1.

Implicațiile clinice și practice consecutive caracterelor structurale ale mucoasei masticatorii pot avea
ca și consecință:

a) Plăgile chirurgicale situate în zona palatinalăau prin incizie o deschidere puțin sau deloc
extensibilă, iar drenajul abcesului parodontal este dificil
b) Sutura mucoasei masticatorii se realizează cu dificultate din cauza corionului dens și ferm
c) Inciziile chirurgicale și suturile se realizează cu ușurință.
d) Procesele inflamatorii și hemoragiile se răspândesc cu ușurinșă și evoluează cu dureri reduse.
e) Are o mare capacite de absorție a produselor de bioactivare

Tema 62, pag 41, R: a,b

2. Forma și volumul papilei interdentare variază în raport cu:

a) incongruența dentoalveolară cu spațiere, care determină o modificare a papilei interdentare cu

aspect hipertrofic, ca un polip pediculat sau sesil cu o bază mare de implantare.
b) diastema și tremele care prin deplasările patologice ale dinților parodontotici produc deformări
ale papilelor interdentare, cu aspect și volum neregulat de la un dinte la altul.
c) morfologia osului alveolar subiacent
d) trauma ocluzala, care determină hipertrofia papilei interdentare
e) la copii și tineri forma este nedefinită, uneori ușor concava

Tema 62, pag 43, R: b,c

3.* Pentru gingia fixă pot fi descrise următoarele caracteristici:

a) adera lax de osul subiacent

b) se întinde de la linia mucogingivală până la nivelul torusului palatin
c) are în general o intălțime mai mare la maxilar decat la mandibulă
d) este foarte scurtă pe fața linguală a primului molar mandibular
e) la copii înălțimea gingiei fixe vestibulare este foarte crescută.

Tema 62, Pag 44, R: c

4. Poziția gingiei față de dinte depinde de:

a) Erupția dentară
b) Anomalii dento-maxilare
c) Inflamația bacteriană supraadaugată
d) Traumatisme directe și indirecte
e) Joncțiunea amelodentinară

Tema 62, Pag 46, R:a, b, c, d

5. *Placa bacteriană supragingivală are următoarele caracteristici:

a) este localizată predominant la nivelul lucrărilor protetice

b) flora microbiană dominantă este anaerobă
c) apare doar în zonele aproximale
d) placa supragingivală este implicată în patogenia proceselor carioase
e) se formează în aproximativ 30 zile

Tema 63, pag 106, R: d

6. Placa bacteriană subgingivală se caracterizează prin urmatoarele specificități

a) Flora bacteriană dominantă este aerobă cu specii gram pozitive

b) Spirochetele apar dupa ziua a 9-a în structura biofilmului
c) Flora bacteriană polimorfă prezentă în cantitate mare poate determina apariția gingivitelor
d) Hipertrofia gingivală crează o expunere a bacteriilor subgingivale pentru realizarea procesului
de autocurățire
e) Progresia afecțiunilor parodontale este generată de flora gram pozitivă din structura plăcii
bacteriene subgingivale

Tema 63, pag 110-111, R: b, c

7. Tartrul dentar:

a) Este agentul etiologic al parodontopatiilor

b) Dacă este localizat supragingival are originea provenită din extravazatul sanguin gingival
c) În pungile parodontale adânci tartrul gingival se insinuează în profunzime și poate fi decelat
uneori numai intraoperator
d) Pentru tartrul supragingival proporția de componente anorganice este de 70-90%
e) După 4-6 săptămâni de la inițierea depunerii se obține un nivel maxim de acumulare după care
formarea tartrului regresează

Tema 63, pag 138-141, R: c, d

8. Trauma ocluzală primară poate fi generată de:

a) Obturații sau coroane înalte

b) Lovituri realizate cu un obiect dur interpus între dinți
c) Punți dentare nejudicios concepute
d) Interpunerea accidentală în cursul masticației a unor fragmente dure
e) Aparate ortodontice care dezvoltă forțe excesive

Tema 63, pag 144 – 145, R: a, c, e

9. Factorii iatrogeni pot genera leziuni la nivelul parodonțiului prin:

a) Acțiunea traumatică a matricei și a penelor interdentare

b) Acțiunea iritantă a aspirinei
c) Coroanele de învelis neadaptate axial șitransversal
d) Depuneri de nicotină, N-nitrosonornicotină, benzopiren
e) Căi false în desmodonțiu prin perforațiile radiculare

