SET I

9. Structural, trunchiul cerebral este alcătuit din următoarele

1. Limita superioară a măduvei spinării corespunde: formaţiuni, exceptând:
A. Nuclei
A. Arcului posterior al atlasului B. Zone reticulare
B. Arcului anterior al atlasului C. Tracturi de fibre
C. Articulaţiei atlanto-occipitale D. Zone subependimale
D. Decusaţiei piramidale E. Basis
E. Nici una de mai sus
10. În alcătuirea nervului oculomotor se găsesc fibre
2. Filum terminale se inseră pe: heterolaterale, care provin de la:
A. Faţa dorsală a sacrum-ului A. N. dorsal
B. Membrana sacrococcigiană B. N. medial
C. Faţa dorsală a coccisului C. N. intermediar
D. Fundul de sac dural D. N. lateral
E. Promontoriu E. N. ventral

3. Fisura mediană ventrală a măduvei spinării: 11. Primeşte aferenţe corticale bilaterale subnucleul facial:
A. Limitează faţa ventrală A. Dorsal
B. Este superficială B. Centrocaudal
C. Separă cordoanele medulare ventrale C. Intermediar
D. Reprezintă originea rădăcinii ventrale a nervului D. Lateral
rahidian E. Ventromedial
E. Lipseşte în regiunile lombară şi sacrată.
12. Fibrele de la macula saculară ajung în nucleul vestibular:
4. Cornul dorsal al măduvei spinării este alcătuit din A. Superior
următoarele elemente, exceptând: B. Intermediar
A. Zona marginală C. Inferior
B. Cap D. Lateral
C. Apex E. Medial
D. Gât
E. Bază 13. Fac parte din complexul nuclear solitar următoarele
formaţiuni, exceptând:
5. Cornului dorsal conţine laminele : A. N. medial
A. I-V B. N. dorsomedial
B. I-VI C. N. ventromedial
C. I-VII D. N. comisural
D. I-III E. N. ventrolateral
E. I-X

6. Neuronii motori ai cornului ventral au următoarele 14. Aferenţele complexului olivar inferior pe calea
caractere morfofuncţionale, exceptând: fasciculului tegmental ventral provin de la:
A. Inervează muşchii striaţi A. Măduva spinării
B. Inervează numai unităţile motorii B. Nucleul cuneat
C. Sunt α şi γ C. Substanţa cenuşie periapeductală
D. Reprezintă neuronul motor periferic D. Aria tegmentală ventral
E. Primesc aferenţe cerebeloase directe E. Nucleul roşu

