PROIECT DE ABSOLVIRE

TEMA: NORME SI STANDARDE DE

CALITATE
PENTRU
SEMIFABRICATE
CALIFICAREA :TEHNICIAN MECANIC PENTRU
INTRETINEREA SI REPARATII
ANUL ABSOLVIRII :2009
CUPRINS
Argument.1
Capitolul I. Otel laminat la cald-Table groase..4
Capitolul II. Otel laminat la cald - Blumuri tagle si bare 7
Capitolul III.Lingouri si semifabricate turnate.10
Capitolul IV. Criterii de clasificare a calitatii11
Capitolul V. Fiabilitatea 14
Bibliografie15
ARGUMENT
Am ales aceasta tema intrucat problema calitatii s-a impus din timpuri stravechi.
Am considerat ca prin studierea si elaborarea acestei teme am reusit sa-mi imbogatesc cunostintele in acest
domeniu.E destul sa ne amintim de precizia cu care au fost cioplite pietrele folosite la constructia piramidelor din Egipt
pentru a se imbina fara nici un fel de liant.Pe masura trecerii timpului calitatea produselor a devenit prioritara,ocupand un
loc important in lupta concurentiala dintre firme.
Daca ne referim la timpurile moderne managementul ingineria si controlul calitatii au realizari deosebite in
special in Japonia si S.U.A. In S.U.A.este foarte bine primita actiunea ,,zero defecte'' , iar in Japonia au luat fiinta ,,cercurile
de calitate'' (max.10 specialisti,care se intalnesc de 2-3 ori pe luna,timp de o ora si discuta liber despre problemele
calitatii).

In privinta notiunii de calitate sunt specialisti,care sustin ca provine de la latinescul ,,qualis'' , care
are intelesul de "fel de a fi."
Pana in prezent nu exista o definitie unanim acceptata a calitatii produsului. Se cunosc circa 120 de de 151e47b
finitii, care se diferenteaza in functie de criteriile considerate prioritare : satisfacerea unei necesitati , sau gradul de
satisfacere al consumatorului , sau conformitatea cu caietul de sarcini , sau conformitatea cu un model de referinta etc.
Pe masura ce a crescut cererea de produse si s-au diversificat serviciile au aparut notiuni noi.cum ar fi calitatea
potentionala(calitatea produsului dupa proiectare,inainte de asimilare):calitate partiala (raportul intre calitatesa ceruta si
cea obtinuta);calitatea realizata(calitatea masurata inainte de iesirea produsului din fabrica);calitate totala (integrand
gradul de utilitate,econimicitatea,ergonomia,estetica etc.)
Calitatea reprezinta expresia gradului de utilitate sociala a produsului,masura in care-prin ansamblul caracteristicilor
sale tehnico-functionale ,psiho-senzoriale si al parametrilor economici - satisface nevoia pentru care a fost creata si
respecta restrictiile impuse de interesele generale ale societatii privind eficienta social-economica,protectia mediului
natural si social.
Notiunea de calitate este preceputa diferit de furnizor,respectiv beneficiar.In primul caz se vorbeste de calitatea
productiei,iar din punct de vedere al beneficiarului se poate vorbi de calitatea produselor.Calitatea are un aspect
dinamic,datorita continuei perfectionari a mijloacelor de productie .In tentativa de realizare a unui produs cu o calitate
superioara,in raport cu cel anterior ,se porneste de la analiza nevoilor pietii de desfacere ,ajungandu-se pana la ridicarea
nivelului operatiilor de service.
Pentru crearea unui produs nou.dupa prospectarea pietei si stabilirea conditiilor ca produsul sa corespunda
asteptarilor se trece la etapa de cercetare,in care se studiaza conditiile tehnice si se stabilesc caracteristici specifice
(turatii,presiuni,debite etc)pentru a se deosebi de aceslasi produse ale altor firme ,Deci pentru a rezolva problema se
pleaca de la modelul specificat al produsului adica se culeg datele cunoscute si se adapteaza specificului firmei
constructoare.
In etapa urmatoare se fac calculele tehnico-economice si comerciale.stabilindu-se limitele pe care trebuie sa le atinga
produsul ca sa fie vandabil si in acelasi timp rentabil pentru producator.
Se trece apoi la proiectarea si executarea prototipului pe care se fac primele experimantari,care sunt comparate cu
datele previzionate.Daca datele sunt corespunzatoare,deci s-a ajuns la conformanta fata de modelul specificat se trece la
omologarea prototipulu si se definitiveaza documentatia tehnica.In cazuri speciale,pentru utilaje complexe (centrifuge
,automobile etc)se realizeaza si seria zero (cca.510 exemplare) care se fac imbunatatite in urma constatarilor de la prototip
dupa care sunt supuse incercarilor.In acest caz,fireste,definitivarea documentatiei tehnice se face dupa incercarea seriei
zero.
In aceste conditii se trece la pregatirea fabricatiei,Stabilirea tehnologiei de lucru pentru repere,subansamle
si ansamble,se asigura masinile unelte,sculele si dispozitivele,se fac diligentele pentru procurarea componentelor de la
subfurnizori si pentru aprovizionare cu materiale si nu in ultimul rand se asigura calificarea cadrelor.prin
scolarizare,instruire practica pe masinile noi in unitate sau la alta firma din tara sau din strainatate(cum a fost cazul de
instruire al personalului pentru fabricarea automobilului Dacia,la firma Renault).In cazul materiilor prime si a materialelor,ca
si in cazul componentelor de la subfurnizori ,echipe ale serviciului de calitate trebuie sa faca verificarea lor si sa aprobe
valabilitatea acestora.
Pentru asigurarea controlului tehnic de calitate trebuie sa se asigure aparatura si standurile de proba
necesare.Controlul de calitate trebuie sa asigure aparatura si standurile de proba necesare.Controlul de calitate prezinta
doua faze:controlul conform documentatiei tehnice si controlul final in conformitate cu clauzele contractului cu
beneficiarul.
Ultima etapa o reprezinta analizele,probele si incercarile pentru stabilirea fiabilitatii produsului (conform )STAS,daca
este cazul sau confrom clauzei din contract),Trebuie mentionat ca chiar daca nu este solicitat acest parametru de
catre beneficiar,firma procedeaza la incercari de fiabilitate,urmate de remedirei pentru cresterea acestui
parametru.Aceasta activitatea este in interesul firmei,ea fiind mai putin solicitata de activitatea de service care este
asigurat de firma constructoare a produsului,In cazul unei fiabilitati ridicate vor fi solicitate mai putine piese de schimb
,iar timpul personalului de deservire a service-lui va fi mai redus (economie la fondul de salarii).
Odata inceheiata aceasta operatie produsul poate fi livrat la benefciar,impreuna cu in structiunile de folosite (in cazuri
complexe trebuie facuta instruirea),certificatul de garantie si instructiuni de intertinere .Aceste ultime trei
documente sunt elaborate tot de serviciul de control de calitate.

