PROIECT DE ABSOLVIRE

TEMA: NORME SI STANDARDE DE CALITATE PENTRU SEMIFABRICATE

CALIFICAREA :TEHNICIAN MECANIC PENTRU INTRETINEREA SI REPARATII ANUL ABSOLVIRII :2009 CUPRINS

Argument.1 Capitolul I. Otel laminat la cald-Table groase..4 Capitolul II. Otel laminat la cald - Blumuri tagle si bare 7 Capitolul III.Lingouri si semifabricate turnate.10 Capitolul IV. Criterii de clasificare a calitatii11 Capitolul V. Fiabilitatea 14 Bibliografie15 ARGUMENT
Am ales aceasta tema intrucat problema calitatii s-a impus din timpuri stravechi. Am considerat ca prin studierea si elaborarea acestei teme am reusit sa-mi imbogatesc cunostintele in acest domeniu.E destul sa ne amintim de precizia cu care au fost cioplite pietrele folosite la constructia piramidelor din Egipt pentru a se imbina fara nici un fel de liant.Pe masura trecerii timpului calitatea produselor a devenit prioritara,ocupand un loc important in lupta concurentiala dintre firme. Daca ne referim la timpurile moderne managementul ingineria si controlul calitatii au realizari deosebite in special in Japonia si S.U.A. In S.U.A.este foarte bine primita actiunea

,,zero defecte'' , iar in Japonia au luat fiinta ,,cercurile de calitate'' (max.10 specialisti,care se intalnesc de 2-3 ori pe luna,timp de o ora si discuta liber despre problemele calitatii). In privinta notiunii de calitate sunt specialisti,care sustin ca provine de la latinescul ,,qualis'' , care are intelesul de "fel de a fi." Pana in prezent nu exista o definitie unanim acceptata a calitatii produsului. Se cunosc circa 120 de de 151e47b finitii, care se diferenteaza in functie de criteriile considerate prioritare : satisfacerea unei necesitati , sau gradul de satisfacere al consumatorului , sau conformitatea cu caietul de sarcini , sau conformitatea cu un model de referinta etc. Pe masura ce a crescut cererea de produse si s-au diversificat serviciile au aparut notiuni noi.cum ar fi calitatea potentionala(calitatea produsului dupa proiectare,inainte de asimilare):calitate partiala (raportul intre calitatesa ceruta si cea obtinuta);calitatea realizata(calitatea masurata inainte de iesirea produsului din fabrica);calitate totala (integrand gradul de utilitate,econimicitatea,ergonomia,estetica etc.) Calitatea reprezinta expresia gradului de utilitate sociala a produsului,masura in care-prin ansamblul caracteristicilor sale tehnico-functionale ,psiho-senzoriale si al parametrilor economici - satisface nevoia pentru care a fost creata si respecta restrictiile impuse de interesele generale ale societatii privind eficienta social-economica,protectia mediului natural si social. Notiunea de calitate este preceputa diferit de furnizor,respectiv beneficiar.In primul caz se vorbeste de calitatea productiei,iar din punct de vedere al beneficiarului se poate vorbi de calitatea produselor.Calitatea are un aspect dinamic,datorita continuei perfectionari a mijloacelor de productie .In tentativa de realizare a unui produs cu o calitate superioara,in raport cu cel anterior ,se porneste de la analiza nevoilor pietii de desfacere ,ajungandu-se pana la ridicarea nivelului operatiilor de service. Pentru crearea unui produs nou.dupa prospectarea pietei si stabilirea conditiilor ca produsul sa corespunda asteptarilor se trece la etapa de cercetare,in care se studiaza conditiile tehnice si se stabilesc caracteristici specifice (turatii,presiuni,debite etc)pentru a se deosebi de aceslasi produse ale altor firme ,Deci pentru a rezolva problema se pleaca de la modelul specificat al produsului adica se culeg datele cunoscute si se adapteaza specificului firmei constructoare. In etapa urmatoare se fac calculele tehnico-economice si comerciale.stabilindu-se limitele pe care trebuie sa le atinga produsul ca sa fie vandabil si in acelasi timp rentabil pentru producator. Se trece apoi la proiectarea si executarea prototipului pe care se fac primele experimantari,care sunt comparate cu datele previzionate.Daca datele sunt corespunzatoare,deci s-a ajuns la conformanta fata de modelul specificat se trece la omologarea prototipulu si se definitiveaza documentatia tehnica.In cazuri speciale,pentru utilaje complexe (centrifuge ,automobile etc)se realizeaza si seria zero (cca.510 exemplare) care se fac imbunatatite in urma constatarilor de la prototip dupa care sunt supuse incercarilor.In acest caz,fireste,definitivarea documentatiei tehnice se face dupa incercarea seriei zero.

