Introducere Cursul de “Constructii civile” are ca obiectiv principal familiarizarea studentilor cu serie de cunostinfe de baza, privind conceptia stiintifica, proiectarea, alcatuirea wstructiva si utilizarea rationala, optima a clementelor de constructie si a gruparil -estora in subsisteme si sisteme constructive. Conceptia, proiectarea si realizarea fiecarui ‘bansamblu, element sau component al constructiei sunt exprimate in cadrul cursului de Sonstructii civile” pe baza exigentelor gi criteriilor de performanta, necesar a fi spectate, pentru satisfacerea optima a cerintelor utilizatorilor, la nivelul cladirii in isamblu, considerata.ca sistem. in catirul unei cladiri acoperigul este subansamblul constructiv, amplasat la partea iperioara, care face parte, impreund cu peretii exteriori, din subsistemul anvelopa achideri). Rolul principal al acoperigurilor este de creeare a unui mediu interior protejat fata de J exterior. Acoperigurile sunt elemente separatoare gi, in acelasi timp, de contact xmanent cu mediul ambiant, indeplinind rolul principal de bariera eficace contra rentilot agresivi ai mediului exterior: variatii de temperatura, umiditate, ploaie, zapada, int, zgomot, praf, noxe etc. Pentru indeplinirea acestor functiuni, elementele structurale le rezisten{a) §i nestructurale ale acoperisurilor trebuic tisfaca o serie de exigente de 2rformanta privind: stabilitatea si rezistenta, durabilitatea, siguranta la foc, etanseitatea, onfortul higrotermic si acustic etc. Alcatuirea subansamblului acoperis se stabileste in corelare cu. functiunile pe care ebuie si le indeplineascd si cu exigentele de performan{a impuse, tinand cont de: ompartimentarea cladirii, structura de rezistenta a constructiei, aspectul arhitectural dorit. antitatea de precipitatii din zona etc. Principial, subansamblul acoperis cuprinde urmatoare iferentiate prin functiunile pe care le indepline: © invelitoarea, cu rol de protectie hidrofuga: © termoizolatia, cu rol de protectie termica contra aportului de datorita insoririi puternice din timpul verii gi a pierderilor de iemii; © structura de rezistenta a acoperisului, care poate fi planseul ultimului nivel sau o structura speciala, denumita generic sarpantd, = elemente accesorii, asociate acoperigului, cu rol de colectare si evacuare a apelor meteorice, de inchidere perimetrala, de evacuare in atmosfera a vaporilor de apa, de iluminare etc. clemente principale, aldura, inclusiv dura din timpul2 Lucrarea prezinta aspectele teoretice si aplicative privind rezolvarea acoperigurilor cu pante mari, destinate constructiilor civile si este structuraté in opt capitole, care cuprind « formele in plan ale acoperisurilor cu pante mari « pantele necesare a {i asigurate la acoperisuri tipurile de invelitori. clasice si moderne. utilizate a acoperigurile cu pante mari: ® prezentarea tipurilor de sarpante pe scaune rezolvate din lemn rotund gi ecarisat si a sarpantelor pentru poduri mansardate: © proiectarea sarpantei conform normei de calcul a elementelor de constructie din Jemn (NP 005-96); ¢ solutii pentru iluminarea si ventilarea podurilor; ¢ elemenie pentru evacuarea apelor meteorice de pe acoperisuri — jgheaburi si burlane. in partea finala a lucrarii se prezinté un exemplu de calcul pentru o sarpanta pe scaune amplasata pe ziduri longitudinale. In cadrul lucrarii sunt prezentate trei anexe care contin: * sortimente de material lemnos utilizate in constructii: * extrase din standardele privind actiunile in constructii: incércari_ permanente. incarcari date de zapada si de vant: * caracteristicile fizico-mecanice ale diferitelor specii de lemn utilizate in constructii Prin continut si mod de preventare, lucrarea este wild si ingmeriior consiructort din proicctare gi executie. in cadrul activitatii de perfectionare a cunostintelor in domeniul constructiilor civile si de impicmentare a noilor solutii tehnice si prescriptii de calcul in practica curenta. AutociiCapitolul 1 FORMA in PLAN A ACOPERISURILOR Forma acoperisurilor se determina in functie de configuratia in plan a ckidirii si de cerintele de plastica arhitecturala. Pentru constructiile cu forma in plan dreptunghiulara, acoperisurile se rezolva cu patru ape (patru planuri de scurgere, fig. 1./,a), cu doud ape (fig. 11,5) $i mai rar intr-o singura panta. - 1.1, ACOPERISURI_ PENTRU CONSTRUCTI CU FORMA IN PLAN DREPTUNGHIULARA: a - cu patru 1 ape; b - cu doud ape; I - conturul exterior al cladirii. L.-J Pentru cladirile cu forma in plan T, [ sau I, configuratia acoperigului rezulta din intersectia planurilor de scurgere a apelor pe acoperisurile diverselor parti ale constructiei (fig. 1.2). La un acoperis se disting urmatoarele elemente semnificative (fig. 1.3): © picétura, conturul format de linia cea mai de jos a acoperigului, in general orizontala; © coama, intersectia planurilor de scurgere, de la care apele se indeparteaza: coamele pot fi orizontale sau inclinate: © dolia, intersectia planurilor de scurgere spre care se aduna apele: © streasina, partea de acoperig care depageste zidurile exterioare ale constructiei: © tabachera sau fereastra Velux, clementul de constructie cuprins in planul acoperigului, care servesc la iluminarea podului sau a spatiului mansardat de sub acoperis: © lucarna, elementul de constructie amplasat peste planul acoperisului, care serveste la iluminarea poduluiLa cladirile cu forme in plan complexe (fig. 1.4) geometria acoperisului (pante, intersectii de planuri, scurgerea apelor) se rezolva in functie de dimensiunile in plan al diferitelor parti ale constructici, de panta impusa invelitorii si ue eventualele conditii impuse de amplasament (existen{a unor constructii invecinate). Fig. 1.2. FORME DE AC ‘OPERISUR a- pentru constructii cu planul in form de T; 6 - pentru constructii cu planul i forma de (; ¢ - pentru constructii ¢ planul in forma de dublu T. Fig. 1.3. ELEMENTE SEMNIFICATI LA UN ACOPERIS: 1 ~ picdtura; 2 lieatd coama orizontald; 3 - coamu dolia; 5 ~ streasina; 6 ~ tabachera St fereastra Velux; 7 - lucarnaig. La. papain ACOPERISURIL-OR LA pean °U FORME ae IN N PLAN: on ea adiri ‘amplasate la-cale rt existent la calcanLa stabilirea formei acoperisului se respecta conditia ca pantele tuturor apelor sa fic egale; in acest caz intersectiile apelor sunt in. proiecfia orizontala bisectoarele unghiurilor formate pe linia de contur (a unghiurilor formate de urmele planurilor apelor pe un plan orizontal, v. fig. 1.1 gi 1.4) Lao cladire cu forma in plan complicata, alcatuita dintr-o serie de dreptunghiuri, se rezolva Ia inceput acoperigul in zona celui mai mare dreptunghi, racordand apoi la acesia acoperisurile dreptunghiurilor mai mici (v. fig. /.2 gi 1.4). Fig. 5. ACOPERISURI. CU PANTE INEGALE: a - in cazul amplasdrii asimetrice a zidului longitudinal; 6 —in cazal pozitionarii primului reazem la distanta 1) iar in figura 1.5.b panta apei.dinspre fronton este impusa de gasirea unui punct de rezemare pentru intersectia celor doua coame inclinate cu coama orizontala.Capitolul 2 PANTELE ACOPERISURILOR Panta necesara scurgerii apelor depinde de tipul invelitorii; in tabelul 2.1 sunt indicate valorile pantelor acoperisurilor pentru principalele tipuri de invelitori PANTA ACOPERISURILOR Tabel 2.1 Pante (em/m) Natura invelitorii minime uzuale maxime Tigle din argita arsa: a) solzi ~ agezate simplu: 60 70.90 275 __zagezate dublu, ee |. 4s 55...70 275i b) cu jgheab: ; - frase, 45 50...70 200 [-presate - 35 45.70 120 - {tip BRAMAC - = solzi; 45 55... 100 300 _ = _ profilate. 30 40... 100 175 2. | Olane. 25 30...50 70 Tabla plana obisnuita si tip LINDAB: a) cu falturi orizontale simple si verticale duble, | __15_ 30...60 vertical 3. |b) cu falturi orizontale si verticale dub! 7 15.40 | vertical j ¢) montata in solzi sau cu sipci, 40 55...275 vertical ) fa comise gi brauri (profile cu falturi). 