PROIECT DE ABSOLVIRE

TEMA: NORME SI STANDARDE DE

CALITATE                               PENTRU
SEMIFABRICATE
CALIFICAREA :TEHNICIAN MECANIC PENTRU
INTRETINEREA SI REPARATII

ANUL ABSOLVIRII :2009

CUPRINS
 

Argument.1

Capitolul I. Otel laminat la cald-Table groase..4

Capitolul II. Otel laminat la cald - Blumuri tagle  si bare  7

Capitolul III.Lingouri si semifabricate turnate.10

Capitolul IV. Criterii de clasificare a calitatii11

Capitolul V. Fiabilitatea 14

Bibliografie15

ARGUMENT

            Am ales aceasta tema intrucat problema calitatii s-a impus din
timpuri stravechi.

            Am considerat ca prin studierea si elaborarea acestei teme am reusit

sa-mi imbogatesc cunostintele in acest domeniu.E destul sa ne amintim de
precizia cu care au fost cioplite pietrele folosite  la constructia piramidelor din
Egipt pentru a se imbina  fara nici un fel de liant.Pe masura  trecerii timpului
calitatea produselor a devenit  prioritara,ocupand un loc important in lupta
concurentiala dintre firme.

             Daca ne referim la timpurile moderne managementul ingineria si

controlul calitatii au realizari deosebite in special  in Japonia si S.U.A. In
S.U.A.este foarte  bine primita actiunea ,,zero defecte'' , iar in Japonia au luat
fiinta ,,cercurile de calitate'' (max.10 specialisti,care se intalnesc  de 2-3 ori
pe luna,timp de o ora si discuta liber despre problemele calitatii).

            In privinta notiunii de calitate sunt specialisti,care  sustin  ca provine

de la latinescul ,,qualis'' , care are  intelesul  de "fel de a fi."

            Pana in prezent nu exista o definitie unanim acceptata a calitatii

produsului. Se cunosc circa 120 de de 151e47b finitii, care se diferenteaza in
functie de criteriile considerate prioritare : satisfacerea unei necesitati , sau
gradul de satisfacere al consumatorului , sau conformitatea cu caietul de
sarcini , sau conformitatea cu un model de referinta etc.

           Pe masura ce a crescut cererea de produse si s-au diversificat

serviciile au  aparut notiuni noi.cum ar fi calitatea
potentionala(calitatea  produsului dupa proiectare,inainte  de
asimilare):calitate partiala (raportul intre calitatesa ceruta si cea
obtinuta);calitatea realizata(calitatea masurata inainte de iesirea  produsului
din fabrica);calitate totala (integrand gradul de
utilitate,econimicitatea,ergonomia,estetica etc.)

         Calitatea reprezinta expresia  gradului de utilitate sociala a

produsului,masura in care-prin ansamblul caracteristicilor sale tehnico-
functionale ,psiho-senzoriale si al parametrilor economici - satisface nevoia
pentru care a fost creata si respecta restrictiile impuse  de interesele generale
ale societatii privind eficienta social-economica,protectia mediului natural si
social.

         Notiunea de calitate este preceputa diferit de furnizor,respectiv

beneficiar.In primul caz se vorbeste  de calitatea productiei,iar  din punct de
vedere al beneficiarului se poate vorbi  de calitatea produselor.Calitatea are
un aspect dinamic,datorita continuei perfectionari a mijloacelor de
productie .In tentativa de realizare a unui produs cu o calitate superioara,in
raport cu cel anterior ,se porneste de la analiza nevoilor pietii de desfacere
,ajungandu-se pana la ridicarea nivelului operatiilor de service.

        Pentru crearea unui produs nou.dupa prospectarea pietei si stabilirea

conditiilor ca produsul  sa corespunda asteptarilor se trece la etapa de
cercetare,in care se studiaza  conditiile tehnice si se stabilesc caracteristici
specifice (turatii,presiuni,debite etc)pentru a se deosebi de aceslasi produse
ale altor firme ,Deci pentru  a rezolva problema se pleaca de la modelul
specificat al produsului adica se culeg datele cunoscute  si se adapteaza
specificului firmei constructoare.

        In etapa urmatoare se fac calculele tehnico-economice  si

comerciale.stabilindu-se limitele pe care trebuie sa le atinga produsul ca sa
fie vandabil si in acelasi timp rentabil pentru producator.