Tema 63, pag 150-151, R: a, c, e

10. Susceptibilitatea de îmbolnăvire a parodonțiului marginal sub influența factorilor generali poate fi
reprezentată de următoarele aspecte:

a) În hipofuncția glandei tiroide poate apărea aspectul palid al gingiei prin hipercheratoză
b) În hiperfuncția glandei tiroide cu sindrom acromegalic pot apărea spațieri dentare secundareși
gingivită prin retenție de placă
c) Frecvent o încetinire a ritmului de evoluție al afecțiunilor parodontale
d) Apariția leziunilor osoase alveolare cu evoluție rapidă în „sindromul parodontal de stress
emotional”
e) Atrofii gingivale și hipercementoză secundară la pacienții cu diabet

Tema 63, pag 152-154, R: a, d

11. *Severitatea bolii parodontale este definită de:

a) Adâncimea de sondare parodontală

b) Volumul hipercreșterilor gingivale
c) Culoarea mucoasei gingiei marginale
d) Nivelul de tartru supra și subgingival
e) Nivelul de cheratinizare al gingiei fixe

Tema 64, pag 190-191, R: a

12. Elementele principale de diagnostic în gingivite sunt:

a) Sângerarea la periaj sau masticație

b) Rezorbția osului alveolar în tipar orizontal
c) Rezorbția osului alveolar în tipar vertical
d) Usturime gingivalî sau ușoare dureri la periaj
e) Apariția hiperplaziilor și retracțiilor gingivale

Tema 64, pag 191-193, R: a, d

13. Diagnosticul de parodontită marginală cronică se pune pe baza următoarelor criterii:

a) Etiologia bacteriană gram pozitivă

b) Leziuni distructive la nivelul parodonțiului marginal profund, de susținere
c) Tratamente prelungite cu hidantoina
d) Prevalența maxima este la adulți, dar poate apărea la copii și adolescenți
e) Se asociază frecvent cu boli generale: diabet, boli de sânge, carențe vitaminice, unele
tratamente medicamentoase

Tema 64, pag 194-195, R: b, d, e

14. Parodontitele agresive se diagnostichează pe baza următoarelor criterii:

a) Au o frecvență mai redusăîn comparație cu parodontita cronică

b) Disjunctia gingivo-dentarăși distrucția osoasă se realizează lent
c) Apar mai frecvent la persoanele tinere cu o stare generală bună
d) Titlul de anticorpi este scăzut
e) Speciile microbiene frecvent întâlnite sunt: actinobacillus actinomycetemcomitans si
porphyromonas gingivallis

Tema 64, pag 196-196, R: a, c, e

15. Diferențele dintre parodontita marginală cronică și parodontita agresivă localizată și generalizată pot
fi următoarele:

a) În parodontita marginală cronică nu existăo localizare sau o extindere preferențială a bolii

b) Parodontita agresivă localizată este depistată la pubertate, iar forma generalizată apare frecvent
în jurul vârstei de 30 de ani
c) Parodontita agresivă mai ales în forma localizată se asociază cu depozite mari de tartru
subgingival
d) Ritmul de evoluție este mai lent la parodontita agresivăși mai accelerat la parodontitele cronice
e) La parodontita cronică se înregistrează frevent creșterea prostaglandinei E2 (PGE2)

Tema 64, pag 196-197, R: a, b

16. Simptomatologia în gingivita din diabet este:

a) Hiperplazie gingivala generalizată de tip nodular

b) Ulcerații frecvente
c) Sângerari ușoare la atingere
d) Foarte frecvent pungi adevarate
e) Ușoară mobilitate dentară

Tema 65, pag 230-231, R: b, c, e

17. Simptomatologia subiectivă în gingivita ulceronecrotică poate fi:

a) Hipersalivație vâscoasă
b) Gingivoragii
c) Aspectul decapitat al papilelor interdentare
d) Senzație de gust metalic
e) Halenă fetidă intensă

