Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
CUPRINS
I. PIESE SCRISE:
1. Conditii naturale ale zonei de amenajare 2
1.1. Amplasarea terenului 2
1.2. Conditii pedologice 2
1.3. Conditii climatice 2
1.4. Conditii hidrologice 6
1.5. Vegetatia 6
2 .Conditii social-economice 7
3.Memoriu justiftcativ 7
3.1. Prezentarea si justificarea solutiei generale de amenajare … 7
3.2. Principiile de compozitiei folosite la proiectare 8
3.3. Circulatia si functionalitatea ei 8
3.4. Vegetatia propusa 8
3.5. Apele si amenajarea lor 9
3.6. Analiza dotarilor utilitare si estetice 10
4. Calcule tehnico-economice 11
4.1 Bilantul suprafetelor………………………………………. 11
4.2 Antemasuratorile si evaluarea generala a costurilor…… 11
4.3 Lista cu lucrarile spegifice unei amenajari……………… 12
4.4 Lista cu material sadit …………………………………… 13
Bibliografle ……………………………………………………….. 15
II. PIESE DESENATE:
1. Plan de situatie
2. Plan general de amenajare
3. Plan de plantar
4. Sectiuni
5. Perspective
1 2 3 4 5 6 i 7 I 8 9 10 1 1 12
-1.6 U 5,8 11.2 16,3 | 19.4 21,1 ! 20.4 16.5 11,0 5,6 0,3
Cele mai ridicate amplitudini medii anuale s-au înregistrat in anii 1942 ; 1963; si 1964. Amplitudinea
medie anuala cea mai scăzuta s-a înregistrat in anul 1948 (15,9°) .
Temperaturi extreme
Cunoaşterea temperaturilor extreme este necesara pentru adoptarea unor masuri de protecţie in diferite
sectoare de activitate.
Temperatura maxima absoluta s-a înregistrat la 16 august 1962 si a fost de 40,0 °C.
Minima absoluta a fost de -35,3CC si s-a produs la 12 ianuarie 1963. Amplitudinea termica absoluta este
de 75,3 grade Celsius.
Frecventa zilelor cu diferite temperaturi caracteristice constituie, de asemeni un element de analiza a
structurii regimului termic care reprezintă interes pentru numeroase domenii practice.
Numărul mediu al zilelor de îngheţ este de 91. In mod obişnuit, primul îngheţ se produce la starsitul lunii
Octombrie iar ultimul la jumătatea lunii Aprilie. Luna cu cel mai mare număr mediu de zile cu îngheţ este
ianuarie (25 zile ).
Numărul zilelor de iarna este relativ restrâns datorita influentei aerului maritim cald si umed. Cele mai
multe zile de iarna se înregistrează in luna ianuarie (In medie 10,5 zile.).
Numărul mediu al zilelor de vara este de aproximativ 100, fiind caracteristice pentru intervalul Aprilie -
Octombrie.
Numărul mediu al zilelor tropicale in Timişoara este de 40; aceste zile sunt caracteristice lunilor iulie si
August, când durata de strălucire a soarelui este maxima.
Umezeala relativa.
Timişoara are o valoare medie multianuala de 78%. Iarna, din cauza advecţiei aerului cald si umed de
origine oceanica, valorile umezelii relative sunt ridicate, depăşind 85% .In intervalul Aprilie-august
umezeala relativa se menţine la valori scăzute (70-72%).
Umezeala relativa medie lunara si anuala (%) (1896-1915; 1926-2000)
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 Medie
87 85 77 71 72 72 70 72 75 79 85 89 78
Nebulozitatea in Timişoara are valori ridicate datorita poziţiei geografice a oraşului cat si numeroaselor
nuclee de condensare din atmosfera.
Valoarea medie multianuala a nebulozităţii este de 6,1, prezentând importante variaţii de la o luna la alta.
