Sunteți pe pagina 1din 12

LAGARE:

LAGARE CU ALUNECARE
Prof. AGACHI LUMINITA
Liceul Tehnologic ,,Dimitrie Leonida” Iasi
CUPRINS

1.ASPECTE GENERALE
2. CLASIFICAREA LAGĂRELOR CU ALUNECARE
3. MATERIALE UTILIZATE PENTRU CONSTRUCŢIA
LAGĂRELOR CU ALUNECARE

4. TEHNOLOGII DE FABRICARE A LAGĂRELOR CU


ALUNECARE

5. REGIMURI DE FUNCTIONARE LA LAGARE


RADIALE HIDRODINAMICE

6. CALCULUL LAGARELOR CU ALUNECARE

7. UNGEREA LAGARELOR CU ALUNECARE

8. BIBLIOGRAFIE
ASPECTE GENERALE

1. Definirea lagarelor cu alunecare


Lagărele cu alunecare sunt organe de maşini care asigură rezemarea sau ghidarea
osiilor sau arborilor, preluând forţele radiale şi/ sau axiale prin intermediul suprafeţelor
de alunecare.
CLASIFICAREA LAGĂRELOR CU
ALUNECARE
După regimul de frecare:
•lagăre cu frecare uscată;
•lagăre cu frecare limită;
•lagăre cu frecare mixtă;
•lagăre cu frecare fluidă;
După direcţia forţei:
•lagăre radiale;
•lagăre axiale;
•lagăre radial–axiale;
•lagăre axial–radiale;
După forma suprafeţei de frecare:
•lagăre cu suprafaţă cilindrică;
•lagăre cu suprafaţă plană;
•lagăre cu suprafaţă conică;
•lagăre cu suprafaţă sferică;
După felul mişcării de rotaţie:
•lagăre cu mişcare de rotaţie completă;
•lagăre cu mişcare oscilantă.
ELEMENTE CONSTRUCTIVE ALE LAGARELOR
CU ALUNECARE

Corpul lagarului: poate fi dintr-o


bucata, ca o bucsa, sau din doua
bucati, partea superioara, numindu-
se capac.
Cuzineţii
Construcţiile de cuzineţi se
deosebesc prin numărul de părţi
componente (monobloc sau din doi
semicuzineţi), prin modul de
realizare a canalului pentru ungere
şi prin modul de fixare în butuc. :

• Fusurile (patinele) se execută, în


majoritatea cazurilor, din acelaşi
material ca şi osia sau arborele de
care aparţin, deci din oţeluri carbon
de cementare sau de îmbunătăţire.
Dispozitivele de reglare a jocului din lagăr
Au rolul de a micşora jocul produs prin uzură, cât şi de a asigura coaxialitatea
lagărelor unei linii de arbore.
Dispozitivele de reglare constă fie din plăcuţe (bailagăre) montate între cele două
jumătăţi de cuzineţi, prin eliminarea cărora se micşorează jocul, fie din pene sau
şuruburi de reglare, care permit apropierea cuzineţilor şi reducerea jocului.
MATERIALE UTILIZATE PENTRU CONSTRUCŢIA
LAGĂRELOR CU ALUNECARE

In general, următoarele proprietăţi sunt luate în consideraţie pentru un material de


lagăre.
Rezistenţa la sudare
Rezistenţa ia compresiune
Rezistenţă la oboseală şi deformabilitate
Coeficientul de frecare

Rezistenta la coroziune

Structura metalurgică
Conductibilitatea
termică
Preţul de cost

•Materialele pentru cuzineţi trebuie să îndeplinească rolul de material cu calităţi


antifricţiune. Se întâlnesc următoarele soluţii:
• cuzinet în construcţie integrată împreună cu butucul din material antifricţiune;
• cuzinet în construcţie integrată împreună cu butucul, materialul antifricţiune
care formează cuzinetul fiind turnat în locaşul din butuc;
• cuzinet din material antifricţiune asamblat pe butuc;
• cuzinet din mai multe straturi – turnate sau placate – unul cu rol de suport,
iar celălalt fiind materialul antifricţiune;
• cuzinetul din materialul butucului şi fusul arborelui acoperit cu material
antifricţiune – soluţie rar întâlnită.
Materialele antifricţiune trebuie să îndeplinească următoarele condiţii:
•rezistenţă mare la uzură;
•coeficient de frecare redus pentru a micşora pierderile prin frecare;
•să permită deformaţii plastice locale (conformabilitate);
•rezistenţă mare la oboseala de contact;
•rezistenţă la gripare;
•conductibilitate termică ridicată;
•coeficient de dilatare termică mic;
•aderenţă cu lubrifiantul;
•rezistenţă la coroziune.
Materialele metalice cuprind materialele feroase, materialele neferoase şi
materialele sinterizate.
Materialele feroase cele mai utilizate sunt fontele – cenuşii Fc, cu grafit nodular
Fgn, maleabile Fma sau cele manganoase Fmn – şi se folosesc la cuzineţi dintr-o
bucată sau la cei multistrat, ca element suport. Cuzineţii din fontă se obţin prin turnare.
Materialele neferoase cuprind bronzurile – CuSn, CuPbSn, CuPb – şi se
utilizează la cuzineţi dintr-o bucată sau multistrat. Aliajele cu Cu, Sn şi Pb se folosesc
la cuzineţii multistrat obţinuţi prin turnare, iar cei cu Al – AlSn, AlPb, AlCuPb – la
cuzineţi multistrat obţinuţi prin placare.
Materialele sinterizate pot fi moi sau dure. Materialele sinterizate moi, pe bază
de FeC, FeCu, CuPb, AlCuPb, sunt utilizate la cuzineţi masivi, poroşi şi autolubrifianţi
executaţi multistrat subţiri; Materialele sinterizate dure, pe bază de carburi metalice,
sunt utilizate la lagăre cu gaze.
Materialele nemetalice cele mai utilizate sunt:
•lemn – stejar – presat şi impregnat;
•materiale plastice – bachelite (termorigide), pentru cuzineţi masivi şi teflon sau
poliamide – cu proprietăţi autolubrifiante;
•cauciuc – cuzinet multistrat vulcanizat;
•grafit;
•ceramică – cuzineţi masivi din ceramică fină;
•pietre preţioase – în mecanica fină;
Materiale mixte: suport metalic din bandă de oţel şi strat sinterizat (bronz) şi
lubrifiant solid.
TEHNOLOGII DE FABRICARE A LAGĂRELOR CU
ALUNECARE