Capitolul I

Otel laminat la cald-Table groase

1.Condisii tehnice de calitate
Material
-Tablele groase se lamienaza din oteluri elaborate, in cuptoare electrice Martin sau in convertizoare cu insuflare cu
oxigen.Metoda de elaborare se stabileste de catre producator.
-Compozitia chimica caracteristicile mecanice si tehnologice sunt stabilite conform STAS 500/2-80. STAS 500/3-80,STAS
880-80.
-Otelurile,conform STAS 500/2-80,STAS 500/3-80 si STAS 880-80,cu continut maxim de carbon pana la 0.25% pe produs
sunt,in general,sudabile.Comportarea la sudare si dupa sudare a acestor oteluri depinde nu numai de material, ci si de
solutiile constructive adaptate la conditiile de executie si de exploatare.
B. Aspect
-Tablele trebuie sa aiba suorafata neteda si curata,lipsite de aschii,sufluri lipsuri de material,incluziuni nemetalice,crapaturi
sau surplusuri de material la margini,vizibile cu ochiul liber.
Se admit urmatoarele defecte de suprafata:
Straturi de tunder(sau de rugina,cu conditia ca acestea sa impiedice constatarea defectelor de suprafata ;
Zgaraieturi si asperitati ramase dupa caderea tunderului din laminare ,cu adancimi in limitele abaterilor referitoare la
grosime,admise in standardul dimensional si care nu influenteaza utilizarea tablelor;
Imprimari,rizuri sau exfolieri locale,in limitele abaterilor negative admise la grosime in standardul dimensional.
-Defectele locale izolate ca fisuri si aschii din laminare vor fi indepartate prin pilire sau daltuire,cu intrare sau iesire in
panta lina,cu conditia ca grosimea tablei in locurile curate sa nu fie sub cea minima admisa in standardul dimensional.
Suprafata totala a portiunilor curatate pe fiecare fata nu trebuie sa depaseasca 2% din suprafata tablei,iar
numarul locurilor curatate vor fi max. 2/m2.
-Remedierile prin sudare a defectelor de suprafata se admit numai cu acordul beneficiarului.
-Pe marginile naturale (netaiate) ale tablelor se admit rupturi,crapaturi si neregularitati .fara sa depaseasca jumatate din
abaterea admisa la latime.
-Marimea
nominala.