2 5...10 vertical 4._| Tabla ondulata tip tigla (LINDAB), 35 45.175 | vertical Sita si gindrila 5. | a) in doua straturi: _ 60 | 70...180_| vertical b) in trei sau mai multe straturi 50. 60110 | vertical Invelitori din placi bituminoase 6. | a) plane; 35 45...175 vertical b) ondulate 10 15.40 100 Observatie: Pantele invetitorilor clasice sunt conform STAS 3303/2-88. Pentru invelitorile moderne paritele sunt date in conformitate cu agrementele tehnice si cu cataloagele de produs, Se recomanda folosirea pantelor uzuale: pantele minime se admit la acoperisuri cu suprafete reduse; la acoperisuri cu pante peste valoarea uzuala, pana la valoarca maxima n’ necesare masuri speciale de montare gi prindere a elementelor de sarpant: bo HaareCapitolul 3 TIPURI DE iNVELITOR. 3.1. INVELITORI CERAMICE invelitorile ceramice clasice sunt realizate din tigle sau olane. Tiglele sunt elemente ceramice plane, realizate ca, tigle solzi (neprofilate) sau tigh profilate 7 Tiglele solzi pot fi cu agezare simpla (plansa 3.1) sau dubla (planga 3.2) Asezarez Ligielor solzi se face pe sipci cu dimensiuni stabilite prin calcul, dispuse paralel cu streasinz la distanfe maxime de 150 mm ,cdnd asezarea {iglelor este simpla si la 250 mm. cand este dubla. Fixarea sipcilor pe cApriori se face cu ajutorul cuielor. Tiglele profilate se asaza pe sipci dispuse la distante maxime de 320 mm, in cazul liglelor trase gi la 335 mm, in cazul tiglelor presate (plansa 3.4). in regiunile cu vanturi puternice, pentru a evita patrunderea zapezii in pod, invelitoarea din {ight se poate aseza pe astereala (strat continuu de scanduri, cu grosimea stabilita prin calcul). in acest caz, peste astercala se Prevede un strat de carton sau panzi bitumata. continuu, peste care se dispun sipci de 38x24 mm, amplasate paralel cu panta, Ia distante de 60...80 om: peste acestea se asazai sipcile de sustinere a tiglelor (plangele 3.3 si 35). Olanele sunt piese ceramice de forma tronconica, asezate dupa linia de cea mai mare panta, pe un strat de carton bitumat sau impaslitura din fibre de sticla bitumata, fixat in cure de tabla sau lipit cu mastic bituminos pe un strat continuu rigid (astereala sau beton). Olanele se monteaza un rand cu concavitatea in sus “jgheabur?”, cu partea lata spre voama. lar peste acesta un alt rand de olane. cu concavitatea in jos “capace™, cu partea lata spre steasina. Olanele se vor suprapune, pe linia de cea-mai mare panta cu 4 cm. Spatiul dintre ultimul rand de olane $t coama sau calcan se va umple cu mortar de ciment (v. planga 3.6) Montarea tiglelor sau olanelor se va incepe de la poala catre coama. {a invelitorile din tigle solzi asezate simplu, primul rand de la poala gi ultimul de la coama vor fi duble. Viglele solzi asezate simplu vor fi astfel suprapuse incat in dreptul unei sipci sa rezulte trei tigle, iar intre sipci doua tigle (v plansa 3.1.). La invelitorile din tigle asezate dublu toate randurile vor fi duble, in dreptul unei sipei revultnd pat Randurile de tigle de orice tip se vor decala unul ttighe i pang 5.2) alt co sumatate de de ei tight La invelitorile din tigle profilate. trase sau presate. tigkele se vor ageza pe sipci astfel “Se astoure o rezemare perfecta pe toate laturile for.fn cémpul invelitorii figlele solzi si cele profilate se vor lega de sipci cu sarma neata la fiecare al patrulea rand. Similar, se leag’ randul de figle de la coami gi cel de la reagina, precum gi toate randurile de {igle pe apele acoperisurilor care depasesc pantele male sau la acoperisurile cladirilor amplasate in zone de protectie seismica cu grad 7...9. Lucrarile de tinichigerie (sorturi, dolii, pazii, strapungeri pentru ventilatii, tabachere, ibracarea cosurilor de fum, carlige pentru jgheaburi etc.) se executa inainte de montarea velitorii propriu-zise. 5 Stresinile cu jgheab pentru invelitorile din tigle si olane se realizeazi cu (v. plansele 1... 3.6.): un sort din tabla galvanizata cu Litimea minima de 15 om, fixat cu agrafe, pe carlig din ofel-lat. sax directeu tije pe stratul suport continuu; ° c€rlige pentru sustinerea jgheaburiior; * 0 pazie din-lemn, cu dimensiuni de 22 x 200 mm, rindeluita si, eventual, profilata. Coamele invelitorilor din tigle gi olane se realizeaz4 cu olane de coam& (v. plansele 1. .. 3.6.), petrecute in lung pe minimum 8 cm; fixarea lor se face cu mortar de var- ment. Doliile \a invelitorile din {igl4 si olane se realizeaza din tabla galvanizata de 0,5 mm osime, pe minimum 40 cm Latime, prinse de astereala prin agrafe de tabla. Falturile liilor din tabla se executd duble gi cositorite. . Ragordarile invelitorilor din tigle si olane la calcane, timpane, atice, coguri de fum si ventilatie se fac cu pazii din tabla. Tiglele si olanele folosite in aceste zone se croiesc la a tocului dupa necesitati 3.2. INVELITORI DIN TIGLE DE BETON (tip BRAMAC) 3.2.1. Materiale utilizate Tiglele de tip BRAMAC sunt elemente din beton plane, realizate ca {igle solzi (tigi ‘ANSILVA ~ plansa~3.7, detaliul a) sau ca tigle profilate (tigli ALPINA si tisk MANA ~ plansa 3.7, detaliul a). Betonul din care se realizeaza tiglele de tip BRAMAC © colorat in masa (rogu caramiziu, brun-rogcat, antic, antracit) si are o rezistenta sporita socuri gi la factorii de mediu. La realizarea acoperisului se utilizeaza gi alte piese speciale din beton-tigle speciale itu coama gi streasina, tigle pentru aerisire, tigle parazapada, tigle de margine etc ansa 3.7, detaliul a). Pentru circulatia pe acoperis se foloses trepte din metal fixate pe 'e cu profilatura speciala. in cazul in care se doreste iluminarea prin invelitoare se £Sss¢ figle transparente sau luminatoare speciale. Pentru etansare $i aerisire se folosesc ‘e impermeabila, banda perforata de protectie si aerisire, folie PVC la dolii Strapungerile 9 invelitoare se realizeazi cu figle speciale pentru trecere conducte de aerisire, pentru ene TV, pentru racorduri flexibile din PVC.3.2.2. Realizarea invelitorilor in camp curent Tiglele solzi se dispun cu agezare simpla (planga 3.7, detaliile c $i d) sau cu agezare dubla (plansa 3.7, detaliile e si f), pe sipci cu dimensiuni stabilite prin calcul, montate la distantele prevazute in tabelul 3.1 Asezarea simplé este solutia cea mai des utilizata. La acest tip de dispunere, tiglele asezate in al treilea rand acopera gi 0 parte din primul rand. Fiecare rand nou se deplaseaza co jumatate din kitimea tiglei. Pentru randul de deasupra streaginii se vor folosi tigle de streagina, iar pentru randul de sub coama se vor folosi tigle de creasta. Asezarea dubla se foloseste in cazul in care se doreste 0 etansare sporita a invelitorii sau un aspect estetic deosebit. La acest tip de dispunere, pe fiecare sipca se asaz& doua -randuri de figle, randul de deasupra find deplasat cu jumatate din latimea figlei. La Streasina se folosesc figle speciale de streagina, pentru coama nu sunt necesare tigle speciale Tiglele profilate (plansa 3.7, detaliile g si h) se dispun pe sipci montate la distantele maxime prevazute in tabelul 3.1 LUNGIMI DE PETRECERE $I DISTANTE INTRE SIPCI Tabel 3.1 P; Grade % | ~ i | Lungimea-minima de suprapunere a figlelor (cm) | Tip de tight | <35° 35°...40° Tigle solzi | { i | L i + i [asezate simplu 1 |. Tigle solzi Lasezate dublu | 535° | as ‘Tigle profilate | _25°...30° Etansarea suplimentara a invelitorii, necesara in cazul unor pante reduse sau la acoperigurile mansardate se realizeaza cu folie din material plastic, dispusa pe capriori (¥ plansa 3.7, detaliile d, f si h), Pentru asigurarea ventilarii spatiului de deasupra foliei si pentru a permite scurgerea eventuaielor infiltratii de apa, peste folie, in dreptul capriorilor se dispun sipci longitudinale cu dimensiunile minime 4.84.8 em. fn tabelul 3.2 se dau indicatii privind modul de realizare a invelitorii si de fixare a tiglelor in functie de panta acoperisuluiSOLUTI CONSTRUCTIVE IN FUNCTIE DE PANTA ACOPERISULUI Tabel 3.2. Tip de _____Panta__ tiga | Grade | % — Cazuri particulare si solutii constructive a ee [Este necesara folosirea unui strat de folic sau a unui de 25°...30°| 46,6. 