Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
PROIECT
Tema proiect:
Absolvent:
Profesor indrumator:
Promotia
CUPRINS
Argument
Bibliografie
Anexe
2
ARGUMENT
3
Capitolul 1.
LUCRARI DE INTRETINERE
4
instalatiei respective, in vederea determinarii cauzelor uzarii si pentru stabilirea volumului si
felului reparatiei.
5
Rezervorul de ulei, impreuna cu filtrele instalatiei, au rolul de a contribui la
mentinerea proprietatilor agentului hidraulic, eliminand particulele solide prin decantare si
filtrare si asigurand mentinerea temperaturii acestuia in limitele admisibile.
Decantarea se aplica lichidelor de lucru cu stocuri mari de lichid, cum sunt uleiurile
din circuitele de ungere prin recirculare la laminoare, compresoare, reductoare de turatie de
mare gabarit etc.
Separarea contaminantilor, a caror densitate relativa este mult diferentiata de cea a
uleiului, se face gravimetric. Pentru o mai buna separare decantoarele sunt compartimentate
si se monteaza pe returul uleiului spre rezervorul de lucru, timpul de stationare fiind cuprins
intre 10 si 30 min, iar temperatura de 70-80 0C. Particulele ce nu pot fi retinute din circuit
prin decatare vor fi elmiminate prin filtrare.
Filtarea lichidelor de lucru este un procedeu utilzat pe scara larga, deoarece filtrele
pot fi schimbate cu usurinta fara sa afecteze sistemul de ulei. Elementele instalatie hidraulice
supuse mai des lucrailor de intretinere sunt:
Conductele
Armaturile
Rezervoarele
Conductele se degreseaza cu solutii alcaline calde, dupa care se introduc succesiv in
bai cu acid clorhidric sau sulfuric cald (dilutie 50%) ce contine: pasivizatori, bai cu apa
pentru spalare si neutralizare a urmelor de acizi.
Protectia anticoroziva se asigura prin suflarea conductelor cu aburi, apoi, fara pauza,
pulverizarea la interior a unor uleiuri aditivate anticoroziv si inchiderea la capete a
conductelor.
Arnaturile trebuie degresate (prin spalare) si, acolo unde sunt pete de rugina se va
interveni cu perii de sarma, dupa care se pulverizeaza ulei aditivat anticoroziv. Rezervoarele
se curata prin sablare, frecare cu perii de sarma si se spala cu solventi (tricloretilena).
Dupa montarea instalatiei hidraulice este necesara spalarea intregului sistem prin
recircularea intensa a unui lot de ulei de spalare, la temperatura de 65-75 0C , fara circulatie
in lagare sau alte dispozitive speciale. In timpul spalarii se curata filtrele ori de cate ori se
infunda, si, acolo unde exista, se pune in functiune separatorul centrifugal, pentru
indepartarea impuritailor existente in supensie in fluid. Operatia de spalare se considera
incheiata cand la filtre sau la separatoare centrifugale nu se mai acumuleaza impuritai.
6
Dupa spalare , se evacueaza uleiul si se controleaza daca in sintalatie exista
impuritai. Se introduce lotul de ulei de lucru, se recirculeaa si se filtreaza, daca se considera
ca este necesar , dupa care instalatia poate intra in functionare normala.
7
Capitolul 2.
UNGEREA MASINILOR SI UTILAJELOR
Importanta ungerii
Oricat de ingrijit ar fi prelucrate suprafetele de contact a doua piese aflate in miscare
relativa una fata de cealalta , la nivelul acestei suprafete se nasc doua forte de frecare.
Dupa cum intre suprafetele in miscare exista sau nu sunbstante de ungere , frecarea
poate fi: uscata; semifluida; fluida
In mod normal, la functionarea de regim a masinilor si utilajelor se produce frecarea
fluida.Frecarea fluida se poate mentine cand intre suprafete se realizeaza deplasari cu viteze
mari, suprafetele sunt supuse unei apasari mijlocii si sunt alimentate in mod continu cu
lubrifianti.
Frecarea semifluida poate sa apara ca urmare a unei ungeri defectoase sau
insuficiente, precum si la pornirea si oprirea masinii cand, datorita vitezei prea mici, nu se
poate introduce stratul de ulei necesar intre cele doua suprafete in miscare relativa .