Nebulozitatea minima se înregistrează in luna august când se intensifica activitatea anticiclonica iar
nebulozitatea maxima se produce in Decembrie, când este intensa activitatea ciclonica dinspre Marea
Mediterana.
Durata medie multianuala de strălucire a Soarelui la Timişoara este de 2128 ore. In cursul unui an, cea
mai mare durata de strălucire a Soarelui se înregistrează in lunile de vara, când zilele sunt mai lungi si
nebulozitatea redusa. Cele mai reduse valori se înregistrează in anotimpul rece, când nebulozitatea are
valori ridicate.
Durata de strălucire a Soarelui (ore si zecimi) (1951-2000)
I I 2 I 3 I 4 i 5 6 7 S I 9 10 111 1 12 Suma
75,8 i 83.7 i 156.9 j 184,8 : 240,2 263,8 297,4 276,4 ! 216 175,3 : 83.9 I 53,6
2128
In oraş durata de strălucire a Soarelui este puternic influenţata de activitatea industriala, care prin praful
si fumul pe care le degaja. produce o ecranare locala a cerului.
Presiunea atmosferica are la Timişoara o medie multianuala de I005;4mb. In cursul anului, cele mai mari
valori ale presiunii atmosferice se înregistrează in anotimpul rece, când temperaturile sunt scăzute iar
cele mai coborâte valori in lunile de vara.
Amplitudinea medie multianuala a presiunii atmosferice este de 6,0mb
Precipitaţiile atmosferice au la Timişoara o valoare medie multianuala de 501,9 mm. Anii cu cele mai
bogate precipitaţii au fost: 1915; 1954; 1974. Perioadele in care precipitaţiile au fost mai mulţi ani
consecutivi peste media multianuala sunt: 1937-1941, 1954-1956, 1979-1982, 1996-1998. Cantitati
anuale de precipitaţii cu valori peste media multianuala s-au înregistrat in 61 de ani (50,8%).
Cele mai reduse cantitati anuale de precipitaţii au fost in anii: 1984, 2000.
In cursul unui an, cele mai bogate precipitaţii cad in luna iunie, iar cele mai reduse in Februarie.
Precipitaţii atmosferice. Cantitati medii lunare si multianuale (mm)
(2003-2005)
\ 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 An ul
39,3 36,0 36,7 43,7 46.6 76,1 63 49.8 40,3 38,9 48.2 49.S 591,9
Bogate in precipitaţii sunt si lunile mai si iulie, datorita atât frecventei ridicate a fronturilor si maselor de
aer din vest, cat si convecţiei termice intense. Din August precipitaţiile încep sa scadă, astfel incat in luna
Octornbrie produc minimal secundar. In noiembrie si decembrie cantitatea de precipitaţii create din nou,
datorita ciclonilor mediteraneeni care in aceste luni, au frecventa mare. Începând din ianuarie, cantităţile
de precipitaţii încep sa scadă, in februarie înregistrându-se minimul principal. Din februarie precipitaţiile
cresc progresiv pana in iunie când se înregistrează maximal principal.
Cantitatea maxima lunara de precipitaţii înregistrata a fost de 195,1 mm(iunie 1965); valorile minime au
fost de 0,0mm si 0,2 mm. Anotimpul cel mai bogat in precipitaţii este vara, cele mai reduse cantitati de
precipitaţii cad iarna si toamna.
Precipiţiile solide cad mai ales iarna, când temperatura aerului coboară sub 0°. Numărul mediu al zilelor
cu ninsoare in Timişoara este de 20,8. Primele ninsori apar in noiembrie, dar nu sunt de durata. In luna
ianuarie se înregistrează cel mai mare număr de zile cu precipitaţii solide.
Regimul eolian La Timişoara direcţia predominanta a vântului este cea nord-vestica, urmata de cea
vestica. Numărul mare al cazurilor de calm este explicat de structura arealului constant. Cea mai scăzuta
frecventa o au vanturile dinspre sud. care bat mai ales in lunile aprilie si mai.
