Sunteți pe pagina 1din 5

Iesenii care ,,creeaza" cutremure in laborator (VIDEO, GALERIE FOTO)

adevarul,

Sase specialisti de la Universitatea Tehnica din Iasi testeaza rezistenta cladirilor prin simularea seismelor. Unica
in tara, platforma de cercetare de la Facultatea de Constructii si Instalatii a costat aproape un milion de dolari.

Vedeti si:

De ce este Bucurestiul orasul cel mai afectat de cutremure/

Construita de o companie din Statele Unite ale Americii, singura platforma seismica care functioneaza in
Romania a fost donata Facultatii de Constructii si Instalatii Iasi in 2004, de catre Inspectoratul de Stat in
Constructii. Instalatia, cu o capacitate de 16 tone, a costat aproape un milion de dolari. Cu toate ca ansamblul n-
are functii comerciale, ci de cercetare, specialistii de la Facultatea de Constructii si Instalatii au lucrat si cu
companii care doreau sa se asigure daca structurile pe care le realizeaza pot rezista in cazul unui cutremur cu o
intensitate ridicata.

FOTO Trei miliarde de euro costa sa nu murim la cutremur

,,Am avut doua colaborari mai importante pana acum. Una cu o societate din Ungaria si o alta cu o companie
din Franta, care dorea sa construiasca locuinte ieftine, din materiale ecologice, pentru persoanele afectate de
inundatii in nordul tarii", a precizat profesorul universitar dr. ing. Mihai Budescu, seful Catedrei de Mecanica,
unde este amplasata platforma seismica. Profesorul lucreaza la simularea cutremurelor in special cu doctoranzii
facultatii.

Cat costa un test seismic

Pregatirea pentru un test seismic dureaza cateva luni, iar acestea nu pot fi realizate decat in intervalul martie -
octombrie. ,,Facem in medie cate patru teste pe an, in special pentru cercetarile din cadrul doctoratelor. Putem
lucra numai in lunile in care este mai cald afara, deoarece sistemul functioneaza la temperatura minima de 16
grade Celsius", explica profesorul Mihai Budescu. Costul unui astfel de test insa este cel care ii sperie pe
constructorii care ar trebui sa-si verifice proiectele inainte de a le concretiza. ,,Pretul mediu al unui test este de
aproximativ 10.000 de euro. Desi este mare pentru noi, la nivel international este unul competitiv. In Grecia, de
exemplu, unde se mai afla o astfel de platforma, o testare costa chiar de doua ori mai mult", spune profesorul
Budescu.

Cum functioneaza

Intreaga platforma de la Iasi este actionata prin intermediul a trei motoare hidraulice cu o capacitate de 700 de
kiloNewton fiecare. Acestea pot asigura ansamblului miscari independente sau simultane pe trei directii, doua in
plan orizontal si una in plan vertical. Pentru ca obiectivele, care pot avea o greutate maxima de 16 tone, sa fie
testate in conditii similare celor din cutremurele reale, platforma este prevazuta cu trei amortizoare care elimina
miscarile de rotatie ale acesteia fata de cele trei axe.

Miscarea platformei seismice este permanent monitorizata prin intermediul unor accelerometre - instrumente
pentru masurarea valorilor acceleratiei montate la baza echipamentului. In timpul testelor, sistemul de control si
de feed-back al platformei compara constant datele de intrare ale accelerogramei cu inregistrarile de la baza
platformei. In cazul in care se constata o diferenta intre datele de intrare si cele inregistrate, specialistii de la
facultate care monitorizeaza permanent testele aplica imediat corectiile necesare.
,,Evita producerea unor dezastre"Dupa ce semnalele inregistrate in timpul testelor sunt ,,traduse" in cifre, cei de
la Constructii pot prelucra si interpreta datele. Concret, pot vedea daca imobilul testat va rezista seismelor ce s-
ar putea produce intr-o anumita zona. ,,Cresterea sigurantei constructiilor in cazul actiunilor seismice, actiuni
importante pe teritoriul tarii noastre, se poate realiza daca exista cercetari cu privire la aceasta tema si daca
cercetarea se face si pe plan experimental", se arata in descrierea platformei realizate de dr. ing. George Taranu,
din cadrul Facultatii de Constructii si Instalatii.

POVESTI DE BUCURESTI Supravietuitoarea din blocul Scala: La cutremurul din '77 a cazut 10 etaje, in timp
ce facea dus!