       Se trece apoi la proiectarea si executarea prototipului pe care se fac

primele  experimantari,care sunt comparate cu datele previzionate.Daca
datele sunt corespunzatoare,deci s-a ajuns la conformanta fata de modelul
specificat se trece la omologarea prototipulu si  se definitiveaza documentatia
tehnica.In cazuri speciale,pentru utilaje complexe (centrifuge ,automobile
etc)se realizeaza si seria zero (cca.510 exemplare) care se fac imbunatatite
in urma constatarilor de la prototip dupa care sunt supuse  incercarilor.In
acest caz,fireste,definitivarea documentatiei tehnice se face dupa incercarea
seriei zero.

      In aceste conditii se trece la pregatirea fabricatiei,Stabilirea

tehnologiei  de lucru pentru repere,subansamle si  ansamble,se asigura
masinile unelte,sculele si dispozitivele,se fac diligentele
pentru  procurarea  componentelor  de la subfurnizori  si
pentru  aprovizionare cu materiale si nu in ultimul  rand se asigura calificarea
cadrelor.prin scolarizare,instruire practica pe masinile  noi  in unitate sau la
alta firma din tara sau din strainatate(cum  a fost cazul  de instruire al
personalului pentru fabricarea automobilului Dacia,la firma Renault).In cazul
materiilor prime si a materialelor,ca si  in cazul componentelor  de la
subfurnizori ,echipe ale serviciului de calitate trebuie sa faca verificarea lor si
sa aprobe valabilitatea acestora.

      Pentru asigurarea controlului tehnic de calitate trebuie sa se asigure

aparatura si  standurile  de proba necesare.Controlul de calitate trebuie
sa  asigure aparatura si standurile  de proba necesare.Controlul de calitate
prezinta doua faze:controlul conform documentatiei tehnice  si controlul final
in conformitate cu clauzele contractului cu beneficiarul.

      Ultima etapa o reprezinta analizele,probele si incercarile pentru

stabilirea  fiabilitatii produsului  (conform )STAS,daca este cazul sau confrom
clauzei din contract),Trebuie mentionat  ca chiar  daca nu este solicitat acest
parametru de catre  beneficiar,firma  procedeaza la incercari  de
fiabilitate,urmate de remedirei pentru cresterea acestui parametru.Aceasta
activitatea este  in interesul firmei,ea fiind mai putin solicitata de activitatea
de service care este asigurat de firma  constructoare a produsului,In
cazul  unei fiabilitati ridicate  vor fi  solicitate  mai putine  piese de schimb
,iar  timpul  personalului de deservire  a service-lui va fi mai redus
(economie  la fondul  de salarii).

      Odata inceheiata aceasta operatie produsul  poate fi livrat  la

benefciar,impreuna cu in structiunile de folosite  (in cazuri complexe
trebuie  facuta instruirea),certificatul de garantie  si  instructiuni de
intertinere .Aceste ultime trei documente  sunt elaborate  tot de serviciul de
control de calitate.

Capitolul I
Otel laminat la cald-Table groase

1.Condisii tehnice de calitate

Material

-Tablele groase se lamienaza din oteluri elaborate, in cuptoare electrice

Martin sau in convertizoare cu insuflare cu oxigen.Metoda de elaborare se
stabileste de catre producator.

-Compozitia chimica caracteristicile mecanice si tehnologice sunt stabilite

conform STAS 500/2-80. STAS 500/3-80,STAS 880-80.

-Otelurile,conform STAS 500/2-80,STAS 500/3-80 si STAS 880-80,cu

continut maxim de carbon pana la 0.25% pe produs sunt,in
general,sudabile.Comportarea la sudare si dupa sudare a acestor oteluri
depinde nu numai de material, ci si de solutiile constructive adaptate la
conditiile  de executie  si de exploatare.

B. Aspect

-Tablele trebuie sa aiba suorafata neteda si curata,lipsite de aschii,sufluri

lipsuri  de material,incluziuni nemetalice,crapaturi sau surplusuri de material
la margini,vizibile cu ochiul liber.

Se admit urmatoarele defecte de suprafata:

Straturi de tunder(sau de rugina,cu conditia ca acestea sa  impiedice

constatarea  defectelor  de suprafata ;

Zgaraieturi si asperitati  ramase dupa caderea  tunderului  din laminare ,cu

adancimi  in limitele  abaterilor referitoare  la grosime,admise in standardul
dimensional  si care nu influenteaza  utilizarea  tablelor;

Imprimari,rizuri sau exfolieri locale,in limitele abaterilor negative admise la

grosime  in standardul  dimensional.

  -Defectele  locale izolate ca fisuri  si  aschii din laminare vor fi

indepartate  prin  pilire sau daltuire,cu intrare sau iesire  in panta  lina,cu
conditia  ca grosimea tablei in locurile curate  sa  nu fie sub cea
minima  admisa  in standardul dimensional.

