Muzica tradițională bulgară în creația lui Pancho Vladigerov

(1899-1978)
Pancho Vladigerov este cel mai renumit compozitor Bulgar.
În Bulgaria muzica cultă a devenit semnificativă abia la sfârşitul secolului XIX, în
comparaţie cu ţările vestice ale Europei, aceasta datorându-se faptului că Bulgaria a fost
ocupată şi condusă de Iperiul Otoman timp de 500 de ani.
Pancho Vladigerov,prin pregătirea muzicală obținută din vestul Europei combinată cu
limbajul muzicii tradiționale bulgare, a contribuit esențial la dezvoltarea artei muzicii culte
într-o țară care abia și-a găsit locul în arta muzicii globale. Ca rezultat, Conservatorul
Național Bulgar poartă numele său și în zilele noastre, „Pancho Vladigerov National Music
Academy”. Începând cu anul 1986 există și un concurs de pian internațional, care este
intitulat, „Pancho Vladiverov Inernational Piano Competition”.

Despre viața compozitorului:

Pancho Vladigerov s-a născut la data de 13 martie 1899, în Zürich, Elveția, dar şi-a
petrecut copilăria în orașul Shumen, Bulgaria. Tatăl, Haralan Vladigerov a fost avocat și
politician, iar mama, Eliza Pasternak a avut profesia de doctor. Mama lui având calități
pianistice bune, a fost prima profesoară de pian al fiului său, apoi a continuat pianul cu un
profesor local. Pancho, având auz absolut şi o memorie foarte bună, încă de la o vârstă
fragedă reproducea melodii cunoscute după auz şi învăţa foarte repede materialele pianistice.
Primul său concert oficial a avut loc la o mică bibliotecă din Shumen, unde a
intrepretat diferite piese împreună cu fratele său geamăn, Luben, care cânta la vioară.
Publicul fiind foarte încântat de performanța celor doi frați, a stabilit punctul de plecare a
carierei de artist a lui Pancho Vladigerov. La maturitate a și menționat acest lucru într-o
convorbire cu biograful lui, Evgeny Pavlov, „ Anii au trecut repede, am plecat să studiez în
străinătate și să susțin concerte pe scene mari al Europei, dar amintirea scenei din biblioteca
noastră cea mică nu m-a părăsit niciodată, și niciodată nu o să mă părăsească.”
În 1908, Haralan a murit, când Pancho și fratele său aveau doar 9 ani, iar mama a
decis să se mute cu cei doi fii în Sofia. Aici, Pancho a studiat compoziție cu cel mai renumit
compozitor din Bulgaria, Dobri Hristov, iar pian cu Heinrich Vizner, care a fost pianist,
pedagog și dirijor. La vârsta de 12 ani Vladigerov deja a început să compună (Bulgarian
rhapsody, Potpourri, Sonată pentru pian în patru părți).
În iunie 1912, mama lui a decis să se mute în Berlin ca cei doi fii să-și poată continua
studiile la un nivel mai înalt. Vladigerov și-a continuat studiile la Staatliche Akademische
Hohchschule für Musik, din Berlin sub îndrumarea profesorilor Paul Juon (compoziție și
teorie), Heinrich Barth (pian). Aici și-a compus prima sa lucrare cu număr de Opus (Sonată
pentru vioară și pian în Re major), care a fost interpretată prima dată de el și de fratele lui.
Lucrarea a avut un succes mare, a fost apreciat chiar și de compozitorul Ernő Dohnányi care
a fost în public.
În 1915 a fost acceptat să-și continue studiile la Akademie der Künste, unde a avut ca
profesori de compoziție mai întâi pe renumitul compozitor Friedrich Gernsheim, iar din 1916
pe compozitorul și dirijorul Georg Schumann. În această perioadă a fost influențat de mari
compozitori, ca Franz Liszt, Richard Wagner, Claude Debussy și a admirat mult muzica
marilor compozitori ruși, ca Piotr Ilici Ceaikovski, Nikolai Rimski-Korsakov, mai ales,
muzica lui Serghei Rachmaninov. A acordat importanță mare orchestrației muzicale. Acest
lucru a fost dovedit mai târziu de lucrările sale orchestrale de dimensiuni mari, dintre care
cele mai semnificative sunt: poemul simfonic „Jewish Poem”, suita simfonică „Lullen
Impressions”, două simfonii, 5 concerte pentru pian, două concerte pentru vioară.
În 1932 s-a întors în Sofia, unde a lucrat ca profesor de pian, muzică de cameră și
compoziție la „State Academy of Music”, instituție, care în prezent este numită după numele
său. A devenit un compozitor celebru, multe compoziții scrise de el au fost publicate în Viena
de editura „Universal Edition” și înregistrate pe disc vinyl de compania „Deutsche
Grammophon” din Germania. În 1969 a primit premiul „Herder Prize” din partea Uni-
versității din Viena. Munca sa componistică a fost admirat de compozitori mari, ca Richard
Strauss, Dimitri Shostakovich, Aram Khachaturian. Lucrările sale au fost și sunt interpretate
de artiști, ca Alexis Weissenberg, David Oistrakh, Emil Gilels, Ivan Drenikov, Marc-André
Hamelin.
Cea mai cunoscută compoziție de Pancho Vladigerov este „Rhapsody Vardar”, care a
fost scrisă în original pentru vioară și pian. Mai târziu și-a transcris piesa în mai multe
variante (pentru orchestră, vioară și orchestră, pian la patru mâini, pian, 2 viori, 2 piane).
A murit în 1978, în Sofia. Casa lui a devenit muzeu. Fiul său, Alexander Vladigerov
(1933-1993) și nepoții Pancho Vladigerov jr., Alexander Wladigeroff, Konstantin
Wladigeroff au devenit și ei muzicieni respectați.