57.7 |earton bitumat dispus pe astereala, | 30°....45° | 57,5... 100,0 |Sistemul prezinta siguranta din punct de vedere al Tigle heal |e | | i i hidroizolirii. Eventual se va folosi un strat de folie. 173,2 |Fiecare a treia tight va fi fixata cu carlige de ancorare sau LE _~*" Jeu dout cuie. Eventual se va folosi un strat de folie. _ | S173.2 [Pieeaté vigta'va fi fixata cu catlig de ancorare sau eu dou solzi | 45°. 60° | 100,0.. 2" ___leuie. Eventual se va folosi un strat de folic | 30.6...40,4 [Este necesara folosirea unui strat de folie sau a unui strat | es ton bitumat asezat peastereali, ogee | [Sistemul prezinta siguran{a din punct de vedere al | Tighe [22°...45° | 40.4... 100.0 |risrcizotanl Eventinl se ve lon un strat de folie. | profilate 45°... 60° ' 100,0...173,2 eae a doua sau a treia {igla va fi fixata cu carlig de an-| 4 >60° 17°...22° 2173.2. [Piccare tigla va fi fixaté cu cérlig de ancorare sau cu cuie.| -“__ [Eventual se va folosi un strat de folie ‘| 26" Observatie: In zone cu vanturi puternice tiglele se vor JSixa $i la pante mai mici de 45° . Indiferent de panti, se va Jolosi folie cand podul este mansardat. Elementele laterale, coamele, tigtele din jurul doliei si muchiilor trebuie fixate. 3.2.3. Rezolvarea invelitorii in zonele speciale ‘Stresinile se rezolva cu capriori aparenti (streasina aparenta — planga 3.8, detaliile a 9/5) sau cu capriori mascati (streasina infundata — plansa 3.8, detaliul c), Jgheabul poate fi aparent sau mascat. fn toate*cazurilé;-ceF’putin pe latimea streasinei ‘se monteaza astereala pe care se fixeaza cdrligul pentru jgheab si eventual sortul de tabla de care se Za ciocul dinspre perete al jgheabului. Detaliul de streasina trebuie astfel conceput incat s permita subventilarea zonei de acoperig de sub invelitoare (plansa 3.8, detaliile a, b gic) inchiderea spatiului de ventilatic se realizeaza cu o banda perforata, de aerisire-protectic Termoizolatia peretelui si cea din pod trebuie sa asigure o protectie termica continua in zona de intersectie, pentru a se evita aparitia fenomenului de punte termica. Coamele se rezolva cu ajutorul pieselor speciale tronconice, tigle de coama. (plansa 3.7, detaliul a), fixate cu mortar tip BRAMAC (plana 3.8, detaliul e) sau fixate cu cleme metalice (plansa 3.8, detaliul d). Clemele de fixare, in forma de Z se introduc in rosturile dintre figlele de coama si se fixeazi cu cuie pe o gipcd de coama. 1a montajul uscat, in zona coamelor, subventilaréa aéopérigului se asigura prin spatiul liber dintre tiglele profilate si tiglele de coama. in cazul utilizarii tiglelor solzi pentru invelitoare gi atunci candmontarea coamelor se face cu mortar, subventilarea acoperisului in aceasta zona se asiguy prin prevederea unor tigle speciale de coama, perforate. Doliile se realizeazi cu un clement de PVC stabilizat, in culoarea tiglei, care monteaza pe un ‘strat continuu de astereala (plansa 3.8, detaliul f). Latimea elementului { dolie este de 40 cm gi lungimea de 1,70 m; se monteaza incepand de la streagina, element din amonte petree&ndu-se peste cel din aval Pentru protectia impotriva patrunderii zapezii viscolite, intre elementul de dolie q igle se dispune o banda din material impregnat, autoadeziv Inchiderea lateralit la pazie se realizeaza cu tigle speciale “tigle laterale”, care pq fi stnga sau dreapta (v. plansa 3.7, detaliul a) Aerisirea acoperisurilor in zona de sub invelitoare este necesara pentru a prever eventuala formare a condensului si pentru a reduce pericolul ca zapada s& se topeasi timpuriu gi sa patrunda in zona streaginii sub forma de ghea{a. Ventilarea acoperisului realizeaza in lungul pantei, sub invelitoare, prin prevederea unui gol in lungul streasinet acoperit cu o banda de aerisire perforata si a tiglelor de aerisire dispuse in primul, al doil sau al treilea rand de la coami, find necesare aproximativ 10 tigle de aerisire/100 m? invelitoare (v. plansa 3.7, detaliul a si planga 3.8, detaliul d). Oprirea citderii zapezii de pe acoperis se asigura prin dispunerea unor tig! parazapada (v. plansa 3.7, detaliul a) sau a unor grilaje metalice montate pe supo introdusi sub tigle (v. plansa 3.7, detaliul b si plansa 3.8, detaliile a, b $i c). Numarul d ligle parazapada, respectiv numarul de grilaje metalice se stabileste prin calcul, in functi de panta acoperigului gi de intensitatea incarcarii cu zapada NVELITORI DIN TABLA La constructiile civile, invelitorile metalice pot fi realizate: * din tabla de ofel, zincat’, plana; * din tabla de ofel, plana, cu siraturi speciale de acoperire (tabla LINDAB): © din tablatip igl4 (LINDAB), . 3.3.1. Invelitori din tablii plana de otel, zincata Tabla plana zincaté se livreav’ in foi cu dimensiunile 650x1000, 700x1450 750% 1500 sau 1000x2000 mm sicu grosimea de 0,36, 0.40, 0,45 sau 0,50 mm. Invelitorile din tabla plana se executa numai pe suport continuu, realizat din astere: de sednduri in grosime stabilité prin calcul, dar minimum 24 mm grosime sau pe strat beton. Daca suportul este din beton sau mortar se va prevedea obligatoriu intre acesta tabla un strat separator din carton sau impaslitura bitumate, lipite cu mastic de bitum. Imbinarea foilor de tabla se face prin falturi simple sau duble, in picioare sau culcat (v: plansa 3.9, detaliile a, b, c si d). Falturile perpendiculare pe panta si cele de Ia dolii v fi culcate. Falturile duble se executa la dolii, la invelitorile dirilor situate in regiuni19 tour si precipitafii puternice si cind panta acoperigului este mai micd de 15%. Falfurile i pici vor fi paralele cu linia de cea mai mare panta. Falturile se ung cu chit de miniu, wainte de a fi stranse. Foile de tabla se prind de astereala cu agrafe (copci), de 30...50 mm lafime, wnfectionate din resturile de la croirea tablei invelitorii si avand lungimi corespunzitoare sului de falt la care se folosese (plansa 3.9, detaliile e $i f ¢ 80mm pentru falt simplu culcat si falf dublu; 120 mm pentru falt simplu in‘picioare. Fiecare agrafi se fixeaza in suport cu doua cuie pentru tabla (cuie cu floare lata). Se recomanda ca prinderea foilor de tabla sa se faca cu cel putin‘doua sau trei agrafe : fiecare latura, astfel ca distanfa intre agrafe si nu depaseasca 40 cm (plansa 3.9, detaliul in cazul in care se urmareste un aspect arhitectonic mai deosebit falturile in picioare realizeazi cu forme speciale (planga 3.9, detaliul g) sau cu sipci de lemn (plansa 3.9, salinl j). Streasina \a invelitorile cu tabla se executa similar celor cu tigla, prin dispunerea tligelor pentru jgheab, fixate pe astereala $i a unei pazii din tabla fixat& de invelitoare cu it culcat. Dolia se realizeaza dintr-o fasie din foi de-tabla, incheiate intre ele cu falturi duble cate, iar incheierea cu fagiile de pe versantele adiacente se executa cu falfuri in picioare. Racordarea invelitorii ta calcanele invecinate se face prin ridicarea tablei in lungul retelui pe o inaltime de minimum 30 cm, partea ei superioara introducdndu-se intr-un slit 2...3 em adancime, executat in zid sau in rosturile zidariei de caramida. Marginea tablei fe se introduce in zid, va fi indoita pe 2...3 cm si fixata la maximum 60 cm distanta in te cu cioc batute in rostul zidarici sau cu bolfuri impuscate. Protectia acestui rost se ‘gurd prin scoaterea in consol a unui rand de c&ramizi (v. plansa 3.9, detaliul k). imbracarea cosurilor se realizeaza prin