defectelor admise

pe

marginile naturale trebuie sa

asigure,dupa taiere,obtinerea tablelor

cu latimea

-Pe marginile taiate ale tablelor nu se admit exfolieri si rupturi vizibile cu ochiul liber.Se admit deteriorari mecanice
izolate,care sa nu depaseasca din grosimea tabler.su nu mai mult de 3mm.
C. Stare de livrare
Tablele groase se livereaza in stare laminata sau in stare normalizata,conform indicatiilor din standardul de material.
Tablele se livereaza cu margini taiate in unghi drept.Se admite livrarea tablelor laminate pe laminoare continue cu
marginile laterale naturale(netaiate).
La
livrarea in
stare
normalizata
.taierea mecanica a
marginilor
se
face
inainte
de
normalizare.Normalizarea tablelor poate fi inlocuita printr-o dirijare a regimului de temperatura in timpul si dupa
laminare,care asigura realizarea caracteristicilor corespunzator starii de normalizare.
D.Controlul nedistructiv

La cererea beneficiarului si acordul producatorului.tablele trebuie sa fie supuse controlului ultrasonic,conform

prescriptilor tehnice ISCIR C 36-82.Clasa de calitate a controlului se va stabili prin contractul incheiat intre producator si
beneficiar.
2. Reguli si metode de verificare a calitatii
Regulile si metodele de verificare a calitatii sunt conforme cu STAS 500/1-78 si STAS 7450-79,cu urmatoarele precizari:
-Verificarea calitatii se face pe loturi de table din aceeasi marca de otel si aceeasi clasa de calitate, provenite din
aceeasi sarja de elaborare.
In cazul cand tablele se livreaza in stare tratata termic,lotul trebuie sa cuprinda table care au fost supuse aceluiasi regim
de tratament termic.
Masa lotului nu trebuie sa depaseasca masa sarjei de elaborare astfel: max.160t pentru otelulri elaborate in convertizoare
cu insuflare de oxigen; max 60t pentru oteluri elaborate in cuptoare electrice.In cazul tablelor provenite din
sleburi turnate continuu,masa lotului va fi de max 250 t.Prin contract se pot stabili loturi cu masa mai mica.Lotul poate fi
alcatuit si din table cu grosimi care difera intre ele cu cel mult 6mm.cu conditia ca acesata sa faca parte din
aceeasi grupa de grosimi in ceea ce priveste caracteristicile mecanice.
-Probele si epruvetele pentru incercari mecanice si tehnologice se iau din tabel cu grosimea cea mai mare din lot,
transversal pe directia de laminare.cu exceptia probelor pentru determinarea energiei de rupere KV,care se vor preleva
longtitudinal.
-Daca standardul de material sau standardul de dimensiuni nu precizeaza altfel,grosimea tablei, se masoara la o
distanta de minimum 25mm de la margine se de minimum 100mm de la colturi.Ca rezultat se ia media artimetica a celor
4masurari efectuate pe fiecare latura,cu conditia ca fiecare sa se incadreze in limitele abaterilor admise.
3. Marcare,livrare,documente
Marcarea se face prin poansonare si vopsire,pe fiecare tabla,in cazul tablelor livrate liber, si pe tabla superioara in cazul
tablelor livrate in pachet.La tablele livrate in pachet se atasaza suplimentar etichete cu datele de mai jos.
Marcarea prin poansonare va cuprinde:marca otelului ; numarul sarjei;semnul organului de control tehnic al
calitatii.Marcarea prin poansonre se incadreaza cu vopsea alba.
Marcarea prin vopsire cuprinde: marca de fabrica a intreprinderii producatoare; dimensiunile tablei;marca otelului si
numarul standardului;numarul tablei-mama sau numarul ruloului dupa caz;masa neta (STAS 505-86).
Livrarea este libera si neambalata.Tablele cu grosime de 5-12mm si cu latime de max 1500mm se pot livra si in pachet cu
masa egala cu cea a ruloului din care provin (6-26 t ),cu exceptia ultimului pachet din sarja care se livreaza cu masa
rezultata.
Fiecare lot din livrare va fi insotit de documente de certificare a calitatii,intocmit conform dispozitiilor legale in vigoare