    Suprafata  totala a portiunilor curatate pe fiecare  fata  nu trebuie sa

depaseasca 2% din suprafata  tablei,iar numarul  locurilor  curatate  vor fi
max. 2/m2.

  -Remedierile prin sudare  a defectelor  de suprafata  se admit numai  cu

acordul  beneficiarului.

  -Pe marginile naturale (netaiate) ale tablelor  se admit rupturi,crapaturi si

neregularitati .fara  sa depaseasca  jumatate din abaterea admisa la latime.

  -Marimea defectelor  admise pe marginile  naturale  trebuie  sa

asigure,dupa  taiere,obtinerea  tablelor cu  latimea nominala.
  -Pe marginile taiate  ale tablelor nu se admit  exfolieri  si rupturi  vizibile  cu
ochiul liber.Se admit deteriorari  mecanice izolate,care  sa nu depaseasca  ¼
din grosimea tabler.su nu mai mult de 3mm.

C. Stare de livrare

Tablele groase  se livereaza  in stare laminata sau  in stare

normalizata,conform  indicatiilor  din standardul de material.

Tablele se livereaza  cu margini  taiate  in unghi drept.Se

admite  livrarea  tablelor  laminate pe laminoare continue cu marginile
laterale naturale(netaiate).

La livrarea  in stare normalizata .taierea  mecanica  a marginilor se face

inainte de normalizare.Normalizarea  tablelor  poate fi  inlocuita printr-
o  dirijare  a regimului de temperatura in timpul si dupa laminare,care
asigura realizarea caracteristicilor  corespunzator  starii de normalizare.

D.Controlul nedistructiv

   La cererea  beneficiarului si acordul producatorului.tablele trebuie sa fie

supuse controlului ultrasonic,conform prescriptilor  tehnice ISCIR C 36-
82.Clasa  de calitate a controlului se va stabili prin contractul incheiat intre
producator  si beneficiar.

2. Reguli si metode de verificare a calitatii

  Regulile si metodele de verificare  a calitatii  sunt conforme  cu STAS 500/1-

78 si STAS  7450-79,cu urmatoarele precizari:

  -Verificarea calitatii se face  pe loturi de table din aceeasi  marca de otel  si

aceeasi  clasa  de calitate, provenite din aceeasi sarja de elaborare.

In cazul cand tablele se livreaza in stare tratata termic,lotul trebuie

sa  cuprinda table care au fost supuse aceluiasi regim de tratament termic.

Masa lotului nu trebuie sa depaseasca masa sarjei de elaborare astfel:

max.160t pentru otelulri elaborate in convertizoare cu insuflare de oxigen;
max 60t pentru oteluri elaborate in   cuptoare electrice.In cazul  tablelor
provenite din sleburi  turnate continuu,masa lotului  va fi de max 250 t.Prin
contract  se pot stabili  loturi  cu masa mai mica.Lotul poate fi alcatuit  si din
table cu grosimi care difera intre ele  cu cel mult 6mm.cu conditia ca acesata
sa faca  parte din aceeasi  grupa de grosimi in ceea ce priveste
caracteristicile  mecanice.

-Probele si epruvetele pentru incercari  mecanice  si tehnologice se iau din

tabel cu grosimea cea mai mare din lot, transversal  pe directia  de
laminare.cu exceptia  probelor pentru determinarea energiei de rupere
KV,care se vor preleva longtitudinal.

-Daca standardul  de material sau standardul de dimensiuni nu

precizeaza  altfel,grosimea  tablei, se masoara la o distanta  de minimum
25mm de la margine se de minimum 100mm de la colturi.Ca rezultat se ia
media artimetica a celor 4masurari efectuate pe fiecare latura,cu conditia  ca
fiecare sa se incadreze in limitele abaterilor admise.

3. Marcare,livrare,documente

   Marcarea  se face prin poansonare si vopsire,pe fiecare  tabla,in cazul

tablelor livrate liber, si pe tabla superioara in cazul tablelor livrate in
pachet.La tablele livrate in pachet se atasaza suplimentar etichete cu datele
de mai jos.

Marcarea prin poansonare va cuprinde:marca otelului ; numarul

sarjei;semnul organului de control tehnic al calitatii.Marcarea prin poansonre
se incadreaza cu vopsea alba.

Marcarea prin vopsire cuprinde: marca de fabrica  a intreprinderii

producatoare; dimensiunile tablei;marca otelului si numarul
standardului;numarul tablei-mama sau numarul  ruloului dupa caz;masa neta
(STAS 505-86).