Viteza medie a vântului este redusa, 2,2 m/s. Cele mai mici valori se înregistrează in lunile august si
septembrie iar cele mai mari in lunile Martie si aprilie.
Cu toate ca vitezele medii lunare si anuale ale vântului sunt reduse, au fost si excepţii.
Ceata, fenomen meteorologic mai frecvent in nopţile senine, se produce mai des iarna, iar in timpul zilei,
dimineaţa. Ceata in oraş, formează împreuna cu particule de praf, cenuşe, gaze toxice si smogul, un
fenomen accidental de scurta durata.
Primăverile sunt relativ mai blânde decât in restul tarii. In lunile aprilie si mai pot sa apară scurte
perioade de îngheţ.
Verile sunt lungi, călduroase si relativ umede. Adesea vara se prelungeşte pana la sfârşitul lunii
septembrie, începutul lunii octombrie. Deşi este anotimpul cel mai ploios, vara se înregistrează frecvent si
perioade de seceta.
Toamna, media lunara a temperaturii aerului se înscrie intre 5,6 51 15,4 °C. Au fost ani in care
temperatura medie a lunii octombrie a depăşit 15,0°c, dar si mai mici.
Toamnele sunt mai sărace in precipitaţii ca celelalte anotimpuri.
Impurificarea atmosferei este generata de factorii naturali si de cei antropici. Substanţele poluate cu
acţiune nociva sunt numeroase: compuşi ai sulfului, carbonatului si azotului; poluanţi sub forma de
particule solide in suspensie si poluanţi radioactivi; pulberi sedimentabile; poluanţi organici.
Poluarea atmosferei se datorează in principal activităţii agenţilor economici, la care ponderea
echipamentelor industriale si a tehnologiilor învechite este mare, transporturilor rutiere, precum 51
inexistentei unor stimulente pentru agenţii economici care promovează activitati, sponsorizări sau
investiţii in domeniul protecţiei mediului.
Apele subterane
Acviferul freatic, format din nisipuri si pietrişuri mărunte, cuprins intre 2-3m. adâncime, cuprinde 3
straturi acvifere separate prin argile nisipoase. Potenţialul acvifer este redus.
Râurile
Principalul curs de apa din Timişoara este Bega. La începutul secolului 19 încep îndiguirile canalului.
Lacurile
Unele lacuri naturale, altele rezultate in urma activităţii antropice. Cele naturale sunt situate fie in vechile
meandre, fie in depresiunile de tasare. Sunt si lacuri formate in excavaţii, rezultate din extrgrerea argilei
necesara fabricilor de cărămida, precum si bazinele amenajate pentru agrement.
2.CONDITII SOCIAL-ECONOMICE
Municipiu-resedintã a judetului Timis, Timisoara este un important centru istoric, economic, financiar,
cultural si stiintific, fiind o adevãratã poartã a României spre occidentul european.
Prin numeroasele parcuri, grãdini publice, scuaruri si spatii verzi, Timisoara si-a câstigat renumele de oras
grãdinã. Deasemenea, multitudinea de sãli de spectacole, teatre, muzee, expozitii, monumente istorice si
arhitecturale, sãli de cinema, stadioane, stranduri, e.t.c. orasul oferã posibilitatea petrecerii unui sejur
plãcut, în care fiecare clipã poate fi valorificatã din plin.
* Suprafaţa totală a Municipiului Timişoara este de 12.926,83 ha, din care 7902,61 ha teren agricol şi
5024,22 ha teren neagricol;
* Suprafaţa de 7902,61 ha teren agricol cuprinde: 7130,57 ha teren arabil; 425,57 ha păşuni; 223,25 ha
fâneţe; 39,20 ha vii; 84,02 ha livezi.
Suprafaţa de 5024,22 ha teren neagricol cuprinde: 649,08 ha păduri; 317,31 ha ape, bălţi; 2920,36 ha
construcţii; 1062,51 ha drumuri; 74,96 ha teren neproductiv.