7. Limita inferioară a trunchiului cerebral corespunde:
A. Arcului posterior al atlasului
B. Arcului anterior al atlasului
C. Articulaţiei atlanto-occipitale
D. Marginii inferioare a decusaţiei piramidale
E. Foramenului magnum
8. Clava reprezintă:
A. Proeminenţa tractului gracilis
B. Proeminenţa tractului cuneat
C. Proeminenţa nucleului gracilis
D. Tuberculum cinereum
E. Structura de inserţie a vălului medular inferior
15. Nucleul interstiţial are următoarele caractere
morfofuncţionale, exceptând:
A. Aparţine complexului oculomotor
B. Primeşte aferenţe de la coliculul inferior
C. Eferenţele sale sunt homo şi heterolaterale
D. Eferenţele heterolaterale se încrucişează în comisura
posterioară
E. Eferenţele heterolaterale se distribuie complexului
oculomotor
 16. Sunt tracturi descendente ale trunchiului cerebral: 7. Pe faţa ventrală a bulbului rahidian se găsesc următoarele
A. Tractul spinocerebelos dorsal structuri, exceptând:
B. Tractul spinocerebelos ventral A. Şanţul median ventral
C. Tractul vestibulospinal B. Şanţul colateral ventral
D. Tractul spinotalamic C. Oliva bulbară
E. Tractul trigeminotalamic D. Piramida bulbară
E. Foramenul caecum
SET II
8. Se continuă cu corpul restiform:
A. Tractul gracilis
B. Tractul cuneat
1. Limita superioară a măduvei spinării corespunde: C. Pedunculul cerebelos inferior
A. Planului orizontal care trece prin arcul posterior al D. Corpul juxtarestiform
atlasului E. Pedunculul cerebelos mijlociu
B. Planului orizontal care trece prin mijlocul
arcul anterior al atlasului
C. Articulaţiei atlanto-occipitale 9. Coloanele nucleare ale trunchiului cerebral se găsesc în:
D. Decusaţiei piramidale A. Tectum
E. Nici una de mai sus B. Tegmentum
C. Tot trunchiul cerebral
2. Cauda equina (coada de cal) este alcătuită din: D. Crus cerebri
A. Nervii rahidieni lombari E. Basis
B. Nervii rahidieni sacraţi
C. Nervii rahidieni sacraţi şi filum terminale
D. Nervii rahidieni lombari, sacraţi şi filum terminale 10. Nucleul nervului oculomotor primeşte aferenţe indirecte
E. Conul medular, filum terminale şi nervii de la:
rahidieni lombari şi sacraţi A. Coliculii superiori
B. Nucleul vestibular superior
3. Fisura mediană dorsală a măduvei spinării: C. Nucleul vestibular medial
A. Separă superficial fasciculele gracilis D. Nucleul nervului abducens
B. Separă superficial fasciculele cuneatus E. Nucleul interstiţial
C. Este profundă şi se continuă septul median dorsal
D. Reprezintă originea rădăcinii dorsale a nervului 11. Nucleul motor al nervului trigemen este situat:
rahidian A. La joncţiunea bulbopontină
E. Lipseşte în regiunile lombară şi sacrată. B. Sub planşeul ventriculului IV
C. În profunzimea formaţiei reticulate
4. Cornul ventral al măduvei spinării are următoarele D. În tegmentum-ul pontin
caractere morfofuncţionale, exceptând: E. Dorsolateral faţă de nucleul senzitiv principal
A. Este mai voluminos
B. Contur festonat 12. În partea caudală a nucleului vestibular intermediar
C. Distanţat de periferia măduvei spinării ajung fibre de la:
D. Gâtul apare doar între C5-D1 A. Macula utriculară
E. Baza fuzionează cu comisura cenuşie B. Macula saculară
C. Creasta ampulară superioară
5. Au exclusiv funcţii sensitive laminele: D. Creasta ampulară laterală
A. I-VIII E. Creasta ampulară posterioară
B. I-VI
C. I-VII 13. Se găseşte sub area postrema următorul subnucleu al
D. I-III nucleului solitar:
E. I-X A. N. medial
B. N. dorsomedial
6. Leziunea neuronului motor periferic se caracterizează C. N. parvocelular
prin: D. N. comisural
A. Paralizie spastică E. N. ventrolateral
B. Hipertonie 14. Aferenţele complexului olivar inferior provin de la
C. Areflexie următoarele structuri, exceptând:
D. Lipsa coordonării mişcărilor A. Măduva spinării
E. Tremor B. Nucleul vestibular inferior
C. Substanţa cenuşie periapeductală
D. Aria tegmentală ventrală
E. Nucleul roşu
 15. Coliculul inferior este alcătuit din: 6. Leziunea neuronului motor periferic se caracterizează
A. Nucleul central prin:
B. Nucleul precentral A. Paralizie spastică
C. Nucleul comisural B. Hipotonie
D. Nucleul medial C. Hiperreflexie
E. Nucleul inferior D. Lipsa coordonării mişcărilor
E. Tremor
16. Conţin fibre directe hipotalamospinale:
A. Fasciculul tegmental central 7. Puntea este limitată lateral de:
B. Fasciculul longitudinal medial A. Originea aparentă a nervului trigemen
C. Fasciculul longitudinal ventral B. Şanţul bulbopontin
D. Fasciculul longitudinal dorsal C. Şanţul pontopeduncular
E. Fasciculul longitudinal lateral D. Şanţul bazilar
E. Fosa retro-olivară