Tema 65, pag 241-243, R: d, e

18. În forma localizată a parodontitei juvenile, zonele cel mai frecvent afectate sunt:

a) Primii molari superiori șiinferiori

b) Caninii superiori și inferiori
c) Premolarii superiori șiinferiori
d) Primii molari și incisivii
e) Incisivii superiori șiinferiori

Tema 65, pag 257, R: a, d, e

19. Obiectiv, parodontita marginala cronică profundă lent progresivă se caracterizează prin:

a) Semne inflamatorii mai accentuate față de parodontita marginală cronica superficială

b) Mobilitate patolologică de gradul I
c) Retracție gingivală
d) Pungi parodontale false
e) Pungi osoase

Tema 65, pag 262-264, R: a, c, e

20. *Printre factorii care influentează gradul de retracție gingivală nu se numără:

a) Trauma ocluzală
b) Factorii anatomici
c) Vârsta
d) Unele intervenții chirurgicale
e) Depozitele de tartru

Tema 65, pag 274-276, R: c

21. Complicații locale ale parodontopatiilor sunt:

a) Necrozele pulpare
b) Cariile situate sub coletul anatomic al dintelui
c) Abcesul apical
d) Parodontitele apicale subacute sau cronice, retrograde
e) Atriția dentara

Tema 66, pag 283, R: a, b, d

22. Semne obiective ale abcesului parodontal marginal sunt:

a) Jenă dureroasă la masticație de intensitate medie

b) Tumefacție circumscrisă, rotundă sau ovalară
c) Mucoasa acoperitoare este întinsă, lucioasă și roșie
d) Percuția verticală a dinților limitrofi mai dureroasă decât cea transversală
e) Consistența abcesului vestibular și lingual este dură

Tema 66, pag 284, R: b, c

23. Hiperestezia dentară devine manifestă în următoarele condiții:

a) Contactul cu un instrument metalic

b) Contactul cu alimente calde (mai ales) sau reci (mai rar)
c) În cursul amprentării câmpului protetic cu hidrocoloizi
d) Contactul cu alimente amare
e) Contactul cu peria de dinți

Tema 66, pag 285, R: a, c, e

24.* Una dintre complicațiile la distanță și generale ale parodontitelor apicale pe care retrogradă poate
fi:

a) Meningita
b) Laringita
c) Septicemia
d) Otita
e) Glomerulonefrita

Tema 66, pag 286, R: c

25. Direcțiile principale ale tratamentului local al gingivitelor și parodontopatiilor marginale sunt
următoarele, cu excepția:

a) Tratamentul endodontic
b) Tratamentul antimicrobian
c) Tratamentul chirurgical
d) Tratamentul protetic
e) Tratamentul complicațiilor

Tema 67, pag 289, R: a, d

26. Igienizarea efectuată de medic pentru îndepărtarea factorilor naturali cu încărcătură microbiană
include următoarele, cu excepția:

a) Detartrajul supragingival
b) Detartrajul subgingival profesional
c) Suprimarea unor procese inflamatorii întreținute de resturi radiculare sau dinți nerecuperabili
d) Utilizarea firului interdentar
e) Clătirea cavității orale cu soluții antiseptice

Tema 67, pag 290, R: d, e

27. Detartrajul, în special cel subgingival, trebuie precedat de un tratament cu antibiotice la următoarele
categorii de pacienți:

a) Bolnavii cu pusee recente de hipertensiune arterială

b) Bolnavii cu pusee recente de reumatism articular acut
c) Bolnavii cu pusee recente de angină pectorală
d) Bolnavii cu maladii cardiace congenitale
e) Bolnavii cu maladii genetice congenitale

Tema 67, pag 306, R: b, d

28.* Instrumentarul pentru detartraj include următoarele, cu excepția:

a) Sonde de parodontometrie
b) Instrumente de detartaj și chiuretaj radicular
c) Sonde exploratorii
d) Pensă
e) Instrumente de netezire fină și lustruire

Tema 67, pag 309, R: d

29. Spre deosebire de chiuretele universale, chiuretele Gracey au următoarele caracteristici:

a) Suprafața facială se situează la un unghi de 45o față de axul longitudinal al primei părți pasive
b) Posedă două margini tăioase, dar numai una este eficient activă
c) Partea activă a chiuretei Gracey se adaptează cel mai bine pe suprafețele plane ale radăcinii
d) Pentru angajarea subgingivală prima porțiune a chiuretei Gracey trebuie să fie paralela cu axul
dintelui
e) Nu sunt codificate special