Livrarea este libera si neambalata.Tablele cu grosime de  5-12mm si cu

latime de max 1500mm se pot livra si in pachet cu masa egala cu cea a
ruloului din care provin (6-26 t ),cu exceptia ultimului pachet din sarja care
se livreaza cu masa rezultata.

        Fiecare lot din livrare va fi insotit de documente de certificare a

calitatii,intocmit conform dispozitiilor legale  in vigoare

Capitolul II
Otel laminat la cald - Blumuri tagle  si bare

Confrom STAS 9858-88,notarea blumurilor,taglelor si barelor.se face

indicandu-se denumirea,dimensiunile sectiunii,marca de otel si clasa de
livrare, separate printr-o linie oblica de numarul standardului.

1.Conditii tehnice de calitate

A. Materialele din care se executa blumurile,taglele si barele sunt:   R

52(otel pentru recipiente);K 47 (otel pentru cazane);OLC 35K; 16 MO 3;12V
MO Cr 10 ; OLC 20.

La verificarea compozitiei chimice pe produs se admit ,fata de compozitia

chimica pe otel lichid indicata in standardul de marca,abaterile limita.
B. Caracteristici mecanice Valorile caracteristicilor mecanice ale blumurilor
taglelor si barelor, cu latura  sau diametrul pana la 240mm se aleg din tabelul
1

Marca Probe Tratamen Rezistent Limita de Alungire Rezistenta  KC Energia

otelulu forjare t termic a la curgere la a la U 2 de
i mm si rupere +20C N/mm rupere rupere
grosimea Rm 2 Lo=5,65 KV
tablelor N/mm2 radical
de din So %
referinta

R 52 Patrat 60 N patrat 510-610 330 20 +20 70 -0;- 2

60 20; 7
-
30;
K 47 Patrat60 N patrat 460-550 260 20 +20 60 - -
60

OLT Patrat N rotund 350-450 215 26 +20 60 - -

35 K sau 25
rotund
80
16 Mo Patrat N rotund 450-550 260 20 +20 60 0 2
3 sau 25 7
rotund
80
12Vm Patrat N rotund 470-640 255 21 +20 60 - -
o Cr sau 25
10 rotund  8
0
OLC Patrat N rotund Min. 250 25 +20 69 -10 2
20 sau 16 7
rotund
80

Produsele se livreaza in stare laminata, fara tratement termic.La

intelegere  intre producator si benificiar.ele pot fi livrate si in stare
recoapta,cu suprafata polizata sau cojita.

La cererea beneficiarului, laminatele sunt supuse controlului defectoscopic,

nedistructiv in conditiile stabilite de comun acord  intre parti.

2.Reguli si metode de verificare a calitatii

Verificarea calitatii se face pe loturi de produse din aceeasi  marca de

otel,provenite din aceeasi sarja de elaborare si dimensiuni apropiate.
In cazul cand produsele se livreaza in stare recoapta, loturile trebuie sa
cuprinda produse din acelasi lot pe tratament termic.

Verificarile sau incercarile,proportia verificarilor sau incercarilor,metoda de

verificare sau de incercare,precum si interpretarea rezultatelor se realizazea
conform tabelului 2.

Verificarea sau Proportia Metoda de Interpretarea rezultatelor.