SET III 8. Fosa romboidă este limitată de următoarele structuri,

exceptând:
A. Pedunculul cerebelos inferior
B. Pedunculul cerebelos mijlociu
1. Limita superioară a măduvei spinării corespunde: C. Pedunculul cerebelos superior
A. Planului orizontal care trece prin arcul posterior al D. Lingula
atlasului E. Obex
B. Planului orizontal care trece prin arcul anterior al
atlasului 9. În tegmentum-ul trunchiului cerebral se găsesc
C. Articulaţiei atlanto-occipitale următoarele structuri de substanţă cenuşie, exceptând:
D. Marginii inferioare a decusaţiei piramidale A. Nucleul roşu
E. Nici una de mai sus B. Nucleul negru
C. Nucleii pontici
2. Metamerul medular (mielomer) D7 corespunde D. Nucleii acustici
procesului spinos: E. Nucleii vestibulari
A. D5
B. D6
C. D7 10. Nucleul nervului oculomotor primeşte aferenţe directe
D. D8 de la următoarele structuri, exceptând:
E. D9 A. Nucleul interstiţial
B. Tractul corticonuclear
3. La delimitarea superficială a fasciculului gracilis C. Aria pretectală
participă: D. Nucleul prepositus hipoglossi
A. Şanţul paramedian E. Nucleul nervului abducens
B. Fisura mediană ventrală
C. Şanţul ventrolateral 11. Nucleul motor al nervului trigemen primeşte aferenţe de
D. Şanţul dorsolateral la următoarele structuri, exceptând:
E. Ligamentul denticulat (dinţat). A. Complexul olivar inferior
B. Corticale directe
4. Pe secţiune, cornul dorsal al măduvei spinării este alcătuit C. Corticale încrucişate
din următoarele elemente, exceptând: D. Nucleul mezencefalic al trigemenului
A. Zona marginală E. Nucleul principal al trigemenului
B. Stratul zonal
C. Nucleul capului 12. Fibrele vestibulare secundare se conectează cu
D. Substanţa gelatinoasă următoarele structuri, exceptând:
E. Nucleul dorsal A. Scoarţa cerebeloasă
B. Scoarţa cerebrală
5. Lamina I are următoarele caractere, exceptând : C. Nucleii oculomotori
A. Este alcătuită din neuroni fusiformi D. Măduva spinării
B. Corespunde apexului cornului dorsal E. Formaţia reticulată
C. Primeşte aferenţe groase Aα şi β
D. Conţine neuroni de releu ai sensibilităţii
exteroceptive
E. Axonii acestor neuroni intră în alcătuirea
sistemului anterolateral
 13. Nucleul solitar primeşte următoarele aferenţe, B. Fisura mediană ventrală
exceptând: C. Şanţul ventrolateral
A. Cardiovasculare D. Fisura mediană dorsală
B. Gustative E. Ligamentul denticulat (dinţat).
C. Pulmonare
D. Olfactive 4. Participă la inervaţia musculaturii organului axial nucleul:
E. Gastro-intestinale A. Mediodorsal
B. Lateroventral
14. Aferenţele substanţei negre provin de la următoarele C. Central
structuri, exceptând: D. Laterodorsal
A. Nucleul caudat E. Lateroretrodorsal
B. Nucleul amigdalian
C. Globus palidus
D. Subtalamus 5. Lamina II are următoarele caractere, exceptând :
E. Tegmentum-ul mezencefalic A. Este alcătuită din neuroni fusiformi
B. Aparţine sistemului analgezic medular
C. Este sediul „ecluziei de control”
15. Nucleul central al coliculului inferior are următoarele D. Are neuromediaţie opioidergică (enkefalină,
caractere morfofuncţionale, exceptând: endorfină)
A. Are organizare tonotopică lateromedială E. Conţine interneuroni inhibitori
B. Are structură laminară
C. Primeşte fibre auditive secundare în partea 6. Neuronii γ motori:
ventrolaterală A. Formează coloane nucleare
D. Aferenţele corticale sunt homo şi heterolaterale B. Primesc aferenţe prin fibrele rădăcinilor ventrale
E. Primeşte fibre comisurale heterolaterale ale nervilor rahidieni
C. Se distribuie proprioreceptorilor Golgi
16. Nucleii serotoninergici ai formaţiei reticulate implicaţi D. Inervează capetele periferice ale fusurilor
în analgezia medulară sunt: neuromusculare
A. Nucleus raphes pontis E. Sunt neuroni Renshaw
B. Nucleus raphes centralis superior
. 7. Fosa interpedunculară:
A. Aparţine mezencefalului
C. Nucleus raphes magnus B. Este delimitată de tuber cinereum
D. Nucleus raphes centralis inferior C. Prezintă substanţă perforată posterioară
E. Nucleus raphes dorsalis D. Prezintă origine aparentă a nervului trohlear
E. Este încrucişată de artera cerebrală posterioară