ridicarea tablei invelitorii in jurul cosului cu --30 em gi fixarea ei in rosturile cogului prin cuie cu cioc. La cogurile cu latura lung ralela cu streagina, mai mare de 70 cm, se va executa in spatele cogului 0 sa pentru a (gura scurgerea apelor. . Peretii verticali ai tabacherelor, lucarnelor sau luminatoarelor realizate din lemn” cptusesc cu foi de tabla incheiate cu falturi intre ele si cu invelitoarea curenta (plansa , detaliul 1). Pentru oprirea caderii zépezii de pe acoperis, se dispun la poala acestuia opritori 1 ofel-beton montati in console metalice verticale (plansa 3.9, detaliul i). ~ 3.3.2. invelitori din tabla pland tip LINDAB Tabla plana oferita de firma LINDAB pentru lucrarile de invelitori este un produs itistrat realizat din: * ofel special zincat'la cald pe ambele fete, stratul de zine asigurand o protectie activa puternic anticoroziva;14 © straturi neutralizante pe ambele fete; strat de lac la partea inferioara; * strat de plastisol (poliester) la partea superioara. ‘Tabla se livreaza in foi sau role, in diferite culori: alb, gri deschis, galben, verde deschis, verde inchis, caramiziu, rosu, albastru deschis, maro, negru gi bej Tabla tip LINDAB asigura mentinerea calitatii plastice in zona falturilor, neexistand pericolul deschiderii acestora din cauza fenomenului de arcuire a tablei Tehnologia de montare a acestui tip de tabla este similara celei de la tabla de otel, prezentata in paragraful 3.3.1 3.3.3. Invelitori din tabla tip tigha (LINDAB) Acest sistem de invelitoare se poate utiliza la orice tip de acoperis, cu panta minima de 14°, etanseitatea fiind perfect in cazul ploilor abundente sau a viscolelor puternice. Calitatea superioara a materialului, a formei si a aspectului estetic ii confera posibilitatea utilizarii atat in cazul constructiilor noi, cat si la renovarea acoperisurilor constructiilor existente. Materialul pentru invelitori in st caz sunt foi de tabla ondulate, tip tigld, cu lungimea maxima de 6,00 m si latimea utila de 1,00 m (plansa 3.10, detaliul a). Culorile standard de livrare sunt maro, negru, caramiziu, verde si galben. Tabla ondulata este un produs multistrat realizat similar tablei plane. La invelitorile din tabla tip {igla se utilizeaza gi elemente conexe pentru realizarea streasinilor, a coamelor, a traversarilor prin invelitoare, a iluminarii podului etc. (v. plansa 3.10, detaliul b) invelitoarea se monteaza pe sipci de lemn sau metalice, dispuse la distante de 40 cm, uruburi autofiletante sau cu nituri (planga 3.10, detaliul c) invelitoarea din tabla tip {igla se monteaza intotdeauna cu folie anticondens dispusa sub sipcile pe care se asaza tabla. Folia LINDAB anticondens, realizata din fibre plastice asigura scurgerea apei de. condens gsi ventilarea corespunzatoare a spatiului de sub invelitoare, are o rezistenté mecanica bun’ respinge microorganismele, nu mucegaieste si poseda proprietati fono si termoizolante. Pentru asigurarea ventilarii spatiului de deasupra folic. in dreptul capriorilor se dispun sipci longitudinale, paralel cu pante (v. planga 3.10, detaliul ¢) Ventilarea acoperigului se realizeaza la streasina, prin spatii libere ale ondulelor si pe la coama. in vederea asigurarii unei ventilari corespunzatoare a acoperisului si a podului, raportul intre aria elementelor de aerisire si aria construita a acoperisului trebuie sa fie minim 1/500. in cazul in care sub invelitoare exista si termoizolatie (sau se dispune ulterior) aceasta trebuie sa fie plasata la minimum 50 mm distant de invelitoare. ‘Streasina se realizeazi ca la celelalte tipuri de invelitori C€rligul pentru jgheab si sortul de tabla se fixeaza pe astereala (plansa 3.10, detaliul e). Folia anticondens se ridica pesic as ventilarea realizandu-se printre cutele foii de tabla cu15 Doliile se realizeaza cu profile speciale de dolie care se dispun pe astereala (v. plansa 3.10, detaliul f) Coamele se tealizeazi cu piese speciale drepte sau bombate, care se fixeazd cu suruburi autofiletante de invelitoarea din tabla (v. planga 3.10, detaliile h, i sij). Racordarile la calcane, cosuri si atice se realizeazd cu pazii din tabla plana LINDAB, ca la invelitorile din tabla de otel. 3.4. INVELITORI DIN SITA SI SINDRILA invelitorile din sita si sindrila se utilizeaza la constructiile civile amplasate in zonele de deal si munte, in alte zone in care se urmareste un aspect arhitectonic deosebit al acoperigului, precum gi la refacerea monumentelor istorice. Materiale de baza utilizate sunt (v. plansa 3.11, detaliile a si b) ° sila - lungimea L=300, 350, 400, 450, 500 mm; - latimea 70...140 mm: ~ grosimea 5=5 sau 7 mm; © sindrila: - lungimea L=350, 400, 500 mm: - litimea /=50... 130 mm; - grosimea la cantul de uluc’8,=15 mm; - grosimea la capatul subtire 8.=3 mm; - adancimea ulucului 10 mm Sindrila, care are grosimea variabila si este prevazuté cu uluc, se prelucreazi decorativ la unul din capete, pentru realizarea unui acoperig cu arhitectura deosebita (plansa 3.11, detaliul c) Invelitorile din sité sau gindrila se agazai pe sipci, prajini cioplite sau laturoaie, batute pe cApriori paralel cu poala acoperisului. : Invelitorile din sita’se executé in 2°. 5straturi suprapuse prin: ~~~ © petreccri longitudinale pe minimum % din lungimea sitei (planga 3.11, detaliile d sie): * petreceri laterale pe 1/4, /3 sau #2, | fiind kaitimea sitei (plansa 3.11, devaliile f, g sth) Invelitorile din sindrila se exeouta in doua straturi suprapuse prin: * petreceri longitudinale pe minimum % din lungimea sindrilei (plansa_ 3.11, detaliil i); * imbinare laterala cu lamba si uluc (planga 3.11, detaliul /). Distanta intre sipci se stabileste in functie.de lungimea sitei sau sindrilei. dar nu va fi Mai mica de 15 cm si nu mai mare de 25 cm16 Montarea gifei sau sindrilei se face in randuri paralele cu streasina, incepand de la poala. Fiecare lamela va fi fixat cu un cui, care strabate si lamela randului inferior. Capul cuiului va fi acoperit de lamela randului superior. La streasina invelitorile din sita si sindrila se realizeaza similar celor din ugha. Doliile se executa: / * rotunjite, din sita sau sindrila, caz in care aspectul acoperigului este mai deosebit: * drepte, din tabla zincata, ca la invelitorile din tigla. . La coamé sita sau sindrila de pe fata expusa vanturilor dominante va depasi coamz cu minimum 5 cm. Racordarea invelitorilor din sité si sindrila la calcane, atice. cosuri, lucarne tabachere se face ca la invelitorile din tigla. 3.5. INVELITORI DIN PLACI BITUMINOASE La constructiile civile, placile bituminoase utilizate pot fi: * placi plane, tip sindrila (bardouri); ¢ placi ondulate. 