Platforma asigura suportul necesar efectuarii oricaror tipuri de actiuni seismice pe orice model de cladire.
,,Rezultatele astfel obtinute prin testele experimentale ofera o imagine clara asupra structurilor care vor fi
supuse in viitor la actiunea cutremurelor naturale, semnaland eventualele probleme, care pot fi solutionate din
timp, si evitand astfel producerea unor dezastre", se arata in descrierea realizata de specialistii de la Facultatea
de Constructii si Instalatii.Directorul Institutului National pentru Fizica Pamantului, Gheorghe Marmureanu,
spune ca, desi Iasiul este cel mai important pol de cercetare in domeniu, platforma seismica nu este nici
exploatata, nici promovata suficient. ,,Cand faci ceva bun, trebuie sa te si zbati sa fii recunoscut. Dar se mai
construieste ceva ca lumea in Romaniau Foarte multe elemente pentru constructii ar trebui testate pe platforma
seismica, iar gruparea de la Iasi este foarte bine pregatita, dar nesolicitata", a precizat Marmureanu. ,,Testele pe
beton, suficiente"Specialistii de la Inspectoratele in Constructii spun ca analizele care se efectueaza in prezent
sunt suficiente. ,,Noi cerem constructorilor sa ne aduca probe de laborator la elementele de beton. Stim de
platforma seismica de la Facultatea de Constructii Iasi, dar aceasta nu mai este folosita de mult de agentii
economici", sustine Valerica Andronache, directorul IJC Iasi. "Platforma seismica si gruparea de la Iasi sunt
foarte bune, dar nesolicitate."Gheorghe Marmureanu director al Institutului National pentru Fizica
PamantuluiTeste pentru Cernavoda
Vechea platforma de cercetare Foto: Florin ChiricaAceasta nu este singura platforma seismica din Iasi.
Predecesoarea sa zace de ani buni uitata in Dealul Copoului, in spatele Corpului B al Universitatii ,,Al.I. Cuza".
Platforma din Copou a fost prima de felul ei din Europa anilor '70. A fost realizata de un grup de profesori si
cercetatori de la Universitatea Tehnica ,,Gheorghe Asachi" din Iasi si a putut sustine structuri de pana la 140 de
tone. Considerata tehnologie de varf in 1967, cand a fost data in functiune, platforma din Copou a testat de la
hale industriale la blocuri de locuinte. ,,Am testat si blocuri foarte inalte pentru cei din Venezuela, blocuri de
locuinte din prefabricate, dar am facut si experimente pentru Centrala Nuclear-Electrica de la Cernavoda",
povesteste ing. Ioan Ciongradi, ultimul in viata dintre inventatorii platformei.Cel mai sigur bloc din Romania
,,Blocurile gemene" din cartierul iesean CUG Foto: Dan LucaPutini ieseni stiu ca in cartierul CUG, situat la
periferia orasului, exista singura cladire civila din tara asigurata impotriva seismelor. Este un bloc ca oricare
altul, cu parter si patru etaje, dar unde specialistii au pus la bataie toate cunostintele si tehnologia anticutremure
disponibila in Romania in anii '80. ,,Protectia antiseisme s-a realizat prin <<decuplarea>> cu ajutorul unor
reazeme speciale a legaturii dintre infrastructura si suprastructura", explica profesorul Mihai Budescu. Blocul a
fost construit in anul 1986, impreuna cu un ,,frate" geaman, care insa n-a beneficiat de acelasi tip de izolare.
,,Conceptul era relativ nou la acea data la noi in tara, dar n-au existat niciodata fonduri pentru echiparea si
monitorizarea acestor doua constructii, asa cum au procedat, spre exemplu, japonezii", a precizat profesorul
Budescu. Locatarii blocului cunosc sistemul amplasat la baza cladirii. ,,M-am mutat aici in 1988 si, din ce stiu,
cam un sfert din bloc este ingropat in pamant, iar la o adancime de zece metri se afla doua cuve cu bile gigantice
pe care este amplasata cladirea. Am prins un cutremur prin anii '90, dar nu s-a simtit mare lucru. Retin doar ca
blocul inca se mai misca usor, din inertie, dupa ce seismul s-a terminat, dar nimic periculos", a explicat amuzat
Cristi Murariu, unul dintre locatari. Ideea structurii izolate de fundatie a fost brevetata in 1870 de catre un
specialist francez.

Cititi si

Cutremurele care au lovit Romania

Cutremurul care a schimbat fata CapitaleiScurta istorie a celor mai devastatoare cutremure

S-ar putea să vă placă și