La stationarea masinii, din cauza sarcini de pe arbore, lubrifiantul este indepartat
dintre cele doua suprafete ale fusului si ale cuzinetului, contactul facandu-se direct pe varful
asperitatilor suprafetelor respective, ramanand o cantitate foarte mica de lubrifiant in golurile
dintre asperitai. Astfel, la pornire ungerea va fi incompleta, semifluida sau chiar uscata ,
daca masina a stationat un timp indelungat (fig.1,a).
La viteze de rotatie mici, arborele incepe sa transporte sunb el lubrifiant , care ,
avand forma de pana si o oarecare presiune, incepe sa-l ridice : in acest caz , ungerea va fi
semifluida (fig.1,b,c)
La cresterea turatiei, centrul fusului se apropie de cel al cuzinetului, pentru a coincide
cu el la turatie foarte mare. In acest ultim caz (fig.1,d) teoretic, grosimea peliculei de
lubrifiant devine constanta pe intreaga periferie a fusului.
8
In canditiile ungerii fluide se realizeaza:
Micsorarea uzarii suprafetelor de frecare ;
Reducerea consumului de energie prin frecare;
Marirea sarcinilor admisibile;
Marirea sigurantei in functionare;
Economie de lubrifianti.
LUBRIFIANTI
Lubrifiantii sunt materiale fluide, vascoase sau solide, care se poat intinde intre
suprafetele de contact a doua corpuri solide in contact de frecare, atit pentru a inlocui
frecarea uscata dintre cele doua corpuri printr-o frecare fluida, micsorand astefel frecarea,
cat si pentru a impiedica o incalzire prea mare.
Materialele de ungere trebuie sa indeplineasca urmatoareloe conditii:
Sa poata forma un strat de ungere care sa micsoreze frecarea;
Sa fie aderente la suprafetele in contact, sa nu se scurga in cazul cresterii
temperaturii si sa nu se intareasca la scaderea temperaturii;
Sa asigure transportul caldurii produse prin frecare sau rezultate din reactiile
chimice, spre exterior, atit prin corpurile in contact, cat si prin insusi fluxul de lubrifiant;
9
Sa asigure transportul componentilor chimici activi, in principal oxigen, care
produce stratul de oxizi;
Etansarea, respectiv protectia contra patrunderii impuritatilor din afara; de ex,
unsoarea consistenta formeaza la iesirea fluxului din lagar un guler protector;
Uleiurile minerale se folosesc cel mai mult deoarece au o stuctura stabila si pot fi
utilizate la viteze mari , la temperaturi ridicate cat si la temperaturi scazute;
Unsorile consistente au o buna aderenta la suprafetele metalice, ceea ce asigura
mentinerea mai persistenta a stratului de lubrifiant in cazul functionarii cu socuri si in
perioadele de oprire l functionarea intermitenta; nu necesita etansari complicate, iar
intervalele de inlocuire sunt relativ mari (6-8 luni).
Materiale de ungere solide pot fi utilizate inte suprafetle in miscare relativa, intre
care exista o presiune foarte ridicata, precum si in cazul temperaturilor mari. Utilizarea
acestor materiale de ungere presupune reducerea timpului de rodare a mecanismultui si o
degajare rapida a caldurii rezultate in timpul functionarii.
Dintre materialele de ungere solide se evidenteaza grafitul, talcul, bisulfura de
molibden, sapunurile metalice ca: stearate de calciu, magneziu, teflonul (material sintetic).
Dupa natura lor lubrifiantii solizi pot fi adaugati in uleiuri sau in unsori, incorporati
in materialul cuzinetului sau aplicati pe fus pe cale chimica ori mecanica .
Daca acoperirile cu straturi subtiri din lubrifianti solizi, de exemplu grafit sau
bisulfura de molibden, de aplica pe ambele suprafete in miscare relativa, durabilitatea
cuplului de freacare creste de 2-3 ori fata de cazul acoperirii numai a unei singure suprafete.
Viscozitatea este calitatea de baza a lubrfiantilor si reprezinta rezistenta pe care o
opun particulele lor atunci cand sunt supse unei alunecari.Pirin viscozitate se poate aprecia
daca un lubrifiant este corespunzator unu anumit scop , unor anumite conditi de exploatare .
