GLANDELE SALIVARE ALE CAVITATII BUCALE

Glandele salivare se clasifica dupa situatia topografica in: glande ale vestibulului bucal (glande
labiale bucale si molare), glande ale cavitatii bucale propriu zise (glande palatine linguale si glande
sublinguale) si grande migrate reprezentate de patotida si submandibulara. Ele realizeaza o secretie
de saliva pe 24 de ore de aproximativ 1-1,5litri. In ceea ce priveste tipul de secretie, saliva poate fi
seroasa necesara procesului de dilutie al alimentelor si mucoasa necesara procesului de alunecare a
bolului alimentar. Din punct de vedere al structurii pot fi glande tubuloase cum sunt glandele
palatine sau cele de la nivelul mucoasei linguale, glande acinoase cum este glanda parotida si
glande tubuloacinoase cum sunt restul glandelor salivare.

Glande labiale
Glandele labiale sunt glande mici localizate in mucoasa buzelor, sunt de tip tubuloacinos si au o
secretie mixta seromucoasa.
Glande bucale
Se gasesc localizate in mucoasa obrajilor sunt glande mici de tip tubuloacinos si produc secretie
salivara seromucoasa
Glandele molare
Sunt glande in numar de 4-5, se gasesc localizate in mucoasa obrajilor din dreptul molarilor si
produc o secretie seromucoasa.
Glandele palatine
Sunt glande localizate in submucoasa palatului moale, sunt de tip tubulos si secreta saliva de tip
mucos
Glandele linguale
Sunt glande de diemnsiuni mici localizate in mucoasa linguala si pot fi cu secretie mucoasa sau
seroasa

Glanda salivara sublinguala

Este situata in planseul cavitatii bucale, este o glanda tubuloacinoasa cu secretie salivara
mixta.
Este formata din mai multe aglomerari glandulare, cea mai mare asezata medial unde ridica
mucoasa sublinguala numita plica sublinguala cu dispozitie oblica posterior si lateral. La nivelul
acestei plici se observa un numar variabil de orificii (08-25 orificii) corespunzatoare canalelor
excretoare. Uneori se poate deschide la nivelul ductului glandei submandibulare de o parte si de alta
a fraului limbii la nivelul carunculei sublinguale. Glanda este asezata medial de corpul mandibular
si muschiul genioglos de fiecare parte, deasupra muschiului milohioidian si inconjurata de o masa
de tesut lax.
Intre muschiul genioglos (medial) si glanda sublinguala (lateral) se gaseste nervul lingual si
atasat lui ganglionul sublingual si respectiv ductul submandibular.
Este vascularizata de ramuri din artera sublinguala care la randul ei este ramura arterei
linguale (din artera carotida externa), iar drenajul venos se face in vena linguala.

Glanda parotida

Este o glanda salivara de dimensiuni mari, localizata in partea postero-laterala in regiunea

parotideomaseterina. Are o culoare glaben cenusie si o greutate de 25-30 grame si este formata din
doua parti, superficiala si profunda.
Partea superficiala reprezinta prelungirea anterioara a glandei care insoteste ductul
parotidian. Ca raporturi:
- profund de ea se mai afla vasele transverse ale fetei, nervul facial, ramura zigomatica a plexului
parotidian, ramura bucala a plexului parotidian ale n.VII,si muschiul maseter.
-superficial, este acoperita de piele, partial de muschiul platysma, de muschiul
rizorius si fascia parotidiana.
-superior, ajunge pana aproape de arcul zigomatic,
-inferior ajunge pana de unghiul mandibulei, anterior poate depasi muscul maseter
acoperand partial corpul adipos al obrazului.
Partea profunda este de dimensiuni mai mari, are o forma prismatica, ocupa fosa
retromandibulara (loja parotidiana).
Loja parotidiana este delimitata astfel:
-posterior si medial, se gaseste procesul mastoidian al osului temporal, muschiul
sternocleidomastoidian, pantecul posterior al muschiul digastric, procesul stiloid cu muschiul
stilohioidian, m. stiloglos, m. stilofaringian si ligamentele stilohioidian si stilomandibular
– anterior ramura mandibulei cumprisa intre muschiul maseter (in partea externa) si
muschiul pterigoidian medial (in partea interna)
– lateral se afla pielea cu tesutul subcutanat, nervul auricular mare si fascia
parotidiana
– superior, articulatia temporomandibulara si conductul auditiv extern
– inferior loja este inchisa de tesut fibros apartinand fasciei cervicale superficiale din
care se desprinde un sept ce separa glanda parotida de glanda submandibulara.
Septul este dublat de ligamentul stilomandibular.