Capitolul II
Otel laminat la cald - Blumuri tagle si bare
Confrom STAS 9858-88,notarea blumurilor,taglelor si barelor.se face indicandu-se denumirea,dimensiunile sectiunii,marca
de otel si clasa de livrare, separate printr-o linie oblica de numarul standardului.
1.Conditii tehnice de calitate
A. Materialele din care se executa blumurile,taglele si barele sunt: R 52(otel pentru recipiente);K 47 (otel pentru
cazane);OLC 35K; 16 MO 3;12V MO Cr 10 ; OLC 20.
La verificarea compozitiei chimice pe produs se admit ,fata de compozitia chimica pe otel lichid indicata in standardul de
marca,abaterile limita.

B. Caracteristici mecanice Valorile caracteristicilor mecanice ale blumurilor taglelor si barelor, cu latura sau diametrul
pana la 240mm se aleg din tabelul 1

Marca
otelulu
i

Probe
forjare
mm

Tratamen
t termic
si
grosimea
tablelor
de
referinta

R 52

Patrat 60

K 47

OLT
35 K

Limita de
curgere la
+20CN/mm
2

Alungire Rezistenta KC
a
la U 2
rupere
Lo=5,65
radical
din So %

Energia
de
rupere
KV

N patrat 510-610
60

330

20

+20

70

-0;- 2
20; 7
30;

Patrat60

N patrat 460-550
60

260

20

+20

60

Patrat
sau
rotund
80

N rotund 350-450
25

215

26

+20

60

16 Mo Patrat
3
sau
rotund
80

N rotund 450-550
25

260

20

+20

60

2
7

12Vm Patrat
o Cr sau
10
rotund 8
0

N rotund 470-640
25

255

21

+20

60

OLC
20

N rotund Min.
16

250

25

+20

69

-10

2
7

Patrat
sau
rotund
80

Rezistent
a
la
rupere
Rm
N/mm2

Produsele se livreaza in stare laminata, fara tratement termic.La intelegere intre producator si benificiar.ele pot fi livrate si
in stare recoapta,cu suprafata polizata sau cojita.
La cererea beneficiarului, laminatele sunt supuse controlului defectoscopic, nedistructiv in conditiile stabilite de comun
acord intre parti.
2.Reguli si metode de verificare a calitatii
Verificarea calitatii se face pe loturi de produse din aceeasi marca de otel,provenite din aceeasi sarja de elaborare si
dimensiuni apropiate.
In cazul cand produsele se livreaza in stare recoapta, loturile trebuie sa cuprinda produse din acelasi lot pe tratament
termic.
Verificarile sau incercarile,proportia verificarilor sau incercarilor,metoda de verificare sau de incercare,precum si
interpretarea rezultatelor se realizazea conform tabelului 2.

Verificarea
incercarea

sau Proportia
Metoda
verificarilo verificare
r
sau incercare
incercarilor

Verificare aspectului
Verificarea
dimensiunilor

de Interpretarea rezultatelor.
sau

Vizual

Laminatele
necorespunzatoare
resping

se

Cu
mijloace
obisnuite
de
masurare

Verificarea compozitiei O proba pe

chimice pe otel lichid
sarja

Sarjele necurespunzatore se
resping

Verificarea compozitiei O proba pe

chimice pe produs(la lot
cerere)

Daca se obtin rezultate

necorespunzatoare,laminatel
e respectiv se elimina,iar
verificarea se repeta pe un
numar dublu de produse din
alte laminate.Daca si in
acest caz o singura proba nu
da rezultate corespunzatoare
,lotul se respinge putand fi
prezentate la verifivare,ca
lot nou,o singura data ,dupa
resortare.

Incercarea la tractiune Doua

Conform STAS
cu
determinarea epruvate pe 200-87
pe
rezistentei la rupere
lot
epruvatele
longitudinale cu
sectiunea
circulara

Incercarile care au dat un

singur
rezultat
necorespunzator se
repeta pe
un
numar dublu de epruvete
prelevate din probe luate din
alte elemente ale lotului.