Viscozitatea scade considerabil cu cresterea temperaturii.De accea , este necesar a se
aprecia temperatura la care este valabila valoarea data a viscozitatii.
Sunt de preferat uleiurile cu variatie cat mai redusa a viscozitatii in raport cu
temperatura , acestea putand lucra intr-un interval larg de temperaturi cu un regim stabil .
Capacitatea de ungere este proprietatea lubrifiantului de a adera la suprafata metalica
in situatii dificile de frecare sau la presiuni foarte ridicate.
Punctul de inflamabilitate
Este temperatura la care uleiul incalzit intr-o cochilie deschisa, la presiunea
atmosferica , se aprinde sub actiunea unei flacari. Pentru uleiurile minerale punctul de
10
imflamabilitate este de 150-200 0C. Punctul de imflamabilitate intereseaza mai mult la
alegerea uleiurilor pentru motoare cu arder interna , compresoare etc.
Punctul de solidificare (congelare) este temperatura la care uleiul sub actiunea
propriei sale greutati nu mai poate curge in mod vizibil. Acest fenomen are loc nu la o
temperatura precisa , cila intru-un interval de temperatura.
Emulsionabilitatea
Este proprietatea uleiului de a se amesteca cu apa calda, formand emulsie, si de a nu
se separa ulterior, proprietate ne dorita mai ales la turbinele cu vapori.
Spumarea
Se datoreste bulelor de aer dispersate in ulei a caror degajare la suprafata uleiului
formeaza spuma, favorizand procesul de oxidare a uleiului. In acelas timp
scadeconductibilitatea termica ceea ce conduce la micsorarea capacitatii de racire a uleiului
si de prelucrare acaldurii in procesul de frecare a deiferitelor organe de masini. Dupa
intrebuintare, uleiurile uzate se colecteaza in vederea rerafinarii, pentru obtinrea de uleiuri de
baza.
ALEGEREA LUBRIFIANTILOR
Alegerea corecta a lubrifiantilor se face in functie de : viteza de deplsare relativa a
suprafetelor in contact; presiunea specifica ce apare pe suprafetele de alunecare; regimul
termic al masinii sau temperatura de lucru a locului de ungere si a mediului ambiant;
caliateta suprafetelor in contact; felul frecarii (alunecare sau rostogolire); sistemul de ungere.
Uleiurile se aleg tinandu-se seamaseama de viscozitatea, capacitatea de ungere
(onctuozitatea), caracteristici fizice si chimice, stabilitatea in exploatare a acestor
caracteristici pe durata cat mai lunga, compatibilitate cu alte materiale cu care vin in contact
in mod inevitabil in exploatre etc. O onctuozitate superioara, in cazul starilor intermediare
de frecare va determina uzarea mai redusa si siguranta in functionare in raport cu pericolul
de gripaj mai mare.
In cazul ungerii prin picurare sau cu fitil , se pune un accent deosebit pe onctuozitate
si aceasta mai ales pentru agregatele care functioneaza cu prsiuni de contact ridicate .
La ungerea cu recirculatie , cand aceeas cantitate de ulei este mentinuta timp mai
indelungat in circuit, intereseaza in mod deosebit stabilitatea chimica a uleiului respectiv.
In perioada de rodaj sunt indicate uleiurile mai fluide, eventual cu aditiv, care
micsoreaza pericolul gripajului.
Unsorile consistente au ca insusire de baza ounctul de picurare, adica temperatura la
care unsoarea incepe sa picure sub actiunea propriei sale greutati. O unsoare consistenta este
11
cu atita mai buna cu cat temperatura de picurare este mia ridicate, ungerea ramanand totusi
asigurata la temperatura de exploatare. TABELUL nr.1 cuprinde tipurile de unsori
consistente standardizate in tara noastra, cu indicarea domeniului de utilizare.