incercarea verificarilo verificare sau
r sau incercare
incercarilo
r
Verificare aspectului Vizual Laminatele
Verificarea Cu mijloace necorespunzatoare se
dimensiunilor obisnuite de resping
masurare
Verificarea compozitiei O proba pe Sarjele necurespunzatore se
chimice pe otel lichid sarja resping
Verificarea compozitiei O proba pe Daca se obtin rezultate
chimice pe produs(la lot necorespunzatoare,laminat
cerere) ele respectiv se elimina,iar
verificarea se repeta  pe un
numar dublu de produse
din alte laminate.Daca si in
acest caz o singura proba
nu da
rezultate  corespunzatoare ,
lotul se respinge putand fi
prezentate la verifivare,ca
lot nou,o singura data ,dupa
resortare.
Incercarea la tractiune Doua Conform STAS Incercarile care au dat un
cu determinarea epruvate 200-87 pe singur rezultat
rezistentei la rupere pe lot epruvatele necorespunzator  se
longitudinale cu repeta  pe un
sectiunea numar  dublu  de epruvete
circulara prelevate din probe  luate
Determinarea limitei de O epruveta Conform STAS din alte elemente ale
curgere la cald(la pe lot 6638-87 pe lotului.
cerere) epruvatelel
longitudinale cu In acest caz daca o singura
sectiunea epruvata nu da rezultate
circulara corespunzatoare lotul se
Incercari la Un set de Conform  STAS respinge putand fi
incovoiere  prin soc trei 1400-75 pe prezentat din nou la
pentru determinarea epruvete epruvatele verificarea ca lot numai o
rezilientei KCU 300/2 pe lot longitudinale singura data dupa resortare.
decupate
alaturat
 Incercari la incovoiere Conform Verificarile care au dat un
prin soc  pentru conform STAS singur rezultat
determinarea energiei 6833-79 si necorespunzator se repeat
de rupere KV la STAS 7511- pe un numar dublu de
temperaturi scazute(la 81,pe epruvatele probe luate din alte
cerere) longitudinale elemente ale lotului.
Verificarea  macroscopi Vizual
ca In acest caz daca o singura
Verificarea  grauntelui Doua Conform STAS proba nu da  rezultate
austentic(la cerere) probe pe 5490-80 corespunzatoare lotul se
lot respinge putand fi
Verificarea continutului Trei probe Conform STAS prezentat din nou la
de incluziuni nemetalice pe lot 5949(standard   verificare ca lot nou o
(la cerere) pe parti) singura data dupa  resortare
Controlul nedistructiv Conform conditiilor stabilite intre producator si
beneficiar,cu avizul ISCIR

3. Marcarea ,livrare,documente

Marcarea se face prin vopsire,poansonare,stampilare sau etichetare.Marcarea

prin vopsire  se face frontal  sau la distanta de circa 100mm de la capatul
laminatelor cu culorile corespunzatoale marcii de otel  din standardul de
material.

  Marcarea prin poansonare ,stampilare sau etichetare  va cuprinde: numarul

sarjei;marca otelului  si tipul de otel din standardul de material.Barele si
taglele cu diametrul (grosimea) pana la 180 mm inclusiv, se livreaza
in  legaturi  de max. 5t,iar cele cu diametrul sau grosimea peste 1800 se
livreaza  in legaturi  de max.10t.

   Fiecare lot de livrare trebuie insotit de documentul de certificare a calitatii

,intocmit conform  dispozitiilor  legale in vigoare.

Capitolul III
Lingouri si semifabricate turnate

 Lingourile se obtin prin  turnarea otelului in stare lichida,in anumite forme

metalice, numite lingotiere, in vederea solidificarii sale.

   In functie de calitatea otelului,lingourile pot fi direct  conice sau invers

conice,iar in functie  de destinatia  lor ,pot fi: cu sectiune  patrata
folosite  pentru laminarea blumurilor,taglelor si unor profile  grele,si cu
sectiunea dreptunghiulara.folosite pentru laminarea sleburilor (bramelor).In
unele  cazuri,lingourile pot fi:pentru laminarea tablelor groase ;cu
sectiunea  poligonala sau rotunda,folosite pentru laminarea discurilor si
bandajelor de cale ferata sau ca semifabricate pentru forjare.
   Lingourile turnate si solidificate se vor lasa sa se raceasca pana la o
temperatura la care,prin solidificarile dinamice suportate
in  timpul  operatiei  de stocare, nu  li se va afecta  integritatea,respectiv,nu
vor fi fisurate sau nu se vor  desprinde  portiuni  din masa
lingoului.Operatia  de stocare reprezinta scoaterea lingoului  din
lingotiere,cum este cazul  lingourilor invers conice,sau scoaterea lingotierilor
de pe lingou ,in cazul lingourilor direct conice.

   Blumurile ,sleburile si  taglele turnate continuu sunt caracterizate ,ca si

aceleasi semifabricate obtinute  prin laminare de STAS 436-80.In
cazul  laminarii lingourilor  al semifabricatelor turnate continuu in alte
semifabricate  ce urmeaza a fi  relaminate,nu se executa de obicei controlul
de calitate,mai ales daca  semifabricatele se introduc calde  in fluxul de
laminare.

   Daca semifabricatele turnate intra in fluxul de laminare in stare rece ,se

recomanda a se efectua un control vizual de calitate pentru  depistarea
defectelor de suprafata,care daca nu se vor indeparta se vor transmite
laminatelor finite.

