2.Cercetarea si analiza trenului. Principii de proiectare.

Semne conventionale utilizate in spatii verzi.

Realizarea proectului debutează cu analiza complexă a terenului şi a abianţei
acestuia în scopul urmăririi soluţiilor de amenajare cu caracteristicele teritorului
sitului şi cu caracteristicele funcţiilor principale ale terenului urmat de un studiu în
doua etape.
Etapele :
1. Etapa cercetării terenului şi culegerea tuturor informaţiilor şi datelor
utile proiectării, prin examinarea directă şi prin confruntarea cu planul general de
situaţie se analizează amplasamentul s-au dezvoltarea teritorială, precum şi
aspectele sociale din zona de influenţă, se culeg date privitor la folosirea anterioară
a terenului, precum şi influenţa lor în fizionomia şi carcateristicile acestuia; Se
cercetează elementele existente pe teren (vegetaţia, drumuri, elemente decorative,
construcţii, instalaţii şi posibilităţile de menţinere şi integrare a acestora în noua
compoziţie).
2. Etapă. Sunt cercetate condiţiile naturale. Au fost analizaţi factorii
esenţiali care înfluenţează soluţiile de amenajare a terenului: Condiţiile
hidrologice: apele naturale existente, nivelul freatic, care reprezintă factori
importanţi pentru soluţionarea unor probleme de proiectare ca: udarea culturilor, s-
au stabilirea unor măsuri de ameliorare a terenului.
Condiţiile de climat ale zonei:
Se analizează temperatura medie anuală, temperaturile extreme, regimul de
precipitaţii, direcţia şi intensitatea vînturilor dominante, calitatea atmosferei şi
umiditatea acesteia (gradul de poluare). Tot aici sunt analizaţi şi cercetaţi factorii
microclimatici în cuprinsul terenului: părţile expuse curenţilor şi vînturilor s-au
afectate de îngheţuri, zone adăpostite, pante însorite s-au expoziţii care se întîlnesc
mai frecvent, terenuri care rămîn mai mult timp sub zăpadă.
Toate aceste aspecte au o deosebită influenţă asupra alegerii sortimentului şi
amplasamentului vegetaţiei. Deosebit de importantă este cunoaşterea condiţiilor de
sol şi anume: grosimea stratului fertil, tipul de sol, textura, pH-ul, salinitatea s-au
alcalinitatea, gradul de eroziune, etc.
Condiţiile sanitare. Au fost cercetate şi analizate eventualele emanţii nocive,
natura plantaţiilor, sursa distanţa, gradul de influenţă.
Aspecte sociale:
Au fost estimat, numărul populaţiei, unele aspecte legate de starea de sănătate
a acestora.
Aspecte istorice şi culturale.
Au fost analizate informaţiile privind aceste aspecte în vederea integrării
armonioase şi respectării valorilor istorice şi culturale.
În urma soluţiilor de principiu furnizate de informaţiile menţionate mai sus
au fost materializate planul general de amenajare, care redă situaţia de
ansamblu pentru temă.
Acesta mai cuprinde: soluţia de amenajare, cu indicarea:
 Descrierea terenului şi cadrului general;
 Prezentarea condiţiilor naturale, ale aspectelor sociale, eventual
istorice şi tehnice şi economice cu implicaţii în realizarea investiţiei;
 Memoriu general;
 Memoriu tehnic pe specialităţi, sistematizarea

Amenajarea de spaţii verzi în cadrul satului Măgdăceşti sa efecutat pe o

suprafaţă totală de 0,40 ha.
Lipsa pădurii şi a spaţiilor verzi cu multitudinea lor de efecte pozitive
afectează populaţia acestei localităţi. In scopul creării unui microclimat favorabil
şi a unui cadru adecvat practicării unor activităţi recreative şi sociale, pentru
locuitorii satului cît şi pentru a îmbunătăţi aspectul estetic al localităţii e oportună
crearea de spaţii verzi.

Estimarea teritoriului parcului Beresti

Date geografice

Parcul este situat la 46.465658 - latitudine nordică şi 29.813907 - longitudine

estică, având o suprafaţă de aproximativ 5 ha, cu un perimetru de 3200 m.

Date demografice

În anul 1997, populaţia orasului Ungheni a fost estimată la 40800 de cetăţeni.

Conform datelor recensământului din anul 2004, populaţia orasului constituie
42012 de oameni, 49.73% fiind bărbaţi iar 50.27% femei. Structura etnică a
populaţiei în cadrul satului arată astfel: 99.04% - moldoveni/români, 0.37% -
ucraineni, 0.43% - ruşi, 0.00% - găgăuzi, 0.00% - bulgari, 0.00% - evrei, 0.00% -
polonezi, 0.00% - ţigani,0.17%-alte etnii.
Clima microzonei Ungheni se caracterizează prin temperaturi active de 32-33°C şi
relativa umiditate a aerului.Magdacesti este de fapt o câmpie înaltă colinară.
Altitudinea variază de la 120-160 metri.Solul deosebit din Ungheni, cu textură
nisipoasă şi lutoasă