În prezent, cu excepţia câtorva areale împădurite cu cer şi gârniţă (Pădurea Verde, Pădurea Bistra,
Pădurea Giroc, Şag), teritoriul se încadrează în silvostepa antropogenă ce caracterizează întrega Câmpie
Panonică.
Peisajul este diversificat şi de apariţia vegetaţiei de luncă, de-a lungul principalelor râuri, în cadrul căreia
predomină arborii de esenţă moale.
De remarcat este prezenţa parcului dendrologic de la Bazoşul Nou: rezervaţie forestieră cu o suprafaţă de
cca 60,4 ha, situată la cca 15 km SE de oraşul Timişoara, pe teritoriul constituit din rezervaţia propriu-zisă
(17,8 ha) şi zona tampon din jurul rezervaţiei.
Categoriile de persoane care vor urma sa frecventeze spatiul amenajat de langa U.S.A.M.V vor
predomina studentii,clientii,salariatii, complexului SELGROS avand in vedere si faptul ca urmatorul
parc(PARCUL BOTANIC) se afla la o distanta de aprox 2 km.
3.Memoriu justificativ.
Spaţiul care urmează a fi amenajat este o suprafaţa plana de 22.436 mp . Terenul este amplasat pe
Calea Aradului nr. 119 vis-à-vis de SELGROS . Terenul este delimitat de gard viu .Accesul principal este
de pe Calea Aradului.
Destinaţia prioritara a terenului va fi cea de odihna si recreaţie a studentilor.
Parcul va îndeplini funcţia sanitara si cea decorativa.
Funcţia sanitara. Influenta vegetaţiei asupra sanatatii poate fi directa si indirecta. In acest sens arborii
aflaţi in grupuri, aliniamente vor reduce valoarea temperaturilor in zilele cu temperaturi mari, oferă
protecţie împotriva vântului, participa la curatarea atmosferei si reduce zgomotul.
Funcţia decorativa. Amenajările peisajere imprima unui anumit teritoriu o deosebita valoare decorativa,
apreciata prin satisfacţia pe care o realizează omul fata de vegetaţie care datorita componentelor (tulpini,
ramuri, lujeri, flori, fructe, seminţe), dau impresia unui lucru bine organizat; unui lucru compus in care
partile se subordonează in mod armonios pentru a pune in evidenta măsura inerenta a fiecărei compozitei
ceea ce înseamnă frumuseţe.
Ţinând cont de arhitectura cladirii care apartine U.S.A.M.V Timisoara, de fluxul de studenti care vor
traversa parcul, am ales ca amenajarea parcului sa fie realizata intr-un stilul mixt.
Stilul mixt consta in imbinarea armonioasa a stilului geometric, cu cel natural (peisager), in compozitie.
Prin urmare centrul compoziţiei este tratat in stil peisager cu bazin de apa. Aleile sunt curbe si sinuase.
Plantaţiile sunt dispuse diferenţiat: in centrul compoziţiei se va executa o amenajare floristica mai bogata
iar vegetaţia este mai scunda si se vor amplasa arbori izolaţi deosebiţi de decorativi (Aesculus carnea,
Albizzia julibrissin, Paulovnia tomentosa).
Amenajarea se face ţinând seama de un anumit principal de compoziţie valabil pentru toate stilurile:
- stabilirea proporţiei (principiul proportionalitatii) corespunzătoare
diferitelor parţi fata de ansamblu si a detaliilor fata de elementul dominant al
compoziţiei. Proporţia s-a realizat in plan orizontal, vertical folosind arbori de
diferite mărimi, arbustisi din punct de vedere al volumelor.
- centrului de compoziţie i se subordonează toate celelalte elemente ale
compoziţiei. Axa principala duce la centrul de compoziţie.
- înlăturarea monotoniei cat si evitarea unei mari varietati de forme si
culoare. Tonurile deschise realizate prin plantarea florilor, Thuja occidentalis,
creează impresia unor elemente uşoare apropiindu-1.