1.Conditii tehnice de calitate

   Pentru blumurile,sleburile si taglele  patrate sau plate se cere ca suprafata

semifabricatului  sa fie lipsita de aschii,coji,crapaturi,fisuri de
material,incluziuni nemetalice de zgura sau de nisip.Aceste defecte se pot
admite (in afara de fisuri si crapaturi vizibile  cu ochiul liber),daca adancimea
lor nu depaseste : (1+0,005mm)iar pentru taglele  cu a <80m;(2+005a ) m
pentru taglele cu a >80m si pentru blumuri de 2mm pe partea lata  si 3mm
pe partea ingusta pentru sleburi.Defectele  cu adancimi mai mari se vor
indeparta prin curatire longitudinala.Taglele vor fi drepte  si lipsite  de
rasuciri;se admit curbari locale de cel mult 6mm/m.

   Pentru taglele rotunde se cere ,in primul rand  ca ovalizarea,exprimata prin

diferenta  intre doua diametre  perpendiculare masurate in aceeai sectiune sa
nu depasaseasca 5% din diametrul taglei pentru O>180 mm,dar nu mai mult
de 11mm.Curatirea prin una dintre metodele specifice  se va efectua  numai
longitudinal.Defectele admise fara curatire sunt doar cele ce nu au
adancimea  sau inaltimea mai mare decat jumatate din toleranta  admisa la
diametru.

   De asemenea.nu se admite curbarea taglei cu o sageata mai mare de

5mm/m lungime.

   Pentru platine,prescriptiile de calitate sunt similare  cu cele  date pentru

blumuri si tagle .respectiv , adancimea sau inaltimea defectelor de
suprafata  nu trebuie sa depaseasca 1mm pe partea lata si 5mm pe
margini.La rectilintatea platinelor,nu se admit abateri mai mari de 15mm/m.

Capitolul IV
 Criterii de clasificare a calitatii.

  

Orice fel de activitate sau fenomen poate fi clasificat in multe feluri,in

functie  de criteriile alese.ceea ce se intampla si cu obiectul  acestui capitol.

   O prima clasificare se va face dupa modul de desfasurare al procesului in

intreprindere:

     -calitatea proiectata reprezinta gradul in care produsul  proiectat satisface

cerintele functionale,dar si posibilitatile de realizarea din punct de
vedere  tehnologic si de asemenea sa corespunda unei valori optime din
punct de vedere economic;

     -calitatea fabricatiei reprezinta posibilitatea ca dotarea tehnica a

interprinderii,calificarea personalului si activitatea serviciului de control de
calitate sa permita obtinerea unui produs care sa corespunda cu
documentatia tehnica si sa poata indeplini functia pentru care a fost creat la o
capacitate cat mai ridicata;

     -calitatea livrarii  reprezinta gradul calitatii produsului livrat beneficiarului

(care sa-si indeplineasca functia pentru care a fost creat un timp cat mai
indelungat).

   O alta clasificare se poate face dupa carecteristicile pe care trebuie sa le

indeplineasca la beneficiar;

.caracteristici tehnice,se refera posibilitatea ca produsul sa indeplineasca

functia  pentru  care a fost creat  (sa atinga parametrii necesari bunei
functionari:turatie ,debit,presiune etc.);

.caracteristicile psiho-senzoriale se refera la caracteristici de ordin

estetic  organoleptic, ergonomic(forma,culoare.gust.de miros.grad de
confort  etc.);

.caracteristici de disponibilitate  reprezinta capabilitatea produsului  de a-si

pastra functionalitatea pe o perioda  de timp bine
stabilita.Aceste  carecteristici  sunt direct legate de conceptele  de fiabilitate
si mentenabilitate.Aceste doua concepte  au impus  aparitia si extinderea
retelei de unitati de service;

.caracteristici economice si tehnico economice  se refera  la realizarea unui

produs cu costuri cat mai reduse  si cu intretinere cu costuri
minime.Exprimarea se face printr-o serie  de indicatori cum ar fi :costul de
productie,cheltuieli de mentenanta randament gradul de valorificare a
materiilor prime;

.caracteristici de ordin social general,se refera la impactul asupra mediului

inconjurator si asupra  oamenilor date de efectele produse de actiivitatile
industriale (din combinatele chimice ,centralele nucleare,etc).E suficient sa
amintim numai dezastrul provocat de centrala de la Cernobal.

       O alta varianta de clasificare a caracteristicilor le imparte  in:de baza si

secundare.Caracteristicile de baza nu pot lipsi de la realizarea produsului,in
timp ce celelalte pot lipsi sau pot fi luate doar partial  in seama,cu efecte
asupra costurilor  de productie dar fara a diminua calitatea de intrebuintare  a
produsului.