SET IV 8. În triunghiul inferior al fosei romboide se găsesc

următoarele structuri, exceptând:
A. Fovea superior
B. Fovea inferior
1. Limita superioară a măduvei spinării corespunde: C. Area postrema
A. Planului orizontal care trece prin marginea D. Funiculus separans
superioară a arcului posterior al atlasului E. Tuberculul auditiv
B. Planului orizontal care trece prin arcul anterior al
atlasului 9. Tegmentum-ul trunchiului cerebral conţine următoarele
C. Articulaţiei atlanto-occipitale structuri de substanţă cenuşie, exceptând:
D. Decusaţiei piramidale A. Nucleii nervilor cranieni motori
E. Unghiului inferior al fosei romboide B. Nucleii proprii ai trunchiului cerebral
C. Formaţia reticulată
2. Metamerele medulare (mielomere) lombare corespund D. Nucleii acustici şi vestibulari
proceselor spinoase: E. Nucleii pontici
A. D10, D11
B. D11, D12 10. Nucleul ambiguu este situat :
C. D10, D11, D12 A. La joncţiunea bulbopontină
D. D11, D12, L1 B. Sub ependimul planşeului ventriculului IV
E. D12, L1, L2 C. În profunzimea formaţiei reticulate bulbare
D. Ventromedial faţă de oliva bulbară
3. La delimitarea superficială a fasciculului cuneatus E. Dorsolateral faţă de nucleul masticator
participă:
A. Şanţul paramedian
 2. Metamerul medular (mielomer) D8 corespunde
11. Proemină în partea cea mai laterală a planşeului procesului spinos:
ventriculului IV: A. D5
A. Nucleul cohlear dorsal B. D6
B. Nucleul n. abducens C. D7
C. Nucleul n. facial D. D8
D. Nucleul mezencefalic al trigemenului E. D9
E. Nucleul principal al trigemenului
3. Şanţul paramedian se găseşte în regiunile medulare:
12. Reflexele vegetative ale sindromului vestibular se A. Cervicală
realizează pe calea fibrelor: B. Cervicodorsală
A. Vestibulocerebeloase C. Dorsală
B. Vestibulo-oculomotorii D. Dorsolombară
C. Vestibuloreticulare E. Pe toată întinderea măduvei spinării
D. Vestibulotalamice
E. Vestibulospinale 4. Participă la inervaţia musculaturii axiale ventrale a
trunchiului, nucleul:
13. Eferenţele nucleului solitar care participă la reglarea A. Mediodorsal
funcţiei respiratorii se îndreaptă spre: B. Lateroventral
A. Nucleii vegetativi ai formaţiei reticulate C. Medioventral
B. Nucleii intralaminari ai talamusului D. Laterodorsal
C. Locus coeruleus E. Lateroretrodorsal
D. Area postrema
E. Nucleul parabrahial 5. Lamina II are următoarele caractere, exceptând :
A. Conţine predominant interneuroni
14. Eferenţele substanţei negre se distribuie următoarelor B. Aparţine sistemului analgezic medular
structuri, exceptând: C. Interneuronii inhibitori sunt glutamatergici
A. Nucleul caudat D. Are neuromediaţie opioidergică (enkefalină,
B. Talamus endorfină)
C. Globus palidus E. Conţine interneuroni inhibitori şi facilitanţi
D. Putamen
E. Tegmentum-ul mezencefalic 6. Neuronii Renshaw:
A. Inervează fibrele musculare scheletice
15. În laminele dorsale ale colicului inferior se proiectează B. Aparţin buclei γ
tonotopic: C. Formează unităţi motorii
A. Frecvenţele joase, provenite de la baza cohleei D. Inervează capetele periferice ale fusurilor
B. Frecvenţele înalte, provenite de la baza cohleei neuromusculare
C. Frecvenţele joase, provenite de la vârful cohleei E. Sunt neuroni inhibitori
D. Frecvenţele înalte, provenite de la vârful cohleei
E. Coliculul inferior nu este organizat tonotopic 7. Pe faţa laterală a bulbului rahidian se găsesc următoarele
structuri, exceptând:
16. Se termină în nucleul amigdalian şi girusul cingular A. Foseta supra-olivară
anterior fibrele ascendente din: B. Foseta retro-olivară
A. Substanţa cenuşie periapeductală C. Oliva bulbară
B. Nucleus raphes centralis superior D. Foramen caecum
C. Nucleus raphes magnus E. Tuberculul cenuşiu
D. Nucleus raphes centralis inferior
E. Nucleus raphes dorsalis 8. În triunghiul inferior al fosei romboide se găsesc
următoarele structuri, exceptând:
A. Triunghiul hipoglosului
SET V B. Fovea inferior
C. Area postrema
D. Eminentia teres
E. Proeminenţa nucleului cohlear dorsal
1. Regiunile măduvei spinării sunt strict determinate de : 9. Coloana motorie somatică este alcătuită din următorii
A. Originile rădăcinilor nervilor rahidieni nuclei, exceptând:
B. Corespondenţa cu corpurile vertebrale A. N. hipoglos
C. Corespondenţa cu procesele spinoase B. N. abducens
D. Corespondenţa cu discurile intervertebrale C. N. trigemen
E. Nu există o delimitare precisă a acestora. D. N. trohlear
E. N. oculomotor
 B. Mijlocului corpului vertebral L2
C. Articulaţiei sacrovertebrale
10. Aparţin complexului nuclear ambiguu următorii D. Mijlocului corpului vertebral L1
subnuclei, exceptând: E. Unghiului superior al hiatusului sacrat
A. Cranial
B. Retrofacial 2. Metamerul medular (mielomer) D9 corespunde
C. Retro-olivar procesului spinos:
D. Retro-ambigual A. D5
E. Retrodorsal B. D6
C. D7
D. D8
E. D9
11. Au originea în nucleul cohlear dorsal:
A. Fibrele cohleoreticulare ale striei acustice ventrale 3. Măduva spinării are raporturi anterioare cu:
B. Fibrele cohleoreticulare ale striei acustice A. Pediculii vertebrali
dorsale B. Foraminele (găurile intervertebrale)
C. Fibrele corpului trapezoid C. Ligamentul vertebral comun anterior
D. Fibrele nervului auditiv D. Ligamentul vertebral comun posterior
E. Fibrele comisurii lemniscale E. Ligamentul denticulat (dinţat).