Tema 67, pag 314, R: b, d

30. * În practica uzuală chiuretele Gracey standard folosite sunt următoarele, cu excepția:

a) 13/14
b) 7/8
c) 3/4
d) 11/12
e) 5/6

Tema 67, pag 315, R: c

31. Suprafețele aproximale se curăță fin și se lustruiesc cu:

a) Benzi late de mătase cerată

b) Discuri fine
c) Pene interdentare de lemn de balsa sau de portocal
d) Pastă de lustruit
e) Freze diamantate

Tema 67, pag 321, R: a, b, c, d

32. Contraindicațiile detartrajului cu ultrasunete includ următoarele, cu excepția:

a) Bolnavi cu boli infecțioase, contagioase

b) Copii mici
c) Purtători de aparate auditive
d) Bolnavi cardiaci purtători de stimulator cardiac
e) Hiperestezia dentinară moderată

Tema 67, pag 325, R: c, e

33. *Avantajele detartrajului cu ultrasunete includ următoarele, cu exceptia:

a) Mijloc de detartraj modern, eficient, ergonomic

b) Acțiune mai putin traumatizantă asupra structurilor dentare și gingivale
c) Bine suportat, nedureros la persoanele adulte
d) Nu contaminează mediul ambiant cu particule purtătoare de microbi
e) Îndepărtarea depozitelor pigmentare de pe suprafețele dentare

Tema 67, pag 326, R: d

34. Indicațiile folosirii clorhexidinei sunt:

a) Abcese parodontale marginale

b) Gingivite acute
c) Prevenirea depunerii plăcii microbiene
d) Gingivite cronice
e) Parodontite marginale acute

Tema 67, pag 329, R: a, b, c, d

35. Fluorurile au efect antimicrobian prin următoarele mecanisme:

a) Activarea unor enzime microbiene

b) Stimularea glicolizei
c) Inhibarea formării substratului polizaharidic al plăcii
d) Creșterea energiei de suprafață a smalțului
e) Modificarea permeabilității de membrană

Tema 67, pag 331, R: c, e

36. Cloramina B se utilizeaza sub formă de spălături în:

a) Abcese parodontale marginale înainte de incizie

b) Gingivostomatita ulcero-necrotică
c) Pungi parodontale fără exsudat purulent
d) Gingivite cronice
e) Stomatite și gingivostomatite acute și subacute

Tema 67, pag 345, R: b, e

37. * Tetraciclina are următoarele acțiuni, cu excepția:

a) Acțiune anticolagenolitică
b) Acțiune antiproteolitică și antioxidantă
c) Acțiune antiinflamatorie
d) Acțiune de inhibare a sintezei acizilor nucleici
e) Acțiune reparatorie și regenerativă

Tema 67, pag 348-349, R: d

38. Etapele de tratament al gingivitei de pubertate sunt:

a) Îndepărtarea și prevenirea acumulării de placă bacteriană

b) Debridare gingivală
c) Îndepărtarea tartrului supra- și subgingival
d) Tratament antiviral
e) Excizia chirurgicală a hiperplaziei gingivale

Tema 68, pag 466, R: a, b, c, e

39. Tratamentul curativ al pericoronaritelor include:

a) Spălături antiseptice abundente și dese

b) Vitamino terapie
c) Instilații de colutorii complexe cu antibiotice
d) Aplicarea unui dren din mesă iodoformată
e) Administrarea pe cale generală de antibiotice, în stările febrile și subfebrile.

Tema 68, pag 470, R: a, c, d, e

40. Tratamentul de urgență al abcesului parodontal marginal include următoarele etape, cu excepția:

a) Incizie la nivelul bombării maxime sau ușor decliv de aceasta

b) Îndepărtarea exsudatului purulent prin spălare abundentă cu ser fiziologic
c) Instilații cu pasta TM
d) Gingivectomie sau operație cu lambou la dinții pluriradiculari
e) Chiuretaj subgingival în abcesul simplu la dinții monoradiculari

Tema 68, pag 475, R: b, d, e