Determinarea limitei de O epruveta Conform STAS

curgere la cald(la cerere) pe lot
6638-87
pe
epruvatelel
longitudinale cu
sectiunea
circulara

In acest caz daca o singura

epruvata nu da rezultate
corespunzatoare lotul se
respinge putand fi prezentat
din nou la verificarea ca lot
numai o singura data dupa
resortare.

Incercari
la
incovoiere prin
soc
pentru
determinarea
rezilientei KCU 300/2

Un set de
trei
epruvete pe
lot
decupate
alaturat

Incercari la incovoiere
prin
soc pentru
determinarea energiei de
rupere
KV
la
temperaturi scazute(la
cerere)

Conform
conform STAS
6833-79 si STAS
7511-81,pe
epruvatele
longitudinale

Verificarea macroscopic
a
Verificarea grauntelui
austentic(la cerere)

Conform STAS
1400-75
pe
epruvatele
longitudinale

Vizual

Doua
probe
lot

Conform
pe 5490-80

Verificarile care au dat un

singur
rezultat
necorespunzator se repeat pe
un numar dublu de probe
luate din alte elemente ale
lotului.

In acest caz daca o singura

proba
nu
da rezultate
corespunzatoare lotul se
respinge putand fi prezentat
din nou la verificare ca lot
o
singura
data
STAS nou
dupa resortare

Verificarea continutului Trei probe Conform STAS

de incluziuni nemetalice pe lot
5949(standard p
(la cerere)
e parti)

Controlul nedistructiv

Conform conditiilor stabilite intre producator si beneficiar,cu

avizul ISCIR

3. Marcarea ,livrare,documente
Marcarea se face prin vopsire,poansonare,stampilare sau etichetare.Marcarea prin vopsire se face frontal sau la distanta
de circa 100mm de la capatul laminatelor cu culorile corespunzatoale marcii de otel din standardul de material.
Marcarea prin poansonare ,stampilare sau etichetare va cuprinde: numarul sarjei;marca otelului si tipul de otel din
standardul de material.Barele si taglele cu diametrul (grosimea) pana la 180 mm inclusiv, se livreaza in legaturi de max.
5t,iar cele cu diametrul sau grosimea peste 1800 se livreaza in legaturi de max.10t.
Fiecare lot de livrare trebuie insotit de documentul de certificare a calitatii ,intocmit conform dispozitiilor legale in
vigoare.

Capitolul III
Lingouri si semifabricate turnate

Lingourile se obtin prin turnarea otelului in stare lichida,in anumite forme metalice, numite lingotiere, in vederea
solidificarii sale.
In functie de calitatea otelului,lingourile pot fi direct conice sau invers conice,iar in functie de destinatia lor ,pot fi: cu
sectiune patrata folosite pentru laminarea blumurilor,taglelor si unor profile grele,si cu sectiunea dreptunghiulara.folosite
pentru laminarea sleburilor (bramelor).In unele cazuri,lingourile pot fi:pentru laminarea tablelor groase ;cu
sectiunea poligonala sau rotunda,folosite pentru laminarea discurilor si bandajelor de cale ferata sau ca semifabricate
pentru forjare.
Lingourile turnate si solidificate se vor lasa sa se raceasca pana la o temperatura la care,prin solidificarile dinamice
suportate in timpul operatiei de stocare, nu li se va afecta integritatea,respectiv,nu vor fi fisurate sau nu se
vor desprinde portiuni din masa lingoului.Operatia de stocare reprezinta scoaterea lingoului din lingotiere,cum este
cazul lingourilor invers conice,sau scoaterea lingotierilor de pe lingou ,in cazul lingourilor direct conice.
Blumurile ,sleburile si taglele turnate continuu sunt caracterizate ,ca si aceleasi semifabricate obtinute prin laminare de
STAS 436-80.In cazul laminarii lingourilor al semifabricatelor turnate continuu in alte semifabricate ce urmeaza a
fi relaminate,nu se executa de obicei controlul de calitate,mai ales daca semifabricatele se introduc calde in fluxul de
laminare.
Daca semifabricatele turnate intra in fluxul de laminare in stare rece ,se recomanda a se efectua un control vizual de
calitate pentru depistarea defectelor de suprafata,care daca nu se vor indeparta se vor transmite laminatelor finite.
1.Conditii tehnice de calitate
Pentru blumurile,sleburile si taglele patrate sau plate se cere ca suprafata semifabricatului sa fie lipsita de
aschii,coji,crapaturi,fisuri de material,incluziuni nemetalice de zgura sau de nisip.Aceste defecte se pot admite (in afara de
fisuri si crapaturi vizibile cu ochiul liber),daca adancimea lor nu depaseste : (1+0,005mm)iar pentru taglele cu a <80m;
(2+005a ) m pentru taglele cu a >80m si pentru blumuri de 2mm pe partea lata si 3mm pe partea ingusta pentru
sleburi.Defectele cu adancimi mai mari se vor indeparta prin curatire longitudinala.Taglele vor fi drepte si lipsite de
rasuciri;se admit curbari locale de cel mult 6mm/m.
Pentru taglele rotunde se cere ,in primul rand ca ovalizarea,exprimata prin diferenta intre doua diametre perpendiculare
masurate in aceeai sectiune sa nu depasaseasca 5% din diametrul taglei pentru O>180 mm,dar nu mai mult de
11mm.Curatirea prin una dintre metodele specifice se va efectua numai longitudinal.Defectele admise fara curatire sunt
doar cele ce nu au adancimea sau inaltimea mai mare decat jumatate din toleranta admisa la diametru.