12. În alcătuirea nucleului senzitiv al nervului trigemen 4. Participă la inervaţia musculaturii care mobilizează
intră: articulaţia scapulohumerală, nucleul:
A. N. spinal A. Mediodorsal
B. N. principal bulbar B. Lateroventral
C. N. pontopeduncular C. Medioventral
D. N. caudal lateral D. Laterodorsal
E. N. caudal medial E. Lateroretrodorsal

13. Eferenţele nucleului solitar implicate în reflexul de

vomă se îndreaptă spre: 5. Aferenţele laminei II provin din următoarele surse,
A. Nucleii vegetativi ai formaţiei reticulate exceptând :
B. Nucleii intralaminari ai talamusului A. Axoni Aδ ai neuronilor din ganglionul spinal
C. Locus coeruleus B. Axoni C ai neuronilor din ganglionul spinal
D. Area postrema C. Axoni ai neuronilor serotoninergici ai formaţiei
E. Nucleul parabrahial reticulate bulbare
D. Axoni ai neuronilor motori ai laminei IX
14. Sunt exclusiv GABA-ergice fibrele E. Axoni ai neuronilor tractului corticospinal
A. Neostrionigrice
B. Palidonigrice 6. Neuronii Renshaw au următoarele caractere
C. Subtalamonigrice morfofuncţionale, exceptând:
D. Putaminonigrice A. Sunt activaţi de colaterale recurente ale axonilor
E. Tegmentonigrice neuronilor α
B. Sunt dispuşi în paralel între neuronii α agonişti şi
antagonişti
15. Intră în alcătuirea stratum lemnisci : C. Sunt glutamatergici
A. Stratum zonale D. Formează bucla Renshaw
B. Stratum album mediale E. Sunt neuroni inhibitori
C. Stratum laterale 7. Pe faţa laterală a mezencefalului se găsesc următoarele structuri,
D. Stratum cinereum exceptând:
E. Stratum opticum A. Nervul trohlear
B. Şanţul lateral al istmului
16. Centrul respirator pneumotaxic se găseşte în: C. Tractul optic
A. Nucleul parabrahial lateral D. Nervul oculomotor
B. Nucleus raphes centralis superior E. Artera cerebrală posterioară
C. Nucleus raphes dorsalis 8. În triunghiul inferior al fosei romboide se găsesc următoarele
D. Nucleul parabrahial medial structuri, exceptând:
E. Nucleus raphes linearis A. Triunghiul hipoglosului
SET VI B. Triunghiul vagal
C. Area postrema
1. Limita inferioară a măduvei spinării corespunde: D. Aria vestibulară
A. Promontoriului E. Proeminenţa nucleului cohlear ventral
 E. Centrul pneumotaxic