1. Invetitori din plici bituminoase plane Placile plane bituminoase, tip sindrila (bardouri) sunt realizate dintr-un materia compozit — 0 reteta speciala de bitum, impaslitura din fibre, granule ceramice si colorant speciali. Forma plicilor poate fi diferita - cu margini dreptunghiulare, ovale, triunghiulare sat solzi (plansa 3.12, detaliul a) iar gama de culori este extins’ — rosu, rosu inchis. verde, er (erracotta, negru, maron. Pe partea care rimane vizibila bardourile au finisaj din granule ceramice colorate. Avand aceste caracteristici, invelitorile cu bardouri ofera posibilitate: tealizarii_unor- acoperisuri cu design inovator;~armonizat cu mediul incotijurator si ct functionalitatea cladirii, Un clement caracteristic la aceste placi este banda de adeziv de pe ambele fete, care Sub influenta caldurii solare se activeaza si conduce la lipirea placilor intre ele, dup? montajul lor pe astereala. Materialele auxiliare utilizate la realizarea invelitorii din bardouri sunt: * feltul ~ o folic de fetru impregnata cu bitum, care are rolul de a egaliza diferentek mici de grosime dintre scandurile asterelei gi de izolare termica suplimentara; adeziv special, care se intinde in straturi subtiri, pentru lipirea feltului pe astereali $i in anumite zone, a bardourilor intre ele sau pe felt; cuie galvanizate cu floare mare: actimare sau sorturi din polivinil sau din tabla galvanizataStratul suport \a invelitorile cu bardouri este continuu, realizat din astereala de scAnduri, panouri din fibre de lemn sau din placaj. Se recomanda ca materialul lemnos si fie bine uscat, fara asperitati si fixat rigid pe cdpriori intrucat orice deformare localé a asterelei compromite invelitoarea. Primut strat al invelitorii este realizat din felt, care se pozeazi pe toatd suprafata asterelei: Asezarea feltului se face in straturi orizontale succesive, prin derularea sulurilor, pozarea facdndu-se de la streasina spre coama. Primele straturi se suprapun pe cel putin 10 om, iar urmatoarele pe cate 5 cm. Montarea bardourilor incepe de la streasina prin asezarea unui rand de plecare, alcdtuit din bardouri carora li s-au taiat aripile. Randurile urmatoare de bardouri se nozitioneaza astfel inct sa se realizeze un decalaj de jumatate de aripa intre dou’ randuri succesive. Fixarea bardourilor se face: © fiecare placa cu cate 5 cuie (planga‘3./2, detaliul b) la acoperiguri cu panta < 60°; © fiecare piaca cu cate 10 cuie (plansa 3.12, detaliul c) la acoperiguri cu panta > 60°. Stresinile se rezolva ca la invelitorile cu figla, peste stratul de felt aplicdndu-se un vrofil din tabla galvanizaté sau-din polivinil (sort), fixat cu cuic, pentru sustinerea gheabului (plansa 3.12, detaliul d). Coamele se realizeaza astfel: * partea superioara a bardourilot de pe ultimul rand de pe un versant se intoarce pe celalalt versant si se bate in cuie (planga 3.12, detaliul e), 7A piese de coama, care se obtin din taierea placilor de bardou in trei, corectarea colturilor prin taierea oblica si indoirea (eventual la cald) dupa panta celor doi versanti (plansa 3.12, detaliul e), * montarea pieselor de coama se incepe dinspre partea opusa vanturilor dominante sau dinspre partea de jos a coamei, in caplama; * fiecare pies de coama se fixeaza cu cate un cui de ficcare parte a coamei. Doliile se pot realiza in doua variante: * cu piese speciale de dolie, tdiate din plicile de bardou, care se monteaz4 incepand de la streagina prin suprapunere si fixare cu cuie. in prealabil, in zona doliei, pe lajimea de 1,00 m se aplica, prin lipire gi batere in cuie un strat suplimentar de felt. Invelitoarea din bardouri se croieste dupa forma doliei si se lipeste pe o latime de minimum 8 cm (planga 3./2, detaliul f); + prin incrucisarea alternativa a placilor de invelitoare de pe cei doi versanti: gi in acest caz, in prealabil se monteaz& un strat suplimentar de felt (planga 3.12, detaliul g). La fronton, in functie de latimea streaginei, inchiderea se poate realiza + prin scoaterea in consola a asterelei, maximum 15 cm gi dispunerea unei pazii cu lacrimar realizata din poliyinil sau din tabla galvanizata (lange 3.12. devaliul h): ¢ prin prevederea unui caprior, in cazul streasinilor cu iatimea 50...100 cm, dispunerea unei pazii verticale din tabla zincata sau din polivinil, fixata cu agrati18 la partea inferioara si inchiderea invelitorii cu sipca opritor protejaté cu pazie din tabla (plansa 3.12, detaliul i). invelitoarea se racordeaza cu sipca opritor prin intermediul a doud pazii din tabla, una dispusd deasupra stratului de felt si cealalti deasupra ultimului rand de placi ale invelitorii Racordarea invelitorii la calcan, cosuri, atice se realizeara cu pazii din tabla, ca la invelitorile din igla 3.5.2. Invelitori din plici bituminoase, ondulate Placile ondulate bituminoase au dimensiunile (planga 3.13, detaliul a) © lungimea 2000 mm: ¢ latimea 950 mm; > © inaltimea ondulei 35 mm: © l&{imea ondulei 95 mm; © grosime 2,8 mm, Placile sunt executate din fibre celulozice reciclate, ragini termoplastice si pigmenti minerali, impregnate cu bitum la temperatura si presiune inalta: se livreaza in culorile negru, rogu, verde si maro. Pentru coama se folosesc piese speciale cu aripi drepte (planga 3./ 3, detaliul c). Montarea placilor ondulate se face: * pe strat suport continuu din beton sau astereala, solutic utilizata in special in cazul in care se reface invelitoarea degradata; * pe sipei perpendiculare pe panta, dispuse la distante de 480 mm. la pante ale acoperisului sub 15°: * pe sipci perpendiculare pe panta, dispuse la distante de 600. .620 mm, la pante ale acoperigului egale sau mai mari de 15°. Dimensiunile sipcilor se stabilesc prin calcul in functie de in Suprapunerea in lung a placilor se face: * pe 300 mm, la pante sub 10°; * pe 200 mm, la pante intre 10° si 15°, * pe 140 mm, la pante egale sau mai mari de 15° Suprapunerea laterala se face: la pante ale acoperigului sub 10°, * pe latimea unei ondule. la pante ale acoperigului peste 10" Montarea plicilor se face incepand de la streasina. Randul uri decaleaza cu jumatate din latimea placii (plansa 3.13, detaliui a) Fixarea placilor se face cv ajutorul cuielor speciale cu floare lata si rondele elastice, la fecare ondula in zona suprapunerilor longitudinale si din doua in doua ondule pe sipeile intermediare Stresinile aparente sau infuridate se rezolva ca la invelitorile cu prin scoaterea in consola a placii ondulate, maximum 70 mm, astfel ineat apa de pe acoperis direct in jgheab (plansa 3.13, detaliul b) rearile afer ente, Mor de placi se © scurga19 Coamele se rezolva cu piese speciale din placi bituminoase drepte, racordate in functie de panta versantilor (plansa 3.13, detaliul c). Doliile se rezolva din tabla zincata, montata pe astereala, ca la invelitorile din tigl Stresinile de fronton se rezolva cu pazie din scdndura geluita peste care se intoarce jumatate din prima ondulai a placii (planga 3.13, detaliul d) sau cu piese speciale din tabla zinéata sau din mase plastice (planga 3.13, detaliul e) Racordarile la calcane, atice, coguri de fum sau de ventilatie se realizeaza cu pazii din tabla zincata, ca la invelitorile din tigha.20 Capitolul 4 SARPANTA 4.1, ALCATUIREA SARPANTEL Sarpanta reprezintii elementul de rezistenta al acoperigurilor cu pant mare in cazul cladirilor cu latimi reduse sau cu ziduri interioare ce pot servi ca reazeme pentru sarpante, se utilizeazi sarpante dulgheresti pe scaune. Sarpantele pe scaune sunt alcatuite din stalpi verticali sau inclinati denumiti popi, legati intre ei in sens transversal cu clesti, care impreuna cu cApriorii asezati in dreptul popilor realizeaza un contur indeformabil in sens transversal (plansa 4.1). Longitudinal, pe capul popilor reazema pane ce sustin capriorii. legate de popi prin contrafise care asigura stabilitatea longitudinal a sarpantei in functie de modul de dispunere a zidurilor portante aie cladirii, deci de posibilitatile de rezemare ale popilor, care transmit incarcarile sarpantei la aceste ziduri, se disting - cli cu ziduri portante transversale, dispuse regulat, la care sarpanta se realizeaza cu popi verticali, asezati in sectiune transversala la distante optime din punctul de vedere al deschiderii cApriorilor si amplasati longitudinal cladirii in dreptul zidurilor transversale (planga 4.2); - clidiri cu ziduri portante longitudinale, la care sarpanta se realizeazi cu popi verticali sau/si inclinafi (in functie de latimea cladirii), ce reazema pe zidurile longitudinale (plangsa 4.3). in plana 4.4 sunt indicate diverse solutionari de sarpante pe scaune, cu rezemare pe ziduri longitudinale (a...) sau pe ziduri transversale (e.../). in functie de marimea’ deschiderii cladirii. 