Glanda parotida este acoperita de o capsula fibroasa groasa, rezistenta mai ales in partea
inferioara unde adera de fascia parotidiana si este mai subtire in partea posteromediala fiind in
raport cu peretele lateral al faringelui. Prezinta prelungiri conjunctive spre fasciile muschilor de
vecinatate precum si spre interior catre fascia parotidiana.
Capsula parotidiana, in partea posteromediala, are raport cu vena jugulara interna, cu
elemente vasculonervoase laterofaringiene si cu muschii stilieni. In grosimea glandei parotide,
elementele vasculo-nervoase sunt dispuse pe trei planuri: in planul profund (planul arterial) se
gaseste partea terminala a arterei carotide externe din care se desprind ca ramuri colaterale artera
auriculara posterioara, inconstant artera occipitala si cele doua ramuri terminale reprezentate de
artera temporala superficiala si artera maxilara. Lateral de acest plan arterial este planul nervos
format de nervul facial (n.VII) cu plexul parotidian, ramuri din nervul auricular mare si nervul
auriculotemporal. Lateral de planul nervos se gaseste planul venos format de vena jugulara externa,
vena retromandibulara si afluentii lor.
Toate elementele vasculo-nervoase descrise in glanda parotida cu ramurile lor realizeaza:
1. pediculul posterior (pediculul stilomastoidian) format din:
- nerv facial: nervul trece intre pantecul posterior al muschiului
digastric si m. stilohioidian iar dupa 1-1.5 cm se ramifica bogat
formand plexul parotidian plasat intre cele doua parti ale glandei
parotide ca un "semn de carte"
- artera stilomastoidiana
2. pediculul superior (pediculul temporal) format din:
- artera temorala superficiala cu venele satelite
- nervul auriculotemporal, ramura din nervul mandibular care trece
in regiunea infrotemporala printre ligamentul sfenomandibular si colul mandibulei (butoniera
retrocondiliana Juvara) fiind insotit de artera maxilara vena (plexul) maxilar iar in glanda parotida
se alatura vaselor temporale.
3. pediculul inferior (pedicul cervical), este un pedicul venos format din:
- vena jugulara externa, coboara superficial de m. SCM
- vena retromandibulara si anastomoza acesteia cu vena jugulara
interna
- ramuri din plexul parotidian (inconstante)

4. pediculul medial (pedicul carotidian), este format din:

– artera carotida externa, care din trigonul carotic trece prin "furca
stiliana", apoi in glanda parotida, ajungand la nuvelul colului
mandibulei unde se imparte in cele doua ramuri terminale (artera
temporala superficiala si artera maxilara).
– artera si vena maxilara din care se va forma ulterior pediculul
profund
5. pediculul posterior accesor, este format din:
6. - artera auriculara posterioara
– vena auriculara posterioara
– nervul auricular posterior
6. pediculul anterior, este format din:
- artera si vena transversa a fetei
– ductul parotidian
– ramura bucala a plexului parotidian
– ramura zigomatica a nervului facial