De asemenea.nu se admite curbarea taglei cu o sageata mai mare de 5mm/m lungime.

Pentru platine,prescriptiile de calitate sunt similare cu cele date pentru blumuri si tagle .respectiv , adancimea sau
inaltimea defectelor de suprafata nu trebuie sa depaseasca 1mm pe partea lata si 5mm pe margini.La rectilintatea
platinelor,nu se admit abateri mai mari de 15mm/m.

Capitolul IV
Criterii de clasificare a calitatii.

Orice fel de activitate sau fenomen poate fi clasificat in multe feluri,in functie de criteriile alese.ceea ce se intampla si cu
obiectul acestui capitol.
O prima clasificare se va face dupa modul de desfasurare al procesului in intreprindere:
-calitatea proiectata reprezinta gradul in care produsul proiectat satisface cerintele functionale,dar si posibilitatile de
realizarea din punct de vedere tehnologic si de asemenea sa corespunda unei valori optime din punct de vedere economic;
-calitatea fabricatiei reprezinta posibilitatea ca dotarea tehnica a interprinderii,calificarea personalului si activitatea
serviciului de control de calitate sa permita obtinerea unui produs care sa corespunda cu documentatia tehnica si sa poata
indeplini functia pentru care a fost creat la o capacitate cat mai ridicata;
-calitatea livrarii reprezinta gradul calitatii produsului livrat beneficiarului (care sa-si indeplineasca functia pentru care a
fost creat un timp cat mai indelungat).
O alta clasificare se poate face dupa carecteristicile pe care trebuie sa le indeplineasca la beneficiar;
.caracteristici tehnice,se refera posibilitatea ca produsul sa indeplineasca functia pentru care a fost creat (sa atinga
parametrii necesari bunei functionari:turatie ,debit,presiune etc.);
.caracteristicile psiho-senzoriale se refera la caracteristici de ordin estetic organoleptic, ergonomic(forma,culoare.gust.de
miros.grad de confort etc.);
.caracteristici de disponibilitate reprezinta capabilitatea produsului de a-si pastra functionalitatea pe o perioda de timp
bine stabilita.Aceste carecteristici sunt direct legate de conceptele de fiabilitate si mentenabilitate.Aceste doua
concepte au impus aparitia si extinderea retelei de unitati de service;
.caracteristici economice si tehnico economice se refera la realizarea unui produs cu costuri cat mai reduse si cu
intretinere cu costuri minime.Exprimarea se face printr-o serie de indicatori cum ar fi :costul de productie,cheltuieli de
mentenanta randament gradul de valorificare a materiilor prime;
.caracteristici de ordin social general,se refera la impactul asupra mediului inconjurator si asupra oamenilor date de
efectele produse de actiivitatile industriale (din combinatele chimice ,centralele nucleare,etc).E suficient sa amintim numai
dezastrul provocat de centrala de la Cernobal.
O alta varianta de clasificare a caracteristicilor le imparte in:de baza si secundare.Caracteristicile de baza nu pot lipsi
de la realizarea produsului,in timp ce celelalte pot lipsi sau pot fi luate doar partial in seama,cu efecte asupra costurilor de
productie dar fara a diminua calitatea de intrebuintare a produsului.
Ele por fi prezentate astfel[1]:
caracteristici dependente de conceptie si tehnologia de executie:usurinta de prelucrare.asigurarea calitatii cerute
,randament.estetica,capacitatea de manuirea,durabilitate,fiabilitatea mentenabilitatea,etc;
caracteristici ale produsului:greutate specifica,elasticitate sau duritate componenta chimica etc;
caracteristici pentru obiectele
,elasticitate,permeabilitate.etc.

