţiei de
2
gradul doi: ax +bx+c=0.
4. Care sunt greşelile din următoarele secvenţe?
) class ex1{
char *nume; int lungime;
void init (char *s, int l)
{strcpy(nume, s); lungime=l;}
};
ex1 A; A.init("teava", 20);
) union numar{
private:
char exponent, mantisa[3];
public:
char exp();
};
) class complex{
int real, imag;
complex (int x, int y)
{real=x; imag=y;}
};
void main()
{ complex Z(20, 30); }

136
 Clase şi obiecte

137