Ele por fi prezentate astfel[1]:

    ®caracteristici  dependente de conceptie si tehnologia de

executie:usurinta  de prelucrare.asigurarea calitatii cerute
,randament.estetica,capacitatea  de manuirea,durabilitate,fiabilitatea
mentenabilitatea,etc;

    ®caracteristici ale produsului:greutate  specifica,elasticitate sau duritate

componenta chimica etc;

    ®caracteristici pentru obiectele de consum individual:gust

,forma,rezistenta la rupere si la frecare ,elasticitate,permeabilitate.etc.

  O alta posibilitate de grupare a caracteristicilor unui produs se poate fece

dupa posibilitatea de masurare.Din acest punct de vedere se deosebesc[1].

≥ caracteristici  direct
masurabile:greutatea,dimensiuni,turatie,debit,continutul de grasime etc;

≥ caracteristici  indirect masurabile:fiabilitatea unui utilaj masurata prin

probe de uzura,puterea unui motor determinata prin masurarea incalzirii
conductorilor etc;

≥ caracteristici comparabile obiectiv  cu mostra etalon:numarul de defecte pe

cm2 la tesaturi sau la site din tabla;

≥ caracteristici comparabile subiectiv cu mostra etalon:gradul de

vopsire,gradul de cromare,gradul de alb al unei tesauri.

  Alte tipuri de clasificari ar fi[1]

-controlul aparatelor de masura si control;

-controlul depozitarii materiilor prime,materialelor,produselor finite si

subansamblurilor;
-controlul subansamblurilor si accesoriilor preluate  de la subfurnizori

-controlul  aparatelor de masura si control;

-controlul dispozitivelor si standurilor de incercare;

-controlul  calificarii personalului;

-controlul disciplinei tehnologice;

-controlul pieselor,subansamblurilor si  produselor finite in diverse  etape de

fabricatie;

-controlul montajului si produsului finit;

-controlul documentatiei tehnice si comerciale de insotire a produsului

-controlul ambalajului si al manipularii produsului finit;

-controlul realizarii de catre diferite servicii a masurilor de crestere a calitatii

productiei;

-controlul utilizarii produselor la benificiar;

-controlul  modului de rezolvare a reclamatiilor si de culegere si prelucrare a

informatiilor  privind calitatea.

□ dupa  procedeele de control

     -controlul vizual;

     -controlul dimensional;

     -controlul mecanic;

     -controlul functional.

□  dupa metoda de control

     -controlul fiecarui produs (total sau 100% )

     -controlul statistic prin esantioane.

□dupa caracterul mijloacelor de control

     -controlul manual;

     -controlul mecanizat;

     -controlul automatizat.
□dupa perioada de control

     -controlul continuu;

     -controlul periodic;

     -inspectia.

  Controlul total(100%)nu este in general posibil din cauza unor dezavantaje

importante cunoscute sub denumirea de cei 4"n".Acestea sunt :

■ neeconomic (volum mare de control ,numar mare de persoane);

■ neaplicabil(daca controlul este de tip distructiv);

■ nefiabil (oboseala,rutina si plictiseala personalului);

■nestimulativ (pentru executantii care stiu ca li se controleaza fiecare

piesa,este demobilizator).

Capitolul V
Fiabilitatea

  

Dependenta bunastarii oamenilor de productia de bunuri materiale si de

servicii a condus la sporirea accentuata a importantei unor concepte mai
vechi.Intre acestea se inscrie si conceptual de fiabilitate (siguranta in
functionare).

  Prin fiabilitate se intelege probabilitatea ca un produs se indeplinesca,fara

intrerupere in functionare,o functie precizata,in conditii date.Altfel spus
fiabilitatea este sansa ca un produs sa functioneze cel putin o perioda de timp
data.

   Defintia este relativ  noua(1957) desi conceptual este mult mai vechi.De

exemplu: pe tablita de argila provenind din anul 425 i.e.n. a fost descoperita
o inscriptie  cu urmatorul continut :"in ceea ce priveste  inelul de aur batut cu
smarald garantam  ca timp de 20 de ani smaraldul  nu va  cadea  din inelul
de aur.Daca totusi va cadea din inel,inainte de trecerea celor 20 de ani ,vom
plati numitului Belnadinshun o despagubire  de 10mana de argint".Semnat cu
amprenta degetului de Bel-ahiddina,Bel-shum si Hatin,fortand putin nota
putem spune ca si marele nostru poet national Mihai Eminsecu a cochetat cu
ideea de siguranta in funtionare in poezia-"Dintre sute de catarge". Din care
citim:

                                
                                "Dintre sute de catrage                         

                                    Care lasa malurile ,

                                    Cate oare  le vor sparge

                                    Vanturile,valurile        "                    

   Fiabilitatea este o caracteristica a calitatii produsului ,dar este o notiune

mai complexa,ea ingloband si calitatea exploatarii si intretinerii.Fiabilitatea se
definste inca de la proiectare.Pentru sustinerea acestei afirmatii este suficient
sa amintim de alegerea coeficientului de siguranta pentru tensiunea
admisibila sau a coeficinetului de siguranta pentru coroziune al calcului
grosimii  recipientelor cu perete subtire,care sunt adoptate pentru o perioada
de timp bine stabilita.