Tabelul nr. 1
Categoria Tipul STAS Baza (felul Punct de Utilizari principale
O
sapunului) picurare C min
Unsori U 75 Ca 2 75
U 80 Ca 0 80
Consistente 562-71 Calciu Lagare, glisiere,etc
U 85 Ca 3 85
de uz general U 100 Ca 4 100
Unsori consistente Rul 85 Calciu si plumb 85
Rul 100 Calciu 100
pentru rulmenti Ungerea rulmentilor
Rul 145 Sodiu 145
Rul 165 1608-72 Sodiu 165
Unsori consistente in LD 93 Ca 7 Calciu 93 Lagare deschise lucrand
brichete pentru lagare la temperaturi ridicate si
LD 170 Na 7 Sodiu 170
deschise 2721-71 presiuni mari (masini din
industria hartiei si
cimentului, laminoare,
etc.)
Unsori pentru Tj 70 Calciu 70 Ungerea si protectia
Tj 60 60
temperaturi 6320-68 pieselor metalice iarna
joase dupa prescriptii speciale
ORGANIZAREA UNGERII
Organizarea rationala a ungerii trebuie sa cuprinda:
Alegerea lubrifiantului;
Stabilirea cantitatii necesare de lubrifiant pe cantitati si a materialului de curatire pe baza
noemlor de consum;
12
Depozitarea in conditii optime a lubrifiantului;
Masuri pentru reducerea pierderilor prin scurgere si evaporari;
Masuri pentru manipularea corecta a lubrifiantului;
Respectarea normelor de tehnica a securitatii mucii si a normelor de prevenire si stingere
a incendiilor.
13
Dispozitivele si instalatiile de ungere, folosite la masini, utilaje si instalatii, trebuie sa
respecte urmatoarele conditii :
Posibilitatea de reglare a debitului de ulei ;
Umplerea cu lubrifiant sa se poata face usor;
Operatia de curatire a dispozitivului de ungere sa se poata face comod;
Siguranta impotriva patrunderii in dispozitiv a prafului abraziv , a aschilor sau a lichidului
de racire a sculelor;
Controlul usor a calitaii de lubrifiant existent la unmomentdat;
Siguranta in functionare si posibilitatea de control a acesteia ;
Simplitate si cost redus;
Cunoasterea metodelor de ungere, a conditiilor de ungere impuse dispozitivelor si
instalatiilor de ungere folosite permite alegerea celui mai potrivit sistem de ungere, in raport
cu particularitatiile fiecarei masini, utilaj si instalatii in parte .
Sistemele de ungere sunt de mai multe feluri :
Sisteme pentru ungerea individuala, periodica sau continua, cu sau fara presiune;
Sisteme pentru ungere centralizata periodica sau continua, cu sau fara presiune;
Sisteme combinate.
Ungerea cu unsoare consistenta. Ungerea cu unsoare consistenta se aplica la
masini cu turatii micisau cand cantitatea necesara de lubrifiant este redusa< lagare cu
rulmenti, lagarele agregatelor care lucreaza in atmosfera libera, in praf (formeaza gulere
protectoare impotriva patrunderii diverselor particule) unele angrenaje. Ungerea se face cu
ajutorul ungatoarelor cu bila, care conform STAS 1116-78 sunt:
de tip A cu cap si filet conic (fig.2.a)
14
de tip B cu cap plat si filet cilindric (fig.2.b)
de tip C cu cap plat fixat prin presare (fig.2.c).
La aceste ungatoare orificiul de ungere este inchis printr-o bila apasata de un arc. In
timpul alimentarii cu aceasta presa de mana, unsoarea invinge apasarea arcului si patrunde in
interior. Ungatoarele pot fi montate si in pozitie inclinata 45o sau la 90o, prinn folosirea unor
piese de pozitie (figura 3). In afara ungatoarle cu bila se folosesc si ungatoarele (fig .4)
executate conform STAS 748-69. Spatiul dintre corpul 1 si capacul 2 al ungatorului fiind
umplut cu unsoare consistenta, prin strangerea capacului filetat, lubrifiantul este fortat sa
patrunda prin orificiul central si prin alezajul executat in corpul lagarului si cuzinetului pana
la fus.
De asemenea sa dovedit corespunzatoare ungerea directa din depozitul capacului lagarului
(fig .6).
15
Ungerea cu ulei. Ungerea individuala efectuata manual se aplica organelor cu
solicitari mici si viteze mici. Ca dispozitive de ungere se folosesc ungatoarele cu capac plan
sau cilindric (fig .8) alimentate cu cana de ulei si ungatoarele cu bila (fig. 9) , in care uleiul
se introduce manual sub presiune cu ajutorul unei pompe denumita Tecalemit.
