Definiţia şi obiectul disciplinei. Arhitectura peisageră, numită şi
Arhitectura peisajului sau Proiectarea spaţiilor verzi, este disciplina de interferenţă, ridicată la rangul de artă şi ştiinţă, ce se ocupă cu proiectarea şi amenajarea sistemului de spaţii verzi, în ansamblu şi a spaţiilor verzi, în particular, dupa anumite principii şi tehnici, prin asocierea elementelor naturale (vegetaţie, apă, sol, roci) cu elementele artificiale (cladiri, căi de circulaţie, dotări, instalaţii, etc.), cu scopul îndeplinirii anumitor funcţii de către acestea. Totodată sunt stabilite şi metodele de realizare, de îngrijire şi de ocrotire a spaţiilor verzi în contextual condiţiilor sociale, economice şi istorice în acel moment. A amenaja un spaţiu verde nu înseamnă a umple spaţiile goale dintre cladiri cu „pietre, iarba, flori şi copaci” ci înseamnă a organiza, a armoniza şi a disciplina formele vegetale, cromatică dinamică a florilor şi frunzelor, mobilitatea apei, contrastul textural al suprafeţelor şi relieful cu diferite construcţii sau dotări.
Discipline de interferenţă. Arhitectura peisageră ca disciplină complexă
reuneşte numeroase aspecte din cele mai diferite domenii, pornind de la disciplinele de bază: istoria artei grădinilor, teoria arhitecturii peisajelor, proiectarea peisajelor, construirea, îngrijirea şi restaurarea peisajelor, şi continuînd cu: - discipline grafice: geometria descriptivă şi de perspectivă, desen tehnic, desen artistic, compoziţie, design;. - stiinţe biologice: botanica, dendrologie, floricultură, fiziologia plantelor, fitopatologie, entomologie; - discipline tehnice: topografie, construcţii, arhitectură, drumuri şi poduri, urbanism, amenajarea si sistematizarea teritoriului, îmbunataţiri funciare, corectarea torenţilor, pedologie, staţiuni, climatologie, silvicultură, mecanizare, împaduriri; - discipline sociale: istorie, economie, filozofie, sociologie, legislatie specifică, management, marketing. Importanţa disciplinei. Crearea de noi zone verzi, protejarea, conservarea şi extinderea celor existente, reprezintă un mijloc important de combatere a acţiunii factorilor poluanţi, şi de ameliorare a mediului de viaţă al oamenilor. Pădurile şi orice fel de spaţiu verde au un rol ecologic esenţial fiind mari producătoare de oxigen necesar vieţii şi contribuie la reducerea poluării fizice, chimice şi microbiene, prin crearea unui microclimat favorabil, acţionând direct asupra valorilor extreme ale diferitilor factori de mediu (temperatură, vînt, umiditate atmosferică). Numeroase spaţii verzi au un rol important în ameliorarea şi valorificarea terenurilor degradate sau a celor cu risc ridicat de eroziune precum şi în ameliorarea şi conservarea peisajelor. Spaţiile verzi contribuie la îmbunatăţirea calităţii vieţii omului prin realizarea mediului şi cadrului favorabil recreării publice sau private în aer liber, prin îmbunatăţirea şi înfrumuseţarea mediului antropic (localităţi, unităţi industriale) în care omul traieşte şi munceşte, influenţînd pozitiv starea psihică şi fizică a acestuia. Unele spaţii verzi au o importanţă ştiinţifică deosebită (grădini botanice, grădini zoologice, rezervaţii, parcuri dendrologice) sau o importanţă culturală (grădini istorice, grădini-muzeu, grădini expoziţionale).
Noţiuni de bază, definiţii. Spaţiile verzi sunt teritorii (suprafeţe) amenajate,
situate în interiorul sau exteriorul localităţilor, în care vegetaţia lemnoasă şi ierboasă ocupă procente însemnate şi în care se gasesc şi diferite dotări cu caracter utilitar, de recreare sau cultural, destinate îndeplinirii diferitelor funcţii, cu precădere a celor sanitare, recreative şi decorative. Unitatea de spaţiu verde este delimitată teritorial, fiind caracterizată printr-o serie de elemente, şi îndeplineşte cel puţin o funcţie principală, avînd suprafaţa variabilă de la cîteva zeci de metri pătraţi pînă la sute de hectare. Vegetaţia este principalul element al spaţiilor verzi, fiind constituită din totalitatea plantelor, care împreună cu elemente biotice animale, cu cele fizice naturale (abiotice) şi cu cele sociale, formează mediul. Mediul este ansamblul în spaţiu şi timp al factorilor naturali şi a celor antropici, care influenţează activitatea omului şi care este influenţată de om. Peisajul este porţiunea din natură cuprinsă într-o singură privire şi care formează un ansamblu, este ansamblul de elemente naturale (relief, sol, apă, aer, vegetaţie) şi/sau antropice (aşezări, construcţii, exploatări industriale) care are funcţionalitate şi care se manifestă ca un tot.
Actualitatea temei este deci evidentă, tendinţa creării spaţiilor verzi în
sectorul particular de către specialişti calificaţi este din ce în ce mai mare. Orice proiect trebuie să îmbine toate componentele biologice, tehnice şi economice, în scopul creării unui ecosistem utilitar. Scopul prezentei lucrări este proiectarea spaţiului verde a unui sector privat. Pentru atingerea scopului s-au fixat următoarele obiective : Efectuarea măsurărilor suprafeţei necesare de proiectat (lungimea, lăţimea, expoziţia suprafeţelor, pantele, etc.) Analiza condiţiilor staţionale, pedologice, climaterice şi microclimatice, relief,etc. Stabilirea : funcţiei pe care o va poseda spaţiul verde, necesităţilor proprietarului. Crearea fişelor de teren.