Pregatirea terenului
Enumerarea lucrarilor:
 Dezrădăcinarea arborilor, de cioatelor şi defrişarea tufărişului,
 Nivelarea terenului sa executat dearece au existat şanţuri, coame,
gropi, etc.
 Scarificare solului sa execută în vederea dizlocării cioatelor şi
rădăcinilor rămase în sol în rezultatul dezrădăcinării.
La pregătirea manuală a terenului se deosebesc următoarele lucrări:
Desfundatul la o cazma şi desfundatul la două cazmale. Uneltele necesare
pentru astfel de lucrări trebuie să îndeplinească cerinţele necesare de a efectua
lucrarea dată. Astfel de unelte sunt: cazmaua, sapa forestieră, lopata, grebla.
Pregătirea terenului sa facut manuală de catre doi muncitori
 Pregatirea solului.
După dezrădăcinarea arborilor şi cioatelor, necesitatea nivelării terenului a
fost în desfăşurarea lucrărilor de pregătire a solului. După aceste lucrări în sol au
rămas resturi de ciaote, rădăcăni care îngrelau lucrările de mai departe prin
deteriorarea utilajelor.
Pentru a se evita aceste neajunsuri a fost indicat să se execute scarificarea
solului. Prin scarificare se realizeză şi o bună afînare a solului fără a se distruge
structura acestuia. După executarea lucrărilor de dezrădăcinare şi scarificare
resturile lemnoase au fost colectate şi evacuate. Vegetaţia şi stilul peisajului
În spații verzi, stilul peisajului indică modul de armonizare a elementelor
naturale (relief, apă, vegetație etc.) cu cele artificiale (alei, fîntîni, bazine, clădiri),
în vederea realizării unei ținute artistice distincte. De-a lungul veacurilor, stilurile
compoziției grădinilor sau împărțit în 3 direcții.

Stilul geometric impune ca compoziția să se bazeze pe forme geometrice

regulate, rezultate din asocierea liniilor drepte, ordonate perfect unele în raport cu
altele și toate sunt subordonate elementului principal- clădirea, situată la cotele
cele mai înalte ale terenului. În această zonă se dispun partere de flori, arangate cu
mult rafinament.Urmează partere mai întinse, asemănătoare peluzelor englezești ,
cu perdele de arbori și arbuști, după care simplitatea este mai evidentă prin covorul
verde al gazonului, întrerupt de mari bazine sau canale și boschete de arbori înalți,
tunși în forme geometrice. Folosind arbori de talie mare, aceștea pe de o parte
limitau perspectiva, iar pe de altă parte, serveau drept cadru pentru alcătuirea unor
locuri liniștite, așa- numitele „săli verzi”. Perdelele sau boschetele de arbori
pătrund pe chîmpia și în masivele forestiere învecinate

Stilul peisager impune traseu luber, vegetație asemănătoare cu cea

naturală, adaptarea construcțiilor la formele terenului. Se urmărește crearea unei
legături armonioase între toate elementele, inclusiv cu natura înconjurătoare.
Planurile diverse ale grădinilor să fie astfel ordonate, închît să răzbată cu toată
vigoarea către depărtări, la orizont. Se solicită dispunerea masivelor viguroase în
prim plan, iar în alte planuri ele se vor amplasa mai voalat, într-o dezordine
aparentă, ca în natură. Plantațiile vor avea margini sinuoase și vor fi dispuse în
culise și planuri pentru a valorifica superior fundalurile. Se dispun arborii în etaje,
pe diferite planuri de elevație, în terenuri orizontale, spre a se crea iluzia de relief.
Vegetația, care constituie elementul principal al compoziției, este constituită din
plantații joase (peluze, pajiști, straturi de flori), încadrate de masive de arbori ,
distribuiți neregulat, dar după reguli bine stabilite. Lîngă clădire se întroduc specii
de talie mică, cu înflorire frumoasă, bogată și îndelungată. Gazonul peluzelor
trebuie să fie îngrijit, el poate fi decorat cu flori dispuse în grupuri eliptice. Pe
întinsele suprafețe gazonate, se plantaeză la distanțe mari specii lemnoase exotice
decorative

Din combinarea stilului geometric și a stilului peisager a reeșit stilul mixt,

care presupune tratarea unor părți ale compoziției în stil geometric, iar a altor părți
în stil peisager, în așa fel încît să se realizeze o unitate organică.

Plantațiile din spațiile verzi tratate în stil mixt se dispun diferențiat. În

apropierea întrărilor, clădirilor etc. se execută o amenajare floristică mai bogată,
vegetația este mai scundă, uneori tunsă; se pot utiliza și arbori izolazi, deosebit de
decorativi. În zonele mai îndepărtate traseul devine sinuos, vegetația este dispusă
cît mai asemănător cu cea instalată pe cale naturală.

Costruirea peisagului se bazează pe volumele vegetale de diferite proporții

și înălțimi care sunt folosite pentru crearea și modularea spațiilor în dependență de
stilul peisajului acceptat. Aceste aspecte se anticipează în faza de proiectare și se
apreciază prin efectele realizate de plantațiile mature, cînd peisajul poate atinge
caracteristici bine exprimate
 Modelînd și poziționînd plantațiile se separă spațiile organizate pentru
anumite funcții ( terenuri de sport, locuri de joacă, odihnă, expoziție florală în aer
liber, ș.a.) , se protejează fonic unele dotări, se maschează unele aspecte fără
importanță peisagistică (zona gospodărească, constucții sanitare), ș.a.

Spațiile verzi pot fi în așa fel amenajate, încît să inspire măreție, bucurie,
liniște,ș.a. dînd denumire genului respectiv. Pentru spațiul verde din cadrul
grădiniței de copii este binevenit genul de bucurie, care crează buna dispoziție cu
ajutorul unor combinații contrastante dar, în același timp unitate de linii, forme,
lumină, umbră, și culori. Ansamblul compoziției se caracterizaeză prin
predominarea spațiilor deschise (poieni, peluze) în care se plantează arbori solitari
sau în mici grupuri, cu frunziș bogat, cu flori numeroase, decorative; de asemenea,
se folosesc specii floricole dispise în grupuri. Se recomandă utilizarea speciilor cu
culori calde, care înfluențează activ asupra omului, stimulîndu-i dispoziția