Metode şi procedee de obţinere a semifabricatelor


Turnarea
Această operaţie se poate realiza prin cădere liberă în amestec de formare sau în
cochilă sau centrifug.
Prin primul procedeu se realizează cuzineţi masivi, cu pereţi groşi, numai din aliaj
antifricţiune, fără suport din oţel
Prin turnare centrifugă se pot realiza cuzineţi cu grosimi medii sau subţiri
Placarea
Constă în depunerea unor aliaje antifricţiune (de obicei Al-Sn sau Al-Pb) pe un
suport de oţel, obţinându-se cuzineţi cu pereţi subţiri destinaţi solicitărilor medii,
adică padm.max<350daN/cm2.
Sinterizarea
Constituie metoda cea mai modernă, care permite obţinerea unei structuri uniforme a
materialului antifricţiune

REGIMURI DE FUNCTIONARE LA LAGARE RADIALE


HIDRODINAMICE
REGIMURI DE FUNCTIONARE LA
LAGARE RADIALE HIDRODINAMICE
În funcţionarea lagărelor radiale hidrodinamice, acestea parcurg o serie de faze
caracterizate prin diferite regimuri de frecare.
•Repaus (fig. a). Fusul se sprijină pe cuzinet lubrifiantul fiind îndepărtat dintre
suprafeţe.
•Demaraj uscat (fig. b). Fusul se rostogoleşte cu frecare uscată pe cuzinet
tinzând să urce pe acesta. Durata acestei faze este foarte redusă, lubrifiantul ajungând
repede între suprafeţele de frecare. Este regimul caracterizat prin cele mai mari uzuri.
•Funcţionare cu frecare mixtă sau fluidă (fig. c şi d). Între fus şi cuzinet se
formează filmul de lubrifiant a cărui grosime depinde direct de turaţia de funcţionare a
lagărului. Frecarea fluidă este regimul ideal de funcţionare al lagărelor hidrodinamice,
caracterizat prin uzuri practic inexistente.
•La turaţii extrem de mari (fig. e) se produce o autocentrare a fusului faţă de
cuzinet. Este un regim de funcţionare teoretic.
Lagăre cu frecare uscată, limită sau mixtă

Lagărele cu frecare uscată, limită sau mixtă sunt din ce în ce mai răspândite
datorită avantajelor pe care le prezintă:
•reduc consumul de lubrifianţi;
•simplifică sistemul de etanşare a lagărului;
•sunt relativ ieftine.

Pentru o bună răspândire a lubrifiantului pe suprafata


de frecare, cea mai utilizată soluţie este practicarea
unei reţele de decupări sau alveole (minidepozite de
lubrifiant) pe suprafeţele de alunecare ale cuzinetului

La cuzineţi radiali, depozitele pentru lubrifiant se


realizează prin perforaţii pe toată grosimea cuzinetului,
cuzinetul fiind realizat în intregime din material
antifricţiune
CALCULUL LAGARELOR CU
ALUNECARE
Pentru efectuarea calculului se consideră următoarele ipoteze:
•presiunea de contact dintre fus şi cuzinet este uniform distribuită (nu se ţine
seama de jocuri, erori de execuţie şi de montaj);
•coeficientul de frecare este considerat cunoscut şi constant (se lucrează după
legile frecării uscate);
•toată căldura produsă prin frecare se evacuează prin corpul lagărului (deci nu
prin fus sau lubrifiant).
Se efectuează trei tipuri de calcule:
•calculul la presiunea de contact;
•calculul la uzare (calculul de durabilitate);
•calculul termic.
UNGEREA LAGARELOR CU
ALUNECARE
Uleiurile minerale se obţin prin rafinarea fracţiunilor lubrifiante extrase din ţiţeiuri şi
apoi se adaugă aditivi în proporţie de 2…20%, în scopul ameliorării proprietăţilor
acestora.
Unsorile consistente sunt dispersii de săpunuri metalice în uleiuri minerale sau
sintetice. Săpunurile se obţin, de obicei, prin reacţia dintre acizii graşi naftenici şi metale
(calciu, sodiu, litiu).
BIBLIOGRAFIE

•Antal A., s.a. ,,Elemente de proiectare pentru lagare cu alunecare” I.P.Cluj,


1970

•Chisiu Al., s.a. ,,Organe de masini”, Editura Didactica si Pedagogica,


Bucuresti, 1981
•Constantinescu V. N., s.a.,,Lagare cu alunecare”, Editura Tehnica, Bucuresti,
1980
•Drobota V., s.a.,,Rezistenta materialelor si organelor de masini”, Editura
Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1983