Canalul de excretie a glandei parotide numit ductul parotidian (Stenon), are o lungime de 5-
6 cm., un diametru de 3-4 mm., strabate transversal regiunea faciala mergand pe fata laterala a
muschiulul maseter, apoi merge paralel cu arcul zigomatic la aproximativ 1.5-2 cm. de acesta, poate
fi invelit de o prelungire glandulara si fascia parotidiana, inconjoanra corpul adipos al obrazului,
perforeaza m. buccinator si se deschide in vestibulul bucal in dreptul celui de-al doilea molar
superior. Clinic, ductul poate fi palpat ca un cordon fibros care ruleaza sub deget la marginea
anterioara a muschiului maseter.
Glanda parotida accesorie, se prezinta ca un nodul glandular aberant localizat in vecinatatea
ductului parotidian in care isi varsa produsul de secretie, avand aceeasi structura ca si gl. parotida.
Glanda parotida si glanda paotida accesorie este vascularizata arterial de ramuri parotidiene
din artera temporala superficiala, artera transversa a fetei si artera auriculara posterioara (mai rar
ramuri din artera occipitala).
Vascularizatia venoasa a glandei se realizeaza prin vene parotidiene care dreneaza in vena
retromandibulara sau in vena jugulara externa. Limfaticele dreneaza in ganglionii parotidieni
profunzi situati in interiorul glandei in jurul venei jugulare externe si spre ganglionii parotidieni
superficiali. Eferente limfatice merg spre ganglionii cervicali profunzi mai exact in grupul jugulo-
digastric.
Inervatia este vegetativa simpatica si parasimpatica ambele cu actiune stimulatoare a
secretiei diferenta fiind calitatea si cantitatea. Fibrele parasimpatice preganglionare provin din
nucleul salivator inferior din bulb, apoi ajung la ganglionul otic prin n. XI, plex timpanic si nervul
pietros mic, iar fibrele post ganglionare provin din ganglionul otic sunt aduse de nervul auriculo
temporar.
Fibrele simpatice postganglionare au originea in ganglionul cervical superior si ajung la
glanda parotida pe calea plexului carotic extern.
 Glanda submandibulara

Este o glanda salivara pereche cu forma usor neregulata avand o greutate de 8-10 g asezata,
in planseul cavitatii bucale, in trigonul submandibular delimitat astfel: superior si lateral se gaseste
fata interna a corpului mandibular si muschiul pterigoidian medial, inferior si lateral se gaseste
lama superficiala a fascei cervicala dispusa intre mandibula si osul hioid, medial se gasesc m.
milohioidian, m. hioglos, m. stilohiloidian si m. constrictor superior al faringelui.
Densificarea tesutului conjunctiv din jurul glandei formeaza o capsula care este mai groasa
in partea superficiala. Glanda depaseste inferior cornul mare al osului hioid si m. digastric ajungand
in trigonul carotic. In partea profunda se poate gasi o prelungire de testut glandular care insoteste
ductul submandibular ajungand uneori pana aproape de glanda sublinguala.
Ca raporturi fata superficiala a glandei submandibulare are raport lateral cu m. pterigoidian
medial si corpul mandibulei fiind asezata intr-o depresiune numita fosa glandei submandibulare.
Restul fetei superficiale este acoperita de lama superficiala a fasciei cervicale, m. platysma
cu n. transvers al fetei si n. facial (n.VII), vase submandibulare, ggl. limfatici submandibulari si
vena faciala.
Raporturile fetei profunde sunt: cu n. hipoglos, vasele linguale, ggl. limfatici submandibulari
profunzi, artera faciala care inconjoara medial glanda, din ea se desprinde artera palatina ascendenta
apoi la marginea inferioara a corpului mandibular descrie o curba cu concavitatea superior si urca la
nivelul fetei intial paralel cu marginea anterioara a m. maseter unde se si palpeaza.
Canalul excretor al glandei se numeste duct submandibular care are o lungime de 4-5 cm.,
si un diametru de 2-3 mm. Acesta merge avand inferior n. hipoglos, patrunde in planseul bucal intre
m. milohiloidian si m. hiloglos, apoi trece intre m. milohiloidian, m. lingual superior si m.
genioglos, apoi merge anterior sub mucoasa bucala si se deschide la varful carunculei sublinguale
de partea respectiva.
Vascularizatia arteriala a glandei submandibulare este asigurata de ramuri glandulare ale a.
faciale iar inervatia pentru simpatic este asigurata de ramuri din plexul carotic extern iar pentru
componenta parasimatica de ggl. submandibulari. Originea fibrelor parasimpatice se gaseste in
ganglionul salivator superior din punte de unde merg pe calea n. VII.
Vascularizatia limfatica: vasele limfatice dreneaza in ggl. submandibulari din jurulo glandei
submandibulare.