9. Nucleul nervului hipoglos primeşte aferenţe directe de la: SET VII

A. Scoarţa cerebrală
B. Formaţia reticulată
C. Nucleul spinal al trigemen-ului
D. Nucleul solitar 1. Limita inferioară a măduvei spinării corespunde:
E. Nucleul dorsal al vagului A. Planului orizontal care trece prin promontoriu
B. Planului orizontal care trece prin mijlocul
corpului vertebral L2
10. Nucleul ambiguu primeşte următoarele aferenţe, C. Articulaţiei sacrovertebrale
exceptând: D. Vârfului conului terminal
A. Corticonucleare directe E. Inserţiei filum-ului terminale
B. Corticonucleare încrucişate
C. Olivo-ambiguale 2. Metamerul medular (mielomer) D10 corespunde
D. Solitario-ambiguale procesului spinos:
E. Reticulo-ambiguale A. D5
B. D6
11. Neuronii căii acustice se găsesc în următoarele structuri, C. D7
exceptând: D. D8
A. Coliculii cvadrigemeni inferiori E. D9
B. Nucleii lemniscusului lateral
C. Nucleul cohlear dorsal 3. Măduva spinării are raporturi posterioare cu:
D. Nucleul cohlear ventral A. Laminele vertebrale
E. Complexul olivar inferior B. Foraminele (găurile intervertebrale)
C. Ligamentul vertebral comun anterior
12. Fibrele sensibilităţii dureroase de la nivelul feţei se D. Ligamentul vertebral comun posterior
termină în: E. Ligamentul denticulat (dinţat).
A. Pars interpolaris a nucleului spinal
B. N. principal pontin 4. Participă la inervaţia musculaturii care mobilizează
C. N. mezencefalic articulaţia cotului, nucleul:
D. Pars caudalis a nucleului spinal A. Mediodorsal
E. Pars oralis a nucleului spinal B. Lateroventral
C. Medioventral
13. Nucleul dorsal al vagului primeşte aferenţe de la D. Laterodorsal
următoarele structuri, exceptând: E. Lateroretrodorsal
A. Nucleul paraventricular
B. Nucleul solitar
C. Nucleul olivar inferior 5. Intră în alcătuirea sistemului anterolateral axonii
D. Nucleul amigdalian central următoarelor lamine:
E. Nucleul parabrahial A. II
B. III
14. Sunt exclusiv dopamin-ergice fibrele C. IV
A. Nigroneostriate D. VI
B. Nigropalidale E. VIII
C. Nigrotalamice 6. Zona fundamentală a măduvei spinării este alcătuită din
D. Nigropedunculopontine următoarele structuri neuronale, exceptând:
E. Fibrele cu origine în pars reticulata A. Nucleii vegetativi parasimpatici S2-S4
B. Nucleii vegetativi simpatici C1-L2
15. Aferenţele coliculului superior provin de la următoarele C. Nucleul ciliospinal C8-T2
structuri, exceptând: D. Nucleii cardio-acceleratori T1-T5
A. Retină E. Nucleii genitali L1-L3
B. Complexul olivar inferior
C. Coliculul inferior 7. Aparţine feţei dorsale a trunchiului cerebral:
D. Nucleii auditivi de releu A. Trigonul hipoglosului
E. Măduva spinării B. Trigonul vagal
16. La nivelul bulbului rahidian sunt situate rostrolateral: C. Trigonul vestibular
A. Ariile cardiovasculare presoare D. Lama tectală
B. Centrii expiratori E. Area postrema
C. Ariile vasculare depresoare
D. Centrii inspiratori
 8. În triunghiul superior al fosei romboide se găsesc D. Converg pe aceiaşi neuroni ca şi fibrele retiniene
următoarele s0tructuri, exceptând: E. Sunt homolaterale
A. Eminentia teres
B. Sulcus limitans 16. La nivelul bulbului rahidian sunt situate caudomedial:
C. Fovea superior A. Ariile cardiovasculare presoare
D. Area postrema B. Centrii expiratori
E. Locus coeruleus C. Ariile vasculare depresoare
D. Centrii inspiratori
9. Nucleii perihipoglosiali primesc aferenţe homolaterale de E. Centrul pneumotaxic
la:
A. Măduva spinării SET VIII
B. Cerebel
C. Nucleul interstiţial
D. Nucleii acustici 1. Intumescenţa (umflătura) brahială corespunde
E. Nucleii vestibulari rădăcinilor nervilor spinali:
A. C4-C7
10. Nucleul motor al nervului facial este situat: B. C4-D1
A. La joncţiunea bulbopontină C. C5-D1
B. Sub ependimul eminenţiei teres D. C4-D2
C. În profunzimea formaţiei reticulate E. C6-D2
D. În partea ventrolaterală a tegmentum-ului
pontin 2. Metamerele medulare (mielomere) sacrate corespund
E. Dorsolateral faţă de nucleul abducens procesului spinos:
A. L2
11. În alcătuirea complexul olivar inferior intră: B. L1
A. Nucleii corpului trapezoid C. D12
B. Nucleii lemniscusului lateral D. D11
C. Nucleul cohlear dorsal E. D10
D. Nucleul cohlear ventral
E. Nucleul emboliform 3. Măduva spinării are raporturi laterale cu următoarele
structuri, exceptând:
12. Fibrele sensibilităţii epicritice de la nivelul feţei se A. Pediculii vertebrali
termină în subnucleul trigeminal: B. Foraminele (găurile) intervertebrale
A. Spinal C. Coroana arterială
B. Principal pontin D. Ligamentele galbene
C. Mezencefalic E. Ligamentele denticulate (dinţate).
D. Pars caudalis
E. Pars oralis 4. Participă la inervaţia muşchiului diafragma, nucleul:
A. Laterodorsal
13. Nucleul gracilis are următoarele caractere B. Central C1-C3