Muzica tradițională bulgară:

Despre structura muzicii bulgare: De obicei, cântecele tradiționale bulgare au o
structură strofică, iar raza melodică rar depășește intervalele de cvartă sau cvintă. Există și o
gamă largă de melodii cu formă liberă, cu caracter improvizatoric.
Modurile, ca pentatona,
doricul, frigicul, aeolicul stau
la baza cântecelor. În anumite
situații sunt folosite și moduri
specifice preluate de la turci,
„maquam mustaar”, „maquam
huzam”, „maquam hidjas”.
„Maquam”-ul semnalează in-
troducerea unei secunde
mărite, iar cuvântul ulterior,
poziția acestuia.
Metric și ritmic putem enumera, trei feluri, diviziv, aditiv, și liber. Cel mai utilizat
este metrul cel mai simplu, 2/4, răspândit în toate regiunile Bulgariei. Dansul specific este
„pravo horo”. Desigur există și metrul 3/4, 4/4(2+2), accentul căzând întotdeauna pe primul
timp. Aditivul apare în multe feluri, în mare parte în dansuri, de exemplu, metrajul dansului
„paidoushka” este 5/16, împărțit în 2+3, sau dansul „rachenitza”, care are ca metraj 7/16,
împărțit 2+2+3. Cel liber, fără măsură apare în cântecele povestitoare, unde textele sunt mult
mai personale.

Genurile muzicii tradiționale bulgare:

Cântecele de sărbătoare sunt asociate cu evenimente, cum ar fi nunta, Paștele,
Crăciunul etc.
În cadrul nunţii bulgare, muzica ocupă un loc esenţial şi este prezentă în toate
momentele evenimentului: înainte de ceremonie, în timpul şi după ceremonie. Instrumentul
tradițional utilizat este „gaida”, instrument asemănător cu cimpoiul. Dansurile importante în
nunta tradițională bulgară sunt, „pravo horo” și „rachenitza”.
 Printre alte sărbători, cântecele de Crăciun sunt cele mai cunoscute. În limba bulgară
ele se numesc „kaleda”. Sunt interpretate vocal, acompaniate de instrumentul „gaida”.

Cântecele „na trapeze”(„la masă”): În această categorie intră cântecele despre

evenimente istorice importante, relații interumane, eroi, etc.

Cântece ce se asociază cu îndeletnicirile oamenilor care locuiau la ţară (cântece

despre munca la câmp şi cântece de şezătoare): acestea erau cântate mai mult de către
femei şi sunt cântece fără metraj cu caracter improvizatoric.
Cântecele „horo” pe care se dansează sunt cea mai bogată categorie şi reprezintă
sursa de inspiraţie cea mai importantă în creația lui Pancho Vladigerov. Există a varietate
largă de dansuri, „zaeshkata”(„zaek” este iepure), „katsnal brumbal”(despre gândac),
„metchkarsko horo”(dansul ursului), „ludo copano”(a săpa nebunește), „kalaidjiisko”
(„kalaidjiia”- fierar, cine lustruiește cupru sau aramă), „stareshko horo”(„staretz”- persoană
în etate), „krotko”.
Originar aceste dansuri erau cântate numai vocal, de obicei de femei, dar mai târziu a
obținut și acompaniament instrumental. Instrumentele, inițial au fost cele tradiționale
„gaida”, „kaval”(fluier din lemn), „gadulka”(instrument cu coarde și arcuș), „tupan”(tobă),
dar în prezent este folosit și clarinetul, trompeta, vioara, acordeonul, setul de tobe,
sintetizatorul.
 „Rhapsody Vardar”, Op 16 a fost compusă în 13 decembrie 1922 și publicată de
„Universal Edition” din Germania.
Lucrarea a fost dedicată pentru tinerii bulgari care duceau o viață plină de suferință în
Macedonia, titlul fiind preluat de la numele râului „Vardar” situat pe teritoriul macedoniei.
Datorită subiectului, lucrarea a devenit celebru în scurt timp după publicarea sa și este
interpretată în fiecare an în cadrul festivalului „International Summer Music Festival” din
Varna(Bulgaria), fondat în 1926.
Prima temă a rapsodiei este inspirată de cântecul „Ednichuk Chui Se Vik” (Se aude o
voce singuratică), scrisă de primul lui profesor de compoziție, Dobri Hristov. Metrajul temei
este de 5 cinci timpi, subdivizat în 2+3, tipic muzicii tradiționale bulgare, ca „paidushko
horo”. Are o structură armonică densă, tempo moderat, caracter rubato, inspirat din ciclul
„Hungarian rhapsody’s” de Francz Liszt. Prin repetare și variațiune ea reprezintă prima
secțiune a rapsodiei.