   Definitia fiabilitatii se face ,asa cum s-a vazut in termeni

probabilistici.Aparent exprimarea matematica  este foarte simpla.Fiind o
probabilitate fiabilitatea este in final  un numar cuprins intre 0 si1 sau 0 si
100% totusi aspectele de inginerie tehnologica, aspectele economice,de
exploatare si intretinere care vizeaza in final obtinerea unei anumite fiabilitati
sau modificarea acesteia in conditii concrete,este o problema complexa.

  

Bibliografie

1.N.Antansiu,Gh.Tgura si altii-Tehnologia prelucrarii metalelor(clasele a IX-a

si X-a)E.D.P.Bucuresti 1978

2.V.Brabiei si altii-Tehnologii metalurgice,E.D.P.,Bucuresti 1979

3.C.Bratu I Chira si altii-Utilajul si tehnologia turnarii(clasa a XI-

a)E.D.P.Bucuresti 1979

4.C.Dumitras C.Opran -Prelucrarea materialelor    compozite ,ceramice si

minerale,Editura Tehnica 1994

5,G.S,Georgescu -Indrumator pentru ateliere mecanice,Editura ,Bucuresti

1978

6.C.S.Georgescu-Indrumator    pentru atelierul mecanic,Ed Tehnica,Bucuresti

1978

7.N.Geru si altii -Manualul inginerului metalurg,Ed.Tehnica Bucuresti 1982

8.M.Ionescu .D Burdusel I Moraru si altii -Cultura de specialitate An I Scoala

profesionala.  Editura Sigma ,Bucuresti ,2000
9. Gh. Istrate,P.Toboc-Controlul de calitate si remanierea defectelor pieselor
turnate,E.D.P.,Bucurest, 1981

10.N.Manolescu si altii - Manualul inginerului mecanic ,Ed. Tehnica

,Bucurest,1978

11.V.Maginean, I. Moraru,D. Teodorescu - Utilajul  si tehnologia meseriei  -

Constructi de masini,E.D.P., Bucuresti, 1995

12. A.Nanu -Tehnologia    materialelor,E.D.P,.Bucuresti 1972

13. T.Negrescu  si altii -Tehnologia    metalelor.E.D.P.Bucuresti  1978

14. N.Popescu -Materiale    pentru constructii de masini E.D.P Bucuresti    1997

15. V.Popescu si altii -Utilajul    si tehnologia meseriei prelucrator    in

sectoare    calde E.D.P Bucuresti 1993

16.  L.Sofroni si altii -Utilajul    si tehnologia    meseriei prelucrator    in

sectoare    calde  E.D.P Bucuresti 1991

17.S.Vacu -Tehnologia    generala  E.D.P.Bucuresti  1968

18.Gh.Zgura  -Utilajul si tehnologia prelucrari    metalelor  (clasa a X-a)E.D.P

Bucuresti 1977

19.Gh.Zgura E,Ariesanu Gh Peptea -Utilajul si tehnologia lucrarilor

mecanice(clasele a IX-a si a X-a), E.D.P Bucuresti 1979

20.Baron, T., Isac-Maniu, Al.,Tovissi, L., Nicolescu ,D., Baron, C., Antonescu,
V., Roman, I.,  Calitate si fiabilitatea, vol .  I, Ed.Tehnica, Bucuresti,1988, p.
27-29;46;60-74,278-287;88-90;491-496;485-489.

21.Isac-Maniu Al,Voda Gh Manualul    calitati  Ed Economica  Bucuresti  1977 p

26-31;81-83

22.Voda Gh
V Controlul    durabilitati    produselor    industriale  Ed.Tehnica  Bucuresti 1981
p13-43;90-116

23.Mihoic Gh Muja Anete Diacu E.Bazele matematice ale teoriei

fiabilitati  Ed. Dacia,Cluj-Napoca  1976p41;286-288;318-354

24.Catuneanu V.M Teoria    fiabilitati    si controlul statistic partea II.Ed.

I.P.B.Bucuresti  1973 p.112-1177

25.Lunguleasa A.Tehnologia controlului    calitati ,Brasov    Ed.Univ

'Transilvania ',1998p,10-93