Sistemele de ungere cu fitil se bazeaza pe fenomenul capilaritatii fitilului de bumbac
sau din canepa (fig.10) .Uneori un rezervor central poate asigura ungerea simultan a mai
multor locuri de ungere, fiecare fitil avand canal vertical propriu pentru picurarea uleiului
absorbit si un racord individual de legatura cu tubul de conducere a uleiului (fig.11)
Ungatoarele cu inel (fig.12) asigura ungerea datorita aderentei uleiului pe inel. Este
un dispozitiv de ungere foarte bun, economic, deoarece uleiul nu se pierde.
Ungerea individuala in baie de ulei este utilizata mai rar si in special pentru rulmenti
(fig.13).In acest caz, nivelul uleiului nu trebuie sa treaca de mijlocul bilei sau al rolei din
partea inferioara, deoarece o cantitate mai mare de ulei duce la spumarea lui si, ca urmare, la
o ungere defectuoasa , remarcata imediat prin supraincalzirea lagarului.
16
Ungerea prin barbotaj consta din antrenarea si improscarea unei cantitati de ulei din
baie pe interiorul carcasei masini sau utilajului, de unde prin prelingere este condus prin
santuri colectoare la locurile de ungere. Ungerea individuala in baie de ulei cu element
intermediar se foloseste in cazul ghidajelor de lungime mare.Elementul intermediar (fig.14)
consta din doua role conice 1 montate pe axul 2 ce se sprijina pe arcul 3, al carui rol este de
a mentine in contact permanent rolele cu ghidajul saniei. Ungerea cu pernita de pasla (fig.15)
care se afla intr-o baie de ulei si face contact cu fusul 2 ce trebuie uns asigura prin
capilaritatea acesteia transmiterea cantitatii de ulei necesare .
Ungerea centralizata fara presiune necesita o instalatie hidraulica care consta dintr-
un rezervor de ulei R (fig.16) , o pompa P care absoarbe uleiul din rezervor prin filtrul F si al
trimite la un distribuitor D , de unde , prin conductele C 1,C2,…..Cn uleiul este dirijat sub
actiunea gravitatiei la locurile de ungere.
Sistemele de ungere continua sub presiune (fig.17) .Uleiul absorbit prin filtrul F1 de
pompa P , care asigura presiune corespunzatoare, este filtrat a doua oara de filtrul F 2 si
17
dirijat la ditribuitorul D, inchis la partea superioara ; uleiul este dirijat la locurile de ungere
prin conductele C1,C2,……Cn
18
Modul in care se face intretinerea masinilor, utilajelor si instalatiilor trebuie sa
conduca la protectia personalului muncitor contra accidentelor si la reducerea efortului
fizic. Lucrarile de intretinere a masinilor, utilajelor si instalatiilor se fac numai cand acestea
sunt in stare de repaus, pentru ca partile in miscare sa nu produca accidente. Pentru ungerea
diverselor parti ale masinilor, utilajelor si instalatiilor se vor utiliza dispozitivele existente in
acest scop.
In vederea realizarii unei atmosfere corespunzatoare si fara pericol de incendiu, in
interiorul depozitului sau magaziei vor exista dispozitive de aerisire si ventilatie, iar fumatul
si iluminatul cu felinare cu petrol sau cu lumanari sunt categoric interzise. Locurile unde
exista pericol de incendiu trebuie dotate cu materiale de stingere a incendilor.
19
Capitolul 3
SANATATEA SI SECURITATEA IN MUNCA
LA INTRETINEREA MASINILOR SI UTILAJELOR
20
Se interzice ca la prinderea subansamblelor sa se foloseasca lanturi sau cabluri care
nu au ponsonate sarcina maxima de ridicare.
Dispozitivele de suspendare a ansamblurilor si stelajele pentru asezarea pieselor
trebuie sa aiba stabilitate si rezistenta corespunzatoare.
Exploatarea, intretinerea si repararea instalatiilor de ridicat se va efectua in
conformitate cu prevederile prescriptiil tehnice ISCIR in vigoare si ale cartilor tehnice
respective.
