Program de formare acreditat de Asociația „PROFEDU”

METODE DE PREDARE CENTRATE PE ELEV 25.02 – 29.07.2020

Cursant Mihoc Lidia

Descriere
2 metode interactive ce pot fi aplicate la grădiniță

1. PĂLĂRIILE GÂNDITOARE

Această metodă stimulează creativitatea participanţilor. Se bazează pe interpretarea de

roluri în funcţie de pălăria aleasă.
Sunt 6 pălării gânditoare, fiecare având câte o culoare: alb, roşu, galben, verde albastru şi
negru.
Membrii grupului îşi aleg pălăriile şi vor interpreta astfel rolul precis, aşa cum consideră
mai bine. Rolurile se pot inversa, participanţii sunt liberi să spună ce gândesc , dar să fie în
acord cu rolul pe care îl joacă.
Culoarea pălăriei este cea care defineşte rolul.
Pălăria albă:
 Oferă o privire obiectivă asupra informaţiilor;
 Este neutră;
 Este concentrată pe fapte obiective şi imagini clare;
 Stă sub semnul gândirii obiective.
Pălăria roşie:
 Dă frâu liber imaginaţiei şi sentimentelor;
 Oferă o perspectivă emoţională asupra evenimentelor;
 Roşu poate însemna şi supărarea sau furia;
 Descătuşează stările afective.
Pălăria neagră:
 Exprimă prudenţa, grija, avertismentul, judecata;
 Oferă o perspectivă întunecoasă, tristă, sumbră asupra situaţiei în discuţie;
 Este perspectiva gândirii negative, pesimiste.
Pălăria galbenă:
 Oferă o perspectivă pozitivă şi constructivă asupra situaţiei;
 Culoarea galbenă simbolizează lumina soarelui, strălucirea, optimismul;
 Este gândirea optimistă, constructivă pe un fundament logic.

1
Program de formare acreditat de Asociația „PROFEDU”
METODE DE PREDARE CENTRATE PE ELEV 25.02 – 29.07.2020
Cursant Mihoc Lidia
Pălăria verde:
Exprimă ideile noi, stimulând gândirea creativă;
Este verdele proaspăt al ierbii, al vegetaţiei, al abundenţei;
Este simbolul fertilităţii, al producţiei de idei noi, inovatoare.
Pălăria albastră:
 Exprimă controlul procesului de gândire;
 Albastru e rece, este culoarea cerului care este deasupra tuturor, atotvăzător şi
atotcunoscător;
 Supraveghează şi dirijează bunul mers al activităţii;
 Este preocuparea de a controla şi de a organiza.

Participanţii trebuie să cunoască foarte bine semnificaţia fiecărei culori şi să-şi reprezinte
fiecare pălărie, gândind din perspectiva ei. Nu pălăria în sine contează, ci ceea ce semnifică
ea, ceea ce induce culoarea fiecăreia.
Se împart cele 6 pălării gânditoare elevilor şi se oferă cazul supus discuţiei pentru ca
fiecare să-şi pregătească ideile. Pălăria poate fi purtată individual – şi atunci copilul respectiv
îi îndeplineşte rolul, sau mai mulţi copii pot răspunde sub aceeaşi pălărie.
În acest caz, copiii grupului care interpretează rolul unei pălării gânditoare cooperează în
asigurarea celei mai bune interpretări. Ei pot purta fiecare câte o pălărie de aceeaşi culoare,
fiind conştienţi de faptul că:
 pălăria albastră – CLARIFICĂ
 pălăria albă- INFORMEAZĂ
 pălăria verde – GENEREAZĂ IDEILE NOI
 pălăria galbenă- ADUCE BENEFICII
 pălăria neagră –IDENTIFICĂ GREŞELILE
 pălăria roşie – SPUNE CE SIMTE DESPRE ...
2. R.A.I.
Are la bază stimularea şi dezvoltarea capacităţilor copiilor de a comunica (prin întrebări şi
răspunsuri) ceea ce tocmai au învăţat. Denumirea provine de la iniţialele cuvintelor:
 Răspunde
 Aruncă
 Interoghează

2
Program de formare acreditat de Asociația „PROFEDU”
METODE DE PREDARE CENTRATE PE ELEV 25.02 – 29.07.2020
Cursant Mihoc Lidia

La sfârşitul unei activități sau a unei secvenţe cadrul didactic împreună cu copiii săi,
printr-un joc de aruncare a unei mingi mici şi uşoare de la un copil la altul.
Cel care aruncă mingea trebuie să pună o întrebare din activitatea predată celui care o
prinde. Cel care prinde mingea răspunde la întrebare şi apoi aruncă mai departe altui coleg,
punând o nouă întrebare.
Evident interogatorul trebuie să cunoască şi răspunsul întrebării adresate. Copilul care
nu cunoaşte răspunsul iese din joc, iar răspunsul va veni din partea celui care a pus
întrebarea. Acesta are ocazia de a mai arunca încă o dată mingea, şi, deci, de a mai pune o
întrebare.
În cazul în care, cel care interoghează este descoperit că nu cunoaşte răspunsul la
propria întrebare, este scos din joc, în favoarea celui căruia i-a adresat întrebarea. Eliminarea
celor care nu au răspuns corect sau a celor care nu au dat niciun răspuns, conduce treptat la
rămânerea în grup a celor mai bine pregătiţi.
Metoda R.A.I. poate fi folosită la sfârşitul activității, pe parcursul ei sau la începutul
activităţii, când se verifică cunoștințele anterioare, înaintea începerii noului demers didactic,
în scopul descoperirii, de către cadrul didactic ce asistă la joc, a eventualelor lacune în
cunoştinţele copiilor şi a reactualizării ideilor – ancoră.
Permite reactualizarea şi fixarea cunoştinţelor dintr-un domeniu, pe o temă dată.
Exersează abilităţile de comunicare interpersonală, capacităţile de a formula întrebări şi de a
găsi cel mai potrivit răspuns.
Antrenaţi în acest joc cu mingea, chiar şi cei mai timizi copii se simt încurajaţi,
comunică cu uşurinţă şi participă cu plăcere la o activitate care are în vedere atât învăţarea cât
şi evaluarea.
Metoda R.A.I. poate fi organizată cu toată grupa sau pe grupe mici, fiecare deţinând
câte o minge. Membrii grupurilor se autoelimină treptat, rămânând cel mai bun din grup.
Acesta intră apoi în finala câştigătorilor de la celelalte grupe, jocul desfăşurându-se până la
rămânerea în cursă a celui mai bine pregătit.
Dezavantajul ar fi acela că mai multe mingi ar crea dezordine, mingea unui grup care
ar cădea ar distrage atenţia celorlalte grupuri.
BIBLIOGRAFIE:
1. Silvia Breben, Elena Gongea, Georgeta Ruiu (2007). Metode interactive de grup
Editura Arves;
2. https://www.academia.edu/10010586/STRATEGII_DIDACTICE_INTERACTIVE