Secțiunea B apare în contrast față de prima parte a rapsodiei. Ea conține diferite dan-
suri bulgare („horo”). Metric folosește măsura de doi timpi(2/4), cel mai simplu și cel mai
răspândit metru în muzica tradițională bulgară. Din punct de vedere a formei utilizează
rondo-variațiunea, structură des abordată de cei trei mari clasici, Haydn, Mozart și
Beethoven. Secțiuna are în total 4 cuplete și 4 refrene( A B C B D B E B).
Tema primului cuplet este construită pe baza modului aeolic de pe sunetul mi și
conține în total opt măsuri(4+4). Ea apare ulterior variat.

Următorul cuplet aduce o temă în mi minor, alcătuit tot din două fraze de câte patru
măsuri ca și cupletul precedent. După prezentare, tema apare încă odata aproape identic.

Cupletul al treilea conține două teme. Prima temă este o variantă îndepărtată a temei
cupletului al doilea, ea începe în modul mixolyd de pe sunetul re, dar finalul remodulează în
mi minor. Pe urmă apare încă odată într-o formă variată.
 Tema a doua a cupletului este în mi minor, ea este o sinteză a temelor cupletelor unu
și doi.

Ultimul cuplet este o variațiune îndepărtată a temei cupletului întâi, în elaborarea

acestei teme este folosită maqam-ul.

În concepția lui Vladigerov refrenele secțiunii B din rapsodie imită instrumentul

„gaida”. Putem structura muzica refrenelor în trei straturi. Stratul inferior este susținută
întodeauna cu note de pedală imitând sunetul bâzoiului (în bulgară -„ ruchilo”- fluier, care
reprezintă o parte a gaidei sau a cimpoiului, scoate un sunet bâzâit de fundal). Stratul median
ar fi reprezentat de un instrument acompaniator, iar cel superior tot de gaida. Temele sunt în
modul mixolyd, cu excepția refrenului al doilea.

Cupletele și refrenele sunt legate de tranziții de mici dimensiuni, iar după materialul
B-ului printr-o retranziție, readuce secțiunea A, într-o prezentare mai scurtă.
 Conclusiv, „Rhapsody Vardar”, de Pancho Vladigerov, este o lucrare în care compo-
zitorul îmbină perfect cunoștiințele muzicale obținute din vestul europei (cea cultă) cu muzica
tradițională bulgară.
Toate temele din rapsodie sunt, ori din cântece tradiționale bulgare, ori sunt scrise în
stil tradițional bulgar. Cel mai evident este metrajul, secțiunea A având 5/16, (exemplu de
„paidushko horo”), iar secțiunea B 2/4 ( diferite dansuri, de „horo”). Modurile utilizate sunt,
ionic, frigic, mixolodic, aeolic și maqam, care apar frecvent în muzica tradițională bulgară.
Structural, piesa este scrisă într-o formă tristrofică (ABA’), cu adaos de codă, formă
specifică de „lied”. Armonizarea este complexă și variată, în anumite situații folosește
paralelismele și scara de tonuri a lui Debussy. Readuce acorduri mari și contramelodii în
vocile inferioare, întâlnite des în compozițiile pentru pian de Serghei Rahmaninov, iar carac-
terul virtuoz este preluat de la compozitori, ca Franz Liszt și Ferruccio Busoni.

Prin toate aceste aspecte, Pancho Vladigerov a introdus în muzica cultă un stil unic și
nou.

Audiții:
„Rhapsody Vardar” (orchestral) - https://www.youtube.com/watch?v=dWmvipV2Sjc
„Rhapsody Vardar” (pian) - https://www.youtube.com/watch?v=k6c_EcOAuKs
Concertul de pian nr. 3 - https://www.youtube.com/watch?v=qgJk1cIH4_M

Bibliografie :

Cameron M. Smith - Folk and Western Influences in Pancho Vladigerov's Rhapsody Vardar
Evgeni Pavlov - Pancho Vladiverov
https://vladigerov.org/en/