In halele de reparatii in care se executa si lucrari de sudura se va stabili locul de
amplasare a tuburilor de oxigen, a generatoarelor de sudura oxiacetilenica, a
transformatoarelor de sudura electrica, precum si a paravanelor de protectie folosite in
timpul sudurii electrice.
Petele de ulei si de combustibil de pe pardoselile halelor sau incaperilor vor fi
acoperite cu nisip, dupa care vor fi luate masuri de curatare si evacuare a materialului
rezultat in locuri care nu prezinta pericol de incendiu.
Carpele, caltii si alte materiale textile folosite la curatarea si stergerea pieselor sau a
mainilor vor fi depuse in cutii metalice cu capac de inchidere si evacuate in locuri stabilite in
acest scop pentru a fi arse.
In halele de reparare se vor monta placi avertizoare si afise sugestive pe teme de
protectie a muncii, referitoare la activitatea efectiv prestata.
In cazul incaperilor in care se gasesc instalatii prin a caror manevre sau atingere se
pot produce accidente, pe usile acestora se vor fixa tablite cu inscriptia „INTRAREA
INTERZISA PERSOANELOR STRAINE”.
Lucratorii trebuie sa poarte echipament de lucru si echipamentul de protectie
corespunzator lucrarilor pe care le executa cu instalatii si utilaje din dotare, conform cu
Normativul cadru de acordare a echipamentului de protectie.
In locul unde nu exista pericole de incendiu, explozii, intoxicatii si surse de zgomot
sau vibratii se vor executa masuratori in vederea depistarii depasirii CMA si a anihilarii
surselor acestora.
Sculele vor fi asezate pe suporturi speciale amplasate in locuri corespunzatoare si la
inaltimi accesibile. Dupa terminarea lucrului sculele vor fi curatate, dupa care vor fi inchise
in dulapuri. Ascutirea sculelor de taiat, cioplit se va face de catre un lucrator instruit special
in acest scop.
Lucratorii sunt obligati ca inainte de inceperea lucrului sa verifice daca uneltele si
utilajele pe care le folosesc sunt in stare buna si corespund din punctul de vedere al
21
securitatii muncii. Se interzice folosirea uneltelor si utilajelor care nu corespund acestor
verificari.
Inainte de incepera lucrului la locul de munca trebuie facuta ordine. Nu se admite
aglomerarea locului de munca cu materiale, scule etc.
Este interzisa modificarea sculelor prin sudarea prelungitoarelor improvizate pentru
chei in vederea maririi cuplului.
Zilnic, inainte de inceperea lucrului, maistrul si sefii de echipa vor verifica starea de
sanatate si de oboseala a muncitorilor. Daca acestia se afla sub influenta bauturilor alcoolice
vor fi indepartati de la lucru.
Este interzisa pastrarea imbracamintei personale a lucratorilor si a alimentelor in
incinta halei sau atelierelor.
Persoanele cu atributii de serviciu vor urmari si vor interzice introducerea si
consumul bauturilor alcoolice in unitate si la locul de munca si raspund personal de starea si
capacitatea de munca a personalului din subordine pe tot timpul lucrului.
Inainte de inceperea lucrului, persoanele cu atributii de serviciu vor verifica
functionarea tuturor instalatiilor, utilajelor si dispozitivelor din dotare.
La repartizarea lucrarilor pe muncitori, maistrul sau seful de echipa va indica
procedeul corect de lucru si masurile corespunzatoare privind utilizarea instalatiilor,
utilajelor si sculelor din dotare.
Maistrul sau seful de echipa va verifica starea echipamentului de protectie si a
echipamentului de lucru care va fi folosit de muncitor la lucrarea respectiva.
Iluminatul natural si artificial se va realiza astfel incat sa se asigura o buna
vizibilitate la locul de munca.
Corpurile de iluminat trebuie sa fie curatate periodic.
22
• Este interzisa pastrarea rezervoarelor, a bidoanelor cu combustibili lichizi,
carbid, cu uleiuri, a vopselelor cu acizi, vopsele, diluanti etc., in interiorul halelor sau
atelierelor, cu exceptia locurilor anume prevazute prin proiectul de constructie.
23
BIBLIOGRAFIE
24
ANEXE
25
26
27
28