de

consum

individual:gust

,forma,rezistenta

la

rupere

si

la

frecare

O alta posibilitate de grupare a caracteristicilor unui produs se poate fece dupa posibilitatea de masurare.Din acest punct
de vedere se deosebesc[1].
caracteristici direct masurabile:greutatea,dimensiuni,turatie,debit,continutul de grasime etc;
caracteristici indirect masurabile:fiabilitatea unui utilaj masurata prin probe de uzura,puterea unui motor determinata
prin masurarea incalzirii conductorilor etc;
caracteristici comparabile obiectiv cu mostra etalon:numarul de defecte pe cm2 la tesaturi sau la site din tabla;
caracteristici comparabile subiectiv cu mostra etalon:gradul de vopsire,gradul de cromare,gradul de alb al unei tesauri.
Alte tipuri de clasificari ar fi[1]
-controlul aparatelor de masura si control;
-controlul depozitarii materiilor prime,materialelor,produselor finite si subansamblurilor;
-controlul subansamblurilor si accesoriilor preluate de la subfurnizori
-controlul aparatelor de masura si control;
-controlul dispozitivelor si standurilor de incercare;
-controlul calificarii personalului;
-controlul disciplinei tehnologice;
-controlul pieselor,subansamblurilor si produselor finite in diverse etape de fabricatie;
-controlul montajului si produsului finit;
-controlul documentatiei tehnice si comerciale de insotire a produsului
-controlul ambalajului si al manipularii produsului finit;
-controlul realizarii de catre diferite servicii a masurilor de crestere a calitatii productiei;
-controlul utilizarii produselor la benificiar;
-controlul modului de rezolvare a reclamatiilor si de culegere si prelucrare a informatiilor privind calitatea.
dupa procedeele de control
-controlul vizual;
-controlul dimensional;
-controlul mecanic;
-controlul functional.
dupa metoda de control
-controlul fiecarui produs (total sau 100% )
-controlul statistic prin esantioane.

dupa caracterul mijloacelor de control

-controlul manual;
-controlul mecanizat;
-controlul automatizat.
dupa perioada de control
-controlul continuu;
-controlul periodic;
-inspectia.
Controlul total(100%)nu este in general posibil din cauza unor dezavantaje importante cunoscute sub denumirea de cei
4"n".Acestea sunt :
neeconomic (volum mare de control ,numar mare de persoane);
neaplicabil(daca controlul este de tip distructiv);
nefiabil (oboseala,rutina si plictiseala personalului);
nestimulativ (pentru executantii care stiu ca li se controleaza fiecare piesa,este demobilizator).

Capitolul V
Fiabilitatea

Dependenta bunastarii oamenilor de productia de bunuri materiale si de servicii a condus la sporirea accentuata a
importantei unor concepte mai vechi.Intre acestea se inscrie si conceptual de fiabilitate (siguranta in functionare).
Prin fiabilitate se intelege probabilitatea ca un produs se indeplinesca,fara intrerupere in functionare,o functie precizata,in
conditii date.Altfel spus fiabilitatea este sansa ca un produs sa functioneze cel putin o perioda de timp data.
Defintia este relativ noua(1957) desi conceptual este mult mai vechi.De exemplu: pe tablita de argila provenind din anul
425 i.e.n. a fost descoperita o inscriptie cu urmatorul continut :"in ceea ce priveste inelul de aur batut cu smarald
garantam ca timp de 20 de ani smaraldul nu va cadea din inelul de aur.Daca totusi va cadea din inel,inainte de trecerea
celor 20 de ani ,vom plati numitului Belnadinshun o despagubire de 10mana de argint".Semnat cu amprenta degetului de
Bel-ahiddina,Bel-shum si Hatin,fortand putin nota putem spune ca si marele nostru poet national Mihai Eminsecu a cochetat
cu ideea de siguranta in funtionare in poezia-"Dintre sute de catarge". Din care citim:

"Dintre sute de catrage

Care lasa malurile ,
Cate oare le vor sparge
Vanturile,valurile

"