- principiul functionalitatii. Acest principiu s-a realizat prin dispunerea
elementelor care corespund cerinţelor, funcţiilor intr-o compoziţie organica.
- principiul compatibilităţii. Pentru a fi compatibile cu locul unde este
amplasat parcul dar si cu populaţia care va vizita parcul s-a optat pentru
următoarele funcţii: accese pietonale, relaxare, odihna,parcari,rondouri florale divers
colorate,labirint,fantana arteziana.
- principiul unitatii. Acest principiu presupune o multitudine contopita bazata pe o concepţie dominanta
care realizează legătura intre partile componente intr-un întreg si in acest mod se obţine in final unitate in
diversitate. Elementele scuarului sunt legate unele de altele, fiecare este subordonat la un altul si toate
elementului principal, centrul compoziţiei.
Accesul in parc se face din Calea Ardului. Aleile sunt curbe libere (traseul in linii curbe au deschideri
variabile §i inflexiuni succesive, curbele si contracurbele sunt racordate prin intermediul unei zone
rectilinii), sinuoase, rectilinii (au laturile paralele).
Racordurile aleilor se realizează in funcţie de unghiul acestora, astfel in cazul aleilor aproape
perpendicular, avem racord cu arcuri de cere cu aceeaşi raza corespunzând unghiului de 90 grade si alei
curbe cu unghiuri ascuţite si obtuze.
. Sunt alei care se bifurca unde racordurile s-au efectuat astfel incat axele aleilor sa aibă acelaşi punct de
origine.
Dispoziţia planului nu se subordonează unei reguli stricte. Schema aleilor împarte terenul in suprafeţe
inegale.
Aleile au diferite latimi astfel: aleea principala care uneşte cele doua intrări are o latime de 2,5m;
următoarea care străbate centrul compoziţiei este de 2m, aleile secundare care înconjoară labirintul si
rondoul de flori au o latime de 1,5m .
Materialul utilizat pentru realizarea (pavarea) aleilor este piatra.
Organigrama parcului. Organigrama parcului s-a realizat pentru a pune in evidenta relaţiile funcţionale si
vizuale intre diferite elemente si ierarhizarea importantei acestora.
Cerinte, functii Elementul corespondent
- accese pietonale intrări,alei
- relaxare, odihna zone de staţionare pe bănci
- jocuri statice labirint cu foisor
- accese pt.autovehicule parcari
- zone de interes decorativ fantana arteziana,rondouri cu flori
3.4. Vegetaţia propusa sub aspectul compozitiei si amplasamentul din punct de vedere functional si
estetic.
O fantana arteziana amplasate in acest spatiu sunt elemente de decor ce confera un plus de frumusete
peisajului.
Fantanile arteziene sunt creatii plastice care incearca sa aduca murmurul izvoarelor in aranjamentele
peisagere.
Fantana arteziana este inconjurata de rasinose cum ar fi Thuya occidentalis var.fastigiata Juniperus
horizontalis, Juniperus virginiana si de Betula pendula.
Bancile sunt amplasate de-a lungul aleelor si in locuri izolate Unele au pergole pe care se vor catara
Lonicera japonica.Foisorul este inconjurat de un labirint din Buxus sempervirens var. arborescens .
1. TABEL CENTRALIZATOR
Bibliografie:
1. Alexandru Moisuc, Claudia Plesa, Camelia Giuchici.
Gazonul - ştiinţa si arta. Editura AGROPRINT Timişoara 2001
2. Ana F. Iliescu, Gabriela Costea
Îndrumător pentru proiectarea in peisagistica. Bucureşti 1998
3. Dagmar Visoiu.
Nota curs de Arhitectura peisagera.
4. Gabriel Szechelzy.
Nota curs de Planificare peisagera.
5. Maria Bala,
Floricultura speciala. Editura TIMPOLIS, Timişoara 2001
6. Monografia Timisorii.