4.2. ELEME RPANTEL C4priorii sunt piese din lemn dispuse dupa linia de cea mai mare panta, care sustin clementele secundare ale acoperigului (sipci, astereald); se executa din tigle sau grinzi dé lemn ce reazema pe pane, distanta uzuala intre capriori d; (in sens longitudinal cladirii) est de 0,70...1,20 m. Capriorii se realizeaza din dulapi dispusi cu dimensiunea mare of inaltime gi cu latimea minima de 58 mm (v. anexa A, fabelul |.1) sau din sortimente dd prinzi (v. anexa A, tabelul 4.2). Panele sunt piese din lemn, rezemate pe. popi, dispuse longitudinal cladirii) Distantele intre pane in sens transversal cladirii dy (deschiderile sa fie cuprinse intre 2,0 si 3,5 m. Distantele intre popi, in apriorilor) se recomand@ 1s longitudinal cladirii,Planga 3.1. INVELITOARE DIN TIGLE SOLZI ASEZATE SIMPLU PE $IPCI: a ~ rezolvare la streasind; b — rezolvare la coamd; ¢ — rezolvare la dolie; d ~ rezolvare la cornisa cidité;e — vedere in plan; 1 — tigle solzi; 2 — sipcd; 3 — cdprior; 4 — pani de coamé; 5 — pand la dolie; 6 ~ consola; 7 —jgheab; 8 — cirlig pentru jgheab;. 9 — sort din tabla; 10 — pazie din lemn 2,8x20 cm; 11 —célleai; 12 = olan de coamé; 13 — mortar de var-ciment; 14 —astereald din scanduri; 15 dolie din tabla zincaté; 16 —-agrafé pentru fixarea foii de tabla pentru dolie; 17 — ancoraj din ofel-beton; 18 — perete exterior din zidarie de céirémida placat cu termoizolatie din polistiren; 19 — centuré din beton armat; 20 ~ planseu prefabricat; 21 — termoizolatie in pod; 22 — pardoseala in pod; 23 ~ scoaba.IT ernarnen BESS See SR 3 ZZ J r= c Plangsa 3.2. INVELITOARE DIN TIGLE SOLZI ASEZATE DUBLU PE SIPCI: ezolvare la streasind; b ~ rezolvare la coami; ¢ — rezolvare la dolie; d — rezolvare la cornisit igle solzi; 2 — sipcit; 3 — ciprior; 4 — pana de coamé; 5 ~ pana la dolie; 7 — jgheab; 8 — carlig pentru jgheab; 9 — sort din tabla; 10 — pazie din lemn 2,8%20 cm; 12- olan de coamé; 13 — mortar de var-ciment; 14 —asterealé din scanduri; 15 —dolie din tabla zincatd: 16 ~ agrafé pentru fixarea foii de tabla pentru doiie; 17 — ancoraj din ofel-beton; ete exterior din zidarie de cdrémida placat cu termoizolagie din polistiren; 19 — centura din +20 tennant meafaheinats 21 — tormaizalatio in nod: 22—nardaseala in nod: 23 — scoabé.= HD Plansa 3.3. INVELITOARE DIN TIGLE SOLZI ASEZATE SIMPLU PE $IPCI $1 ASTEREALA: a rezolvare la streasind; b — rezolvare la coamé; c— rezolvare ta dolie; d —rezolvare la cornisa zidita; e— vedere in plan; | — tigle solzi; 2 — sipcd perpendiculara pe panta; 3 — sipca paralelé cu panta; 4—foaie carton sau panza bitumati astereala; 6 — caprior; 7 — pana de coaméa; 8 — panda de dolie; 9 — cosoroabit; 10 — jgheab; 11 — carlig pentru jgheab; 12 — cérlig pentru sort; 13 — sort din tabla: 14 — pazie din lemn; 15 - cdiledi de lemn; 16 — olan de coamd; 17 — mortar de var-ciment; 18 — cuie $4 mm, L=100 mm; 19 - dolie din tabla zincata; 20 — agrafaé peritru ficarea foii de tabli zincaté pentru dolie; 21 — ancoraj din ofel-beton; 22 — agrafa pentru fixarea sortului din tabla; 23 — mortar din var- ciment; 24 — diblu din lemn sau din material plastic (si holtzsuruburi) sau bolturi impuscate: 25 — perete exterior din tidarie de cérémida placat cu termoizolatie din polistiren; 26 ~ centurd dir beton arniat; 27— planseu prefabricat; 28 ~ termoizolatie in pod; 29 ~ pardoseala in pod; 30 —scoabé.250mm ° TE PE SIPCE Plansa 3.4. INVELITOARE DIN TIGLE PROFILA TE ASEZA a 3b — rezolvare la coamé; c — rezolvare la doli — rezolvare la cornisé, 60% d — detaliu de invelitoare ta streayind aparenta: ‘¢ — detaliu de invelitoare la coama; f — detaliu de dolie cu placi de dolie taiate din placi normale: g—detaliu de dolie cu plici normale incrucisate; tt si i — detalii de streasina la fronton; 1 — placa tip Bardoline; 2— partea vizibild a plicii: 3 — partea placii care se acoperd de placa urmitoare; 4 - banda autoadecivi; 5 — cuie de fixare a plicilor; 6 — felt; 7 — astereala; 8 — caprior; 9 — asterealii geluita si profilata; 10 — zoné geluita si eventual profilata a cépriorului; 11 — jgheab; 12 ~ carlig pentru jgheab: 13 — placi pentru primul rand cu aripile taiate: 14 — sort din tabla sau din polivinil; 15 ~ pazie din scindurd geluité; 16 — sipca pentru inchiderea rostului; 17 — cosoroaba; 18 ~ scoaba o12 mm: 19 — ancoraj din ofel-beton; 20 —talpa; 21 ~ foaie carton sau panzi bitumati; 22 — pardoseala in pod; 23 —termoizolatie in pod; 24 — plangeu din elemente prefabricate de beton armat; 25 — perete exterior din zidarie de caérémida placat cu termoizolatie din polistiren expandat; 26-=foaie normala intoarsa pe versantul opus; 27 ~ piesd de coamé (1/3 din placa normald); 28 — pana de coamé; 29 ~ cuie g5 mm 1=100 mm; 30 ~ foaie suplimentara de felt; 31 ~ placi de dolie, obtinute prin taierea placilor normale; 32 — distanier tdiat din placa normala: 33 ~ pazie din tabla; 34 — termoizolatie ta cidul de fronton: 35 —centura din beton armat; 36 — sipca opritor; 37 — agrafa pentru fixarea paziei din tabla.-2 NPN NNNN IN Plansa 3.11. INVELITORI DIN $ITA SI SINDRILA: a — detaliu sija; b — detaliu sindrila; ¢ — vedere invelitoare la diferite forme de sindrile; d — vedere invelitoare din sita, cu petrecerii pe —_lungir sectiune prin invelitoare din § S~ pozitionarea sitei cu petrecere laterala V4: & — pozitionarea sitet cu petrecere laterald YW; h — pozitionarea sitei cu petrecere 2; i—detaliu invelitoare din sindrila; j — detaliu imbinare lateralit yindrila, cu lamba gi uluc; 1 ~ sit: 2 ~ sindrila: 3 ~ sipea; 4 - cdprior.Lx 480, (3 x6 20) qm 12001140) Planga 3.13. INVELITOARE DIN PLACI BITUMINOASE ONDULATE! 4 —detaliu montare placi; b — detatiu rezolvare la streasiné infundati: ¢ — 4~ detaliu rezolvare la streasind fronton prin intoarcerea ultimei ondule: e ~ detaliu de rezolvare la Sronton cu pacie de tabla sau de polivinil; 1 ~ placi bituminoase undulate; 2 - sipci; 3 ~ cuie speciale cu floare lata si rondele elastice; 4 ~ cdprior; § — jgheab; 6 ~ carlig jgheab; 7 ~ pazie din lemn; § — sedindura pentru inchidere la streasiné, geluita si profilata; 9 ~ sipci pentru acoperire rost: 10 ~ sipci pentru fixarea scdndurilor; 11 ~ seénduri pentru reatizarea streasinei; 12 — fururd: 13 ~ edledi: 14 — cosoroaba; 15 — foaie carton bitumat; 16 — ancoraj din orel-beton; 17 ~ scoabi $12 mun; 18 ~ pardoseala in pod; 19 ~ termotzolatie in pod; 20 ~ plansew prefabricat; 21 ~ mortar de poz 22 ~ perete exterior din zidarie de céiramidé placat cu polistiren expandat; 23 ~ piesii de coamd din placa bituminoasa dreapta; 24 — pand de coum; 25 — onduldt intoursa: 26 ~pazie din tabla cincata sau din polivinil, detaliu rezolvare la coamé;67 It t i I l 3] ti A8 { | f Tir q ! et i \ nt ie ile ik 7 10 { i It ot tt tit nt 1 H 1 1 {i 7 n t fl { 1 il -_| J Ay 41 onda dy a t t me + + —t t- 9 a» an n—W dz = 200...: 350m, c. # = 3.00... 5.00m dy yd? ae Planga 4.1. PLAN $I SECTIUNI SARPANTA CU REZEMARE PE ZIDURI TRANSVERSALE: @ ~ plan; b — sectiune longitudinala; c — sectiune transversala curenta; 1 — pop: 2 ~ pand centrala; 3 ~ pana intermediara; 4 — pana de coamd inclinata: 5 ~pand lateralat; 6 — cosoroaba 12x10 cm; 7 — cipriori; 8 — contrafisit: 9 — clesti 2x2,8x15 cm; 10 ~talpa.° H t I or a ht i Cr rt Co La cer I To tt 1 SI : T I I I I I L Co I [4 I T T T I - I I I T a L Lot a To - | | | ae 42 —_t— a a2 28,10 REZEMARE PE ZIDURI TRANS* 1 — pana centrala: 2 — pan intermediara. 4 — contrafise; 5 — céipriori: 6 — clesti 7 ~ talpd; 8 ~ cuie pt mm L=100 mm: 9 — scoabe $12 mm; 10 — planseu din beton armat turnat monolit sau din elemente prefabricate de beton armat; 1] ~ cid transversal: 12 ~ ancoraj din otel-beton; 13 — cosoroabat 12x10.cm.