Fiabilitatea este o caracteristica a calitatii produsului ,dar este o notiune mai complexa,ea ingloband si calitatea
exploatarii si intretinerii.Fiabilitatea se definste inca de la proiectare.Pentru sustinerea acestei afirmatii este suficient sa
amintim de alegerea coeficientului de siguranta pentru tensiunea admisibila sau a coeficinetului de siguranta pentru
coroziune al calcului grosimii recipientelor cu perete subtire,care sunt adoptate pentru o perioada de timp bine stabilita.
Definitia fiabilitatii se face ,asa cum s-a vazut in termeni probabilistici.Aparent exprimarea matematica este foarte
simpla.Fiind o probabilitate fiabilitatea este in final un numar cuprins intre 0 si1 sau 0 si 100% totusi aspectele de inginerie
tehnologica, aspectele economice,de exploatare si intretinere care vizeaza in final obtinerea unei anumite fiabilitati sau
modificarea acesteia in conditii concrete,este o problema complexa.

Bibliografie
1.N.Antansiu,Gh.Tgura si altii-Tehnologia prelucrarii metalelor(clasele a IX-a si X-a)E.D.P.Bucuresti 1978
2.V.Brabiei si altii-Tehnologii metalurgice,E.D.P.,Bucuresti 1979
3.C.Bratu I Chira si altii-Utilajul si tehnologia turnarii(clasa a XI-a)E.D.P.Bucuresti 1979
4.C.Dumitras C.Opran -Prelucrarea materialelor compozite ,ceramice si minerale,Editura Tehnica 1994
5,G.S,Georgescu -Indrumator pentru ateliere mecanice,Editura ,Bucuresti 1978
6.C.S.Georgescu-Indrumator pentru atelierul mecanic,Ed Tehnica,Bucuresti 1978
7.N.Geru si altii -Manualul inginerului metalurg,Ed.Tehnica Bucuresti 1982
8.M.Ionescu .D Burdusel I Moraru si altii -Cultura de specialitate An I Scoala profesionala. Editura Sigma ,Bucuresti ,2000
9. Gh. Istrate,P.Toboc-Controlul de calitate si remanierea defectelor pieselor turnate,E.D.P.,Bucurest, 1981
10.N.Manolescu si altii - Manualul inginerului mecanic ,Ed. Tehnica ,Bucurest,1978
11.V.Maginean, I. Moraru,D. Teodorescu - Utilajul si tehnologia meseriei - Constructi de masini,E.D.P., Bucuresti, 1995
12. A.Nanu -Tehnologia materialelor,E.D.P,.Bucuresti 1972
13. T.Negrescu si altii -Tehnologia metalelor.E.D.P.Bucuresti 1978
14. N.Popescu -Materiale pentru constructii de masini E.D.P Bucuresti 1997
15. V.Popescu si altii -Utilajul si tehnologia meseriei prelucrator in sectoare calde E.D.P Bucuresti 1993
16. L.Sofroni si altii -Utilajul si tehnologia meseriei prelucrator in sectoare calde E.D.P Bucuresti 1991
17.S.Vacu -Tehnologia generala E.D.P.Bucuresti 1968
18.Gh.Zgura -Utilajul si tehnologia prelucrari metalelor (clasa a X-a)E.D.P Bucuresti 1977
19.Gh.Zgura E,Ariesanu Gh Peptea -Utilajul si tehnologia lucrarilor mecanice(clasele a IX-a si a X-a), E.D.P Bucuresti 1979
20.Baron, T., Isac-Maniu, Al.,Tovissi, L., Nicolescu ,D., Baron, C., Antonescu, V., Roman, I., Calitate si fiabilitatea, vol . I,
Ed.Tehnica, Bucuresti,1988, p. 27-29;46;60-74,278-287;88-90;491-496;485-489.
21.Isac-Maniu Al,Voda Gh Manualul calitati Ed Economica Bucuresti 1977 p 26-31;81-83

22.Voda Gh V Controlul durabilitati produselor industriale Ed.Tehnica Bucuresti 1981 p13-43;90-116

23.Mihoic Gh Muja Anete Diacu E.Bazele matematice ale teoriei fiabilitati Ed. Dacia,Cluj-Napoca 1976p41;286-288;318-354
24.Catuneanu V.M Teoria fiabilitati si controlul statistic partea II.Ed. I.P.B.Bucuresti 1973 p.112-1177
25.Lunguleasa A.Tehnologia controlului calitati ,Brasov Ed.Univ 'Transilvania ',1998p,10-93