morfofuncţionale, exceptând: C. Central C4
A. Situat în corpul juxtarestiform D. Central C8
B. Formează clava E. Lateroretrodorsal
C. Aparţine sistemului lemniscal lateral
D. Este un releu al sensibilităţii tactile epicritice 5. Cornul dorsal este implicat în procesarea următoarelor
E. Este un releu al sensibilităţii proprioceptive informaţii, exceptând:
epicritice A. Sensibilitatea exteroceptivă protopatică
B. Sensibilitatea termică
14. Sunt exclusiv dopamin-ergice eferenţele ariei C. Sensibilitatea proprioceptivă inconştientă
tegmentale ventral spre: D. Sensibilitatea proprioceptivă epicritică
A. Globus palidus E. Sensibilitatea dureroasă
B. Nucleul caudat
C. Nucleul amigdalian 6. Interneuronii zonei fundamentale a măduvei spinării au
D. Nucleul solitar următoarele caractere morfofuncţionale, exceptând:
E. Nucleul pedunculopontin A. Sunt neuroni tip Golgi I
B. Dispoziţie reticulară
15. Aferenţele corticotectale au următoarele caractere C. Realizează microcircuite locale
morfofuncţionale, exceptând: D. Primesc aferenţe ale sensibilităţii viscerale
A. Provin din cortexul striat E. Primesc aferenţe din căile piramidale
B. Iau calea braţului conjunctival superior
C. Se termină în stratum lemnisci
7. Aparţine feţei dorsale a trunchiului cerebral: E. Este ştrangulat de fasciculul habenulo-
A. Trigonul hipoglosului interpeduncular0
B. Trigonul vagal
C. Trigonul vestibular 15. Eferenţele ascendente ale coliculului superior formează
D. Vălul medular superior următoarele tracturi, exceptând:
E. Area postrema A. Tectotalamic
B. Tectogeniculat
8. Aparţin numai triunghiului superior al fosei romboide C. Tectogeniculocortical
următoarele structuri, exceptând: D. Tectoreticulat
A. Eminentia teres E. Tectopulvinarian
B. Funiculus teres
C. Fovea superior
D. Tija calamusului scriptorius 16. Sunt structuri noradrenergice ale formaţiei reticulate:
E. Locus coeruleus A. Nucleul parabrahial lateral
B. Nucleul parabrahial medial
9. Nucleul nervului abducens participă la mişcările C. Locus coeruleus
conjugate ale globilor oculari prin eferenţe care iau calea: D. Nucleul pedunculopontin
A. Tractului corticonuclear E. Nucleul cuneiform
B. Lemniscusului medial
C. Lemniscusului spinal SET IX
D. Fasciculului longitudinal medial
E. Lemniscusului lateral 1. Intumescenţa (umflătura) lombară corespunde
vertebrelor:
10. Nucleul motor al nervului facial este alcătuit din A. L1-L5
următoarele grupe nucleare, exceptând: B. D12-L4
A. Nucleul dorsomedial C. D10-D12
B. Nucleul ventromedial D. D10-L1
C. Nucleul intercalat E. D11-L3
D. Nucleul intermediar
E. Nucleul lateral 2. Metamerul medular (mielomer) C7 corespunde
procesului spinos:
11. La realizarea audiţiei binaurale participă următoarele A. C4
structuri, exceptând: B. C5
A. Corpul trapezoid C. C6
B. Stria acustică intermediară D. C7
C. Stria acustică dorsală E. D1
D. Comisura posterioară
E. Comisura lui Probst 3. Măduva spinării are raporturi posterioare cu următoarele
structuri, exceptând:
12. Este alcătuit din neuroni pseudo-unipolari următorul A. Baza proceselor spinoase
segment al nucleului trigeminal: B. Foraminele (găurile) intervertebrale
A. N. spinal C. Ligamentele galbene
B. N. principal pontin D. Artera spinală posterioară
C. N. mezencefalic E. Plexul venos peridural
D. Pars caudalis a nucleului spinal
E. Pars oralis a nucleului spinal 4. Cornul ventral are următoarele caractere
morfofuncţionale, exceptând:
13. Nucleul cuneatus are următoarele caractere A. Este organizat în coloane nucleare
morfofuncţionale, exceptând: B. Are structură laminară
A. Ocupă toată lungimea corpului restiform C. În secţiune transversală este alcătuit din nuclei
B. Formează clava D. Unii nuclei au neuronii extensori dispuşi ventral
C. Aparţine sistemului lemniscal medial E. Alţi nuclei au neuronii flexori dispuşi ventral
D. Este un releu al sensibilităţii tactile epicritice
E. Este un releu al sensibilităţii proprioceptive epicritice 5. Cornul dorsal este implicat în procesarea următoarelor
informaţii, exceptând:
14. Nucleul roşu are următoarele caractere A. Sensibilitatea exteroceptivă protopatică
morfofuncţionale, exceptând: B. Sensibilitatea termică
A. Primeşte aferenţe corticale precentrale C. Sensibilitatea proprioceptivă inconştientă
B. Primeşte aferenţe corticale premotorii D. Sensibilitatea proprioceptivă epicritică
C. Are numai organizare magnocelulară E. Sensibilitatea dureroasă
D. Este traversat de fibrele nervului trohlear
6. Neuronii medulari opioidergici se găsesc în laminele: 14. Eferenţele directe ale nucleului roşu se îndreaptă spre:
A. I-II A. Măduva spinării
B. II-III B. Oliva bulbară
C. III-IV C. Nucleul motor al nervului facial
D. IV-V D. Nucleul vestibular inferior
E. V-VI E. Nucleul gracilis