= feo) Plansa 4.3 sARPANTA PE SCAUNE CU REZEMARE PE ZIDURI LONGITUDINALE: 1 — pané centralé; 2 — pand intermediara; 3 — pop; 4~ contrafise; 5 — céprior; 6 ~ clesti 2x2.8x15; 7 —talpa 15x15x50; 8 ~ cuie g4 mm, L=100 mm; 9 — scoabe g12 mm; 10 ~ plansew din beton armat turnat monolit sau din elemente prefabricate de beton armat; 11 — zid longitudinal; 12 — ancoraj din otel-beton; 13 —- cosoroaba 12x10 cm; 14 — clesti pentru realizarea stresinii.Plansa 4.4. SCHEME DE SARPANTE: a, 6 ¢ yi d ~ ca recemare pe ciduri longitudinale mediane: ¢, f. g. h gi i — eu rezemare pe siduri sau pe gringi transversale.2 s 6 1 3 | al _ et 7 oe | ii—ll cs tye + ‘ yA 3 £ — x 1 am 4 t wa def Pa . sy 1 Plansa 4.8. DETALIU DE REZEMARE PANA DE COAMA PE POP LA SARPANTA Cl REZEMARE PE ZIDURI TRANSVERSALE SAU PE ZIDURE LONGITUDINALE CU POP CENTRAL: de coama; 2 pop central: 3 — clesti 5 — contrafisd $10...12 em: 6 — scoabe latime caprier: T= par doe 27 —ctie dt min, LS150 min: 6. ru conteafisa: dy riori.Plansa 4.6. DETALU CARACTERISTICE LA SARPA PE SCAUNE CU REZEMARE PE ZIDURI TRANSVERSALE: a — detaliu de rezemare a panei intermediare pe pop: b ~ detaliu de coamd la sarpanté fara pop central; c —detaliu de rezemare si ancorare a popului pe zidul transversal; I~ pan intermediara; 2 — pop: 3 —caprior: 4 — contrafisa $10...g12 cm: 5 - clesti 2x2,8x15 cn 6 —scoabe $12 mm: 7 cuie $4 mm, L=100 mm; 8 = rigli de coama 5,8x7,5 cm: 9 ~ talpa 15x15x40 cm; 10 — ancoraj din otel-beton: TI ~ plangeu din beton armat monolit sau din elemente prefabricate de beton armat; 12 ~ zid transversal; d— diametru contrafisa.ae Plansa 4.7. DETALH CARA CTERISTICE LA SARPANTE PE SCAUNE CU REZEMARE PE ZIDURI LONGITUDINALE: !— pand intermediard; 2 ~ pop vertical; 3 — pop inclinat; 4~ ciprior; 5 - clesti 2x2,8x15 cm: 6 — talpa 15x15x50 cm; 7 — scoabe $12 mm; 8 ~ cuie d4 mm, L=100 mm: 9~ ancoraj din ofel-beton; 10 — planseu din beton armat turnat monolit sau din elemente prefabricate de beton armat; LH ~ zid longitudinal; 12 ~ cep 3x3 cm sau dt cin; b.— latimea céipriorutui; d—diametru pop.12 PRN eA iS Uasessesesesesel ee meen Peers [_ 7 | + 1s Hl Th 1 zi | 7 vt e! 1 T “FEISS & (il ; _ AT 5/1. - ie Planga 4.8. DETALU CARACTERISTICE LA SARPANTE PE SCAUNE CU REZEMARE PE ZIDURI LONGITUDINALE (schema d din plansa 4.4): 1 — pana intermediara; 2 ~ pop inclinat; 3 caprior: 4 - clegti 2x2,8x15 cm: 5 — contravantuire 2,8x15 cm; 6 —cuie $4 mm, L=100 mm; - scoabe 612 mum; 8 = talpé 15x15x60 cm: — ancoraj din ofel-beton: 10 ~ centura de beton armat: 11 — perete exterior din zidarie de caramida placat cu twrmoizolatie suplimentara din polistiren expandat: 12 — plangeu prefabricat: 13 ~ mortar de poxi. | cnt grosimes vertical; 15 —perete interior longitudinal, 14—pop vSi 2de 2 Plansa 4.9. DETALIU DE STREASINA INFUNDATA CU SCHIMBARE DE PANTA: 1 ~ figle: 2 — sipci pentru sustinerea tiglelo 3 ~caprior curent; 4—céprior pentru schimbare « panta; 5 — astereala; 6 — folie din carton sau pan. bitumata; 7 — sipci paralele cu panta: 8 — sort d: tabla zincata; 9 — agrafa pentru prinderea sortult 10 — jgheab; 1i — carlig jgheab; 12 — pazie d lemn cu sau fara ornament; 13 — sip longitudinale 4,8x4,8 cm pentru _fixar. scdndurilor de inchidere a stresinii; 14 — scandw falusite si rindeluite; 15 ~ sipci longitudins 4,82,8 cm pentru acoperirea rostului; 16 — grin din lemn, cu sectiunea capriorului peni sustinerea stresiniiz 17 — sipci 2,8x4,8 cm peni sustinerea sipcilor longitudinale; 18 — calcai lemn; 19 — cosoroabaé 12x10 cm; 20 — ancoraj« orel-beton; 21 — scoaba $12 mm; 22 — planseu beton armat turnat monolit sau din eleme prefabricate de beton armat; 23 centura beton armat; 24 — perete exterior din -pz-b-cos*a+pi,-b [Nim] «¢ IPOTEZA a 3-a: «© Incércéri uniform distribuite: 3x = 4x =e, -b-sina [N/m] a a c (4.12) G5 =45 =B86-b-cosa [N/m] « Incdredri concentrate: P2,=P2=P-n-sina — [N] (4.13) Pi, =P2=P-n-cosa — [N] opt wt = * ° Fig. 4.9. STABILIREA EFORTURILOR y UNITARE NORMALE IN SCANDURILE ASTERELEL Astereala este un element incovoiat oblic pe doua directii (fig. 4.9.), care se verifica la momentul incovoietor maxim si la care se determina sdgeata (deformatia) maxima. Momentele, in cele trei ipoteze de incdrcare, din care se alege valoarea maxima se determina cu relatiile: ° IPOTEZA Lt: iy cdi Mi, = [Nmm] (4.14)SZ * IPOTEZA a 2-a: (4.15) (4.16) Ca orice element de constructie supus la solicitarea de incovoiere. astereala se verifica la: I. Capacitate portanti; LL Rigiditate la incovoiere I. Verificarea la capacitatea portanta se face cu relatia’ M3 May 4 —2hs 4 —f¥ <1.99 (4.17) Mi, My in care: M2, si M%., sunt componentele momentului incovoietor efectiv (de calcul), corespunzatoare axelor centrale principale de inertie ale elementului, x-x, ,respectiv y-y (fig stabilite in functie de schemele de incarcare si de deschiderea de calcul a elementului. in Nmm; se vor lua in considerare urmatoarele perechi de momenie: - MiS"’ (unde i reprezinté numarul ipotezei de calcul) impreuna cu MM"? corespunzator ipotezei “i”. - Mi" impreuna cu Mico - Mr, si M?, - capacitatile portante ale barei la incovoiere statica pe directia celor dou! axe centrale principale de inertie, x-x si respectiv y-y, stabilite cu relatiile:33 Mrs = R; » Weateat.x my My = Ri + Wedeuy “Mn (4.18) unde: Rf este rezistenta de calcul a lemnului masiv la incovoiere statica, in functie de specia materialului lemnos, clasa de calitate a lemnului si conditiile de exploatare a clementului de constructie, in N/mm? (v.anexa C, tabelele C.7 si C.8); m,, este coeficientul de tratare a lemnului la solicitarea de incovoiere static (v. anexa C, tabelul C.9) b-h? Wosteat.x = 6. [mm’] > (4.19) buh 3 Woiary =~ [mm] Il. Verificarea de rigiditate la incovoiere static’ se face cu relatia Fraax finat S Foam » (4.20) fin caré intervin valorile normate ale incarcarilor afectate cu coeficientii partiali de siguranta ‘corespunzatori starilor limita ale exploatarii normale, sub efectul incarcarii totale de ‘exploatare, corespunzatoare ipotezelor de calcul. a) incdrcérea permanenti: [aps =a3" -sina. [N/mm] sm 4.21 Sp = Bo" lat = =qh*-cosa [N/mm] (421) }) incarcarea din zapada: a2" =g,-c, -¢(z)-Y)-b-cosa [N/m]; (4.22) Valorile coeficientului yp pentru incarcarea din z4pada sunt date in anexa B, tabelele B6siB7. qe = a -sina. [N/m] (423) qis =qe"-cosa [N/m] ©) Incércarea din vant: Qn = Brey Cy (Z)-By “Yo°D (4.24)34 Valorile coeficientilor 7 pentru incarcarea din vant sunt date in anexa B, tabelele B.11 si B.12. qe =9 ee (4.25) {i =i" [N/m] @) Incércarea utila: Po" =P-si IN pes apa [Pet =P-sina IN] (4.26) pe" =P-cosa [N] « Deformatii (sigeti) datorate incircarii permanente: £2. = febnax + ke, i fimall eta) ain fy = Ehinay + Klee) (4.28) in care (4,29) in care: E este modulul de elasticitate, stabilit in functie de specia materialului lemnos (v. anexa C, tabelul C.3); h sib - dimensiunile sectiunii transversale, in mm; k ‘or - coeficientul stabilit in functie de durata de actiune a incdarcarii; pentru clasele 1 si 2 de exploatare a constructiilor valoarea lui k§,, este 0,5“35 * Deformatii (sigeti) datorate incarcirii din zipada: Fh. = Pina (4+ Kise) “ : (4.30) fy = Flinay (+ ke) ae, [ean = 585-88 fo) (431) : 5S. aay Pay =o “384 in care: Keer este coeficientul stabilit in functie de durata de actiune a inearcarii din zapada, care pentru clasele | si 2 de exploatare a constructiilor are valoarea 0,25. + Deformatii (sigeti) datorate incircirii din yant: P= fina (I+ Ker) £2, = Fh Rie) a [reas == (4.33) Poa in care: k jor este coeficientul stabilit in functie de durata de actiune a incarcarii din vant, care pentru clasele | si 2 de exploatare a constructiilor are valoarea 0,00. * Deformatii (sageti) datorate incirearii utile: £2. = Cina + Kee) f= fe (4.34) wy > Eainst.y ( he ke)36 uinst.x = (4.35) finaiy = (nin . in care: ¥ kier este coeficientul stabilit in functie de durata de actiune a incarcarii utile, c: pentru clasele 1 si 2 de exploatare a constructiilor are valoarea 0,00 © Ipoteza 1: Te = fps #0. [mm] (4.36 fe, = fe. +f2, [mm] (4.3 ¢ Ipoteza a 3-a: f= fh tf. [mm]; 43 f= fp. +f3, [mm] f (4.89) in care intervin valorile normate ale incarcarilor: a) incdrcarea permanenta: 8 dy +d att =e, {+ 2 } +bychy Pays [Nim] (4.90) * b) Incarcarea din zapada: d, +d; Qn = 8,6 -€, “Yo (43): [Nim] (4.91) (pentru Yo v. anexa B, paragraful B.2). ©) incdrcarea din vant: at" =B cy -ey(2)-B, “Yo { [Nim] (4.92) (Pentru yo v. anexa B, paragraful B.3) ght =qe"-sina [N/m]; {ee = af" cosa. [N/m] wo Deformatii (sigeti) datorate incArc4rilor permanente: Ff = FP (l+KBic) [mm] (4.94)vu 5 ghy-l fg = mm pins "384 ET [mm] [mm*] unde b si h sunt dimensiunile sectiunii transversale a panei; k§r = 0,5 pentru constructiile din clasele | si 2 de exploatare. © Deformatii (sigeti) datorate incdrcirilor din zApada: P= thal ki) [oom] [mm] Kier = 0,25 pentru constructiile din clasele | gi 2 de exploatare © Deformatii (sigeti) datorate inciredrii din vant: FP = Flags (l+ Kier) [oum] Bey = Blasts ( ae Kir) [mm] 5 ak Mos =3¢q° pal > 5 aty le - {mum} Kier = 0,00 pentru constructiile din clasele | si 2 de importanta (4.95) (4.96) (4.97) (4.98) (4.99) (4.100) (4.101) (4.102)St E — modulul de elasticitate caracteristic. Siigeata in ipoteza I va fi: fp = £2 + £2. (4.103) Sageata in ipoteza a 2-ava fi: 2 +f, [mm], (4.104) jn care: fh. =f2,. [mm] (4.105) f,, =fP + * re +f?, [mm] (4.106) Fax = max(f ,f) (4.107) 4.5.8. Calculul popitor Popii sunt elemente ce preiau reactiunile panclor. incarcarea maxima pe pop este cea mai mare dintre valorile rectiunii verticale, stabilita din primele doud ipoteze de incarcare, pentru schema de calcul a panelor din figura 4. 12. © IPOTEZA 1: -t [NJ (4.108) © 8p =B_ Pn in caren = 1,1 e IPOTEZA a 2-a: Ny (2 Pe cos (4.109)Sistemul de preluare a reactiunilor panelor de catre popi difera dupa cum popii sunt verticali sau inclinati.” Popii_verticali (fig. 4.13) se considera elemente comprimate centric, articulate la ambele capete astfel ca lungimea de flambaj 1, = H. Verificarea popului se face la compresiune cu flambaj folosind relatia: N Noux SC, (4.110) in care: ; C. = Acateut “REY “Me (4.111) = Nynex = max(N,.N,) (4.112) ts Fig. 4.13. SCHEMA DE CALCUL A POPULUI INCLINAT C, - capacitatea portanta a unei bare simple din lemn, supusa la compresiune cu flambaj; Acateu — aria sectiunii de calcul a barei slabite, in mm”, stabilita conform urmatoarelor relatii: Aria de calcul la barele comprimate se stabileste in functie de Arn $i Ane: (aria brutd,respectiv aria neta a sectiunii celei mai solicitate), astfel: © pentru secuunt fara slabiri sau cu slabiri ce nu depdsesc 25% din sectiunea brutdé si nu sunt pe fetele paralele cu directia de calcul la Alambaj Again Annus = pentru sectiuni cu slabiri ce depasesc 25% din sectiunea bruta si nu sunt pe fetele paralele cu directia de flambaj ~ A cateui=4Aner 3S Abrus ' pentru sectiun cu slabiri simetrice care sunt pe fetele paralele cu directia de flambaj © Acaeut*Aner53 In cazul slabirilor nesimetrice care sunt pe fetele paralele cu directia de flambaj, parele se calculeazi la compresiune excentricd, momentul rezultand din aplicarea excentrici a fortei de compresiune: Acaicu Va fi de fapt aria popului stabilita din sortimentul dat in anexa A (diametrul minim al popului este de 12 cm), in mm’; ~ . Rg - rezistenta de calcul a lemnului masiv la compresiune axial, paralel cu fibrele, in N/mm’ (v. anexa C, tabelele C.7 si C.8); @ - coeficient de flambaj determinat cu relatiile: - 3100 pentru A > 75; Metra 5: (4.113) o=l -os-{2) , pentru A < 75; t 100 2. coeficientul de subjirime al popului, in care i —raza de giratie a popului, in mm; [Toon is jee (4.114) VAren pentru elemente cu sectiune circulara, i= 0,25-, unde este diametrul sectiunii, in mm, iar pentru sectiuni dreptunghiulare i=0,289-b, unde b este dimensiunea minima a Popului, in mm: Ipop — momentul de inertie al popului, in mm’*:; Apop ~ aria popului, in mm’. Popii inclinati utilizati la schemele de sarpanta b si c din planga 4.4, formeaza fmoreuna cu coarda un sistem de preluare a reactiunii din pana (fig. 4.14, a). Similar, la éciema d de sarpanti din plansa 4.4, reactiunea din pana este preluaté de cei doi popi i (fig. 4.14, b). Popii inclinati si coarda se considera articulati.Fig. 4.14, SCHEME DE CALCUL ALE POPILOR [NCLINATI Pentru calculul popilor inclinati gi a corzii se determina eforturile de compresiune C din popi gi efortul de intindere T din coarda. Pentru schema din figura 4.14, a: (4.115) (4.116) [N]. (4.117) 2-sina, Popii inclinafi se verifica la efortul de compresiune C, cu aceleagi relatii ca si cele folosite la popii verticali: e si c2) Sarpantele pe scaune se pot realiza: © cu doua randuri de popi intermediari, dispusi vertical (planga 5.1, fig. d) sau dispusi inclinati (planga 5.1, fig. e si fv; © cu pop central si dou randuri de popi intermediari (planga 5.2, fig. a); "ecu /patru randuri de popi, din care cei centrali sprijina pe clesti (planga 5.2, fig.'b). in cazul absentei popului central, cipriorii se rigidizeaza la coama prin intermediul unei rigie iongitudinaie si a ciestitor.58 Pentru ca impingerile orizontale din popii inclinati si nu aiba valori mari, inclinarea acestora se limiteaza la minimum 45° fata de orizontala (plansa 5.1, fig. e si f). Stabilitatea longitudinala a ansamblului acoperigului se asigura cu (v. plansa 5.1 $i planga 5.2): © contravantuiri dispuse la partea inferioara a capriorilor, realizate din scanduri sau dulapi, dispuse incrucisat; * contrafige din lemn ecarisat sau rotund, dispuse longitudinal intre pane si popi, sub un unghi de aproximativ 45° Stabilitatea transversalai a sarpantei pe scaune se asigura prin dispunerea unor perechi de clesti, care rigidizeaza capriorii de scaun de popii verticali sau inclinati. La deschideri mari (plansa 5.2, fig. 6), reactiunea de la popii centrali, care se intrerup in zona clestelui inferior se transmite atat la cleste, cat si la popii inclinati La partea inferioara popii reazema pe talpi din lemn ecarisat, de care se tigidizeaza cu scoabe sau placute metalice si buloane. Talpile se ancoreaza in planseu cu buloane sau suruburi Conexpand. Pe zidurile longitudinale de contur capriorii reazemi prin intermediul unei cosoroabe fixaté in elementele de beton cu elemente metalice de ancorare (buloane. suruburi Conexpand, bolturi impuscate). Sarpantele cu ferme se utilizeaza pentru deschideri relativ mari, cdnd nu se admite din punct de vedere arhitectural, prezenta unor reazeme intermediare de tip popi. in fi figurile c sid din plansa 5.2 se prezinta doua solutii de principiu cu ferme realizate din lemn ecarisat, care reazema pe popi (stalpi) inclinati. Fermele sunt alcatuite din talpa superioara, talpa inferioara, montanti verticali si diagonale inclinate. Rigiditatea nodului de reazem se asigura prin dispunerea unor contrafise intre talpa inferioara gi stalpii de reazem. imbinarile intre clementele componente ale fermei se realizeaza prin chertare.max. 9 00m c Planga 5.1. SARPANTE PENTRU PODURI MANSARDATE: a — posibilitati de dispunere a termoizolatiei: b — sarpanté cu capriori (b, ~ cu talpa din lemn; by ~ cu centura suprainaltata); ¢ — sarpanté cu capriori si tirant (cy — cu talpa din lemn; ¢3— cu centura supraindltata); d—sarpanta cu doud randuri de popi verticali: e si f — sarpante cu doud riinduri de popi inclinati (f; — cu atic; fz — fara atic): 1 — caprior; 2 — rigla de coama: 3 ~ clesti: 4 ~ contravantuiri; 5 — caprior pentru frangere de pantd ta streasina; 6 — talpd; 7 — cosoroaba; 8 — planseu din elemente prefabricate de beton armat; 9 ~perete din ziddrie de cdrimida placat cu polistiren; 10 ~ centurd din beton armat; 11 — limita inchiderii spatiului amenajat; 12 ~ pane intermediare; 13 — popi verticali; 14 ~ contrafige; 15 — popi inclinati: 16 ~ consol peniru realizarea stresinii.