2.

ANALIZA TERENULUI

2.1 Condiţii geomorfologice.

Aşezarea suprafeţei este în pantă, cu o înclinare de 5º, expoziţie Sud-Estică,

are loc erodarea activă a solului, datorată şi situărei gospodăriei vecine la un nivel
de 0,5 m mai înalt decît suprafaţa în cauză. Se formează chiar un prag natural, în
formă de scară. Spre prevenirea erodării solului şi a alunecării terenului pe viitor,
se impune crearea unei bariere artificiale din beton, care va fi şi un stabilizator
pentru fixarea în sol a plantelor decorative introduse în proiect.

2.2 Regimul termic local

Suma temperaturilor medii diurne ale aerului în decursul perioadei active de

vegetaţie a plantelor constituie 3150-3300º C, cantitatea de precipitaţii - 320-460
mm. Coeficientul hidrotermic indică o ariditate de 1,1 – 0,8. Ultimele îngheţuri în
aer se produc la 15 aprilie. Toamna primele îngheţuri se manifestă în aer de regulă
la 20 octombrie, la sol între 20 aprilie şi 5 octombrie. 
Regimul termic se prezintă astfel :
- temperatura medie anuală - 9 0 C;
- maximele absolute pot urca pînă la +39 ºC, iar minimile pot coborî pînă
la -32 ºC
- îngheţurile tîrzii pot fi pînă la 15 aprilie, iar cele timputii începînd cu
20 octombrie;
- adîncimea medie de îngheţ a solului este de 20-25 cm, iar cea maxima
de 85 cm;
- perioada de vegetaţie este de 276 zile, începînd cu 20 martie şi pînă la
1 octombrie;
- precipitaţiile medii anuale sunt 400mm din care 80 % cad în perioada de
 vegetaţie;
- vînturile predominante : vara sunt din direcţia Nord-Vest, iarna din
direcţia Sud-Est.
Teritoriul se află la adăpostul caselor de locuit vecine şi avegetaţiei
arboricole din împrejurimi, factor care influenţează crearea microclimei
locale.

2.3 Geologie

Solul este cernoziom tipic, slab humifer şi carbonatic, clasa de bonitate a III.
Orizontul A este bine humificat, structurat şi afînat. Orizontul B este de tranziţie,
fiind mai slab humificat, custructură grăunţoasă mare şi bogat în diferite forme de
carbonaţi. Se va ţine cont de faptul că pe teritoriul actual au fost împrăştiate
amestecuri nisipo-lutoase în timpul efectuării construcţiilor. Deci se impune
acoperirea stratului de la suprafaţă cu biohumus.

2.4 Flora existentă

La momentul actual printre vegetaţia care ocupă teritoriul se enumeră arbori

fructiferi, viţă de vie, armoracia rusticana, cunoscut sub numele de hrean, fragi şi
ierburi din flora spontană. După proiectare se impune păstrarea pomilor fructiferi
de piersic, măr, vişin, cireş, prun, păr şi nuc. Ei sunt amplasaţi dea lungul
perimetrului, dat fiind necesitatea creării unei livezi mici se va urmări completarea
cu soiuri de elită a colecţiei existente.
Amplasarea lor nu va împiedica creşterea şi dezvoltare speciilor ce vor fi
introduse în continuare, deci nu este nevoie de o transplantare lor, care ar fi
posibilă datorită vîrstei tinere - 4 ani. Unicul dezavantaj constă în faptul cerinţei
creărei unor segmente de design care vor capta atenţia printr-o decorativitate înaltă,
abătînd atenţia de la nedecorativitatea pomilor existenţi. Schema amplasării lor
este prezentată în figura 1.1.
2.5 Descrierea peisagistică

Terenul supus proiectării are formă dreptunghiulară, intrarea este la mijloc,

construcţiile masive, cum sunt casele de locuit sunt amplasate în partea stîngă,
partea dreaptă fiind liberă, de aici se impune asigurarea unei proporţionalităţi
logice şi atrăgătoare. Dar nu înseamnă impunerea stilului geometric, ci a unor
figuri decorative bine calculate şi amplasate astfel încît să fure privirea spre
dînsele. Foişorul este prima construcţie ce se va face, deoarece împrejurul lui se
vor proiecta restul elementelor atît de plan edificator cît şi a plantelor decorative.
Construcţia lui este necesară proprietarului, ceea ce inevitabil nu poate exclude
crearea. Cel mai potrivit loc este la intrare pe dreapta, la margine. Pentru a nu opri
brusc senzaţia de masivitate în continuarea foişorului se va construi o pergolă, care
va servi ca loc pentru mangal. În principiu aceasta şi va fi zona de agrement şi
odihnă, aici se vaputea regăsi liniştea şi împăcarea în unele momente grele, pe de
altă parte cu acelaşi efect maxim se va putea da o petrecere în masă.
Traseele sunt deja create, urmează aranjamentul floral a lor.
Cel mai atractiv loc va fi chiar în faţa parcării pentru automobil, elementul
central aici va ficreat dintr-un alpinariu de dimensiuni mici, ceea ce va impresiona
şi va atrage priviri curioase. Pentru evidenţierea lui în centru se va amplasa un

1.2 Scopul viitorului spaţiu verde

Principalele funcţii pe care trebuie să le exercite spaţiul verde ce va fi creat

sunt cea recreativă şi decorativă. El trebuie să îmbine o ambianţă plăcută în care
poţi să te odihneşti de la problemele cotidiene, primind relaxare psihică.