7. Trunchiul cerebral este alcătuit din următoarele structuri,

exceptând: 15. Calea corticospinală este alcătuită din:
A. Bulbul rahidian A. Tractul frontoparietopontin
B. Punte B. Tractul corticonuclear
C. Mezencefal C. Tractul oculocefalogir
D. Fosa posterioară D. Tractul piramidal
E. Apeductul cerebral E. Toate de mai sus

8. Fosa romboidă este străbătută în sens transversal de: 16. Utilizează ca neurotransmiţători subtanţa P şi
A. Sulcus limitans acetilcolina:
B. Funiculus teres A. Nucleul parabrahial lateral
C. Funiculus separans B. Nucleul parabrahial medial
D. Striurile acustice C. Locus coeruleus
E. Tija calamusului scriptorius D. Nucleul pedunculopontin
E. Nucleul cuneiform
9. Nucleul nervului oculomotor este alcătuit din următorii
nuclei somatic, exceptând :
A. N. dorsal
B. N. medial
C. N. intermediar
D. N. lateral
E. N. ventral

10. Nucleul motor al nervului facial primeşte aferenţe

indirect, prin intermediul formaţiei reticulate de la:
A. Nucleul senzitiv al trigemenului
B. Scoarţa cerebrală
C. Oliva pontină
D. Coliculii superiori
E. Coliculii inferiori

11. Complexul nuclear vestibular este alcătuit din următorii

nuclei, exceptând:
A. N. superior
B. N. intermediar
C. N. inferior
D. N. lateral
E. N. medial

12. Este reflex exclusiv trigeminal:

A. Reflexul maseterin
B. Reflexul cornean
C. Reflexul lacrimal
D. Reflexul salivar
E. Reflexul de strănut

13. Fibrele arciforme interne au următoarele caractere

morfofuncţionale, exceptând:
A. Ocupă toată lungimea corpului restiform
B. Formează decusaţia senzitivă
C. Formează lemniscusul median
D. Aparţin sistemului sensibilităţii epicritice
E. Formează lemniscusul medial