In aceste conditii se trece la pregatirea fabricatiei,Stabilirea tehnologiei de lucru pentru repere,subansamle si ansamble,se asigura masinile unelte,sculele si dispozitivele,se fac diligentele pentru procurarea componentelor de la subfurnizori si pentru aprovizionare cu materiale si nu in ultimul rand se asigura calificarea cadrelor.prin scolarizare,instruire practica pe masinile noi in unitate sau la alta firma din tara sau din strainatate(cum a fost cazul de instruire al personalului pentru fabricarea automobilului Dacia,la firma Renault).In cazul materiilor prime si a materialelor,ca si in cazul componentelor de la subfurnizori ,echipe ale serviciului de calitate trebuie sa faca verificarea lor si sa aprobe valabilitatea acestora. Pentru asigurarea controlului tehnic de calitate trebuie sa se asigure aparatura si standurile de proba necesare.Controlul de calitate trebuie sa asigure aparatura si standurile de proba necesare.Controlul de calitate prezinta doua faze:controlul conform documentatiei tehnice si controlul final in conformitate cu clauzele contractului cu beneficiarul. Ultima etapa o reprezinta analizele,probele si incercarile pentru stabilirea fiabilitatii produsului (conform )STAS,daca este cazul sau confrom clauzei din contract),Trebuie mentionat ca chiar daca nu este solicitat acest parametru de catre beneficiar,firma procedeaza la incercari de fiabilitate,urmate de remedirei pentru cresterea acestui parametru.Aceasta activitatea este in interesul firmei,ea fiind mai putin solicitata de activitatea de service care este asigurat de firma constructoare a produsului,In cazul unei fiabilitati ridicate vor fi solicitate mai putine piese de schimb ,iar timpul personalului de deservire a service-lui va fi mai redus (economie la fondul de salarii). Odata inceheiata aceasta operatie produsul poate fi livrat la benefciar,impreuna cu in structiunile de folosite (in cazuri complexe trebuie facuta instruirea),certificatul de garantie si instructiuni de intertinere .Aceste ultime trei documente sunt elaborate tot de serviciul de control de calitate.

Capitolul I
Otel laminat la cald-Table groase
1.Condisii tehnice de calitate Material -Tablele groase se lamienaza din oteluri elaborate, in cuptoare electrice Martin sau in convertizoare cu insuflare cu oxigen.Metoda de elaborare se stabileste de catre producator. -Compozitia chimica caracteristicile mecanice si tehnologice sunt stabilite conform STAS 500/280. STAS 500/3-80,STAS 880-80. -Otelurile,conform STAS 500/2-80,STAS 500/3-80 si STAS 880-80,cu continut maxim de carbon pana la 0.25% pe produs sunt,in general,sudabile.Comportarea la sudare si dupa sudare a acestor oteluri depinde nu numai de material, ci si de solutiile constructive adaptate la conditiile de executie si de exploatare.

B. Aspect -Tablele trebuie sa aiba suorafata neteda si curata,lipsite de aschii,sufluri lipsuri de material,incluziuni nemetalice,crapaturi sau surplusuri de material la margini,vizibile cu ochiul liber. Se admit urmatoarele defecte de suprafata: Straturi de tunder(sau de rugina,cu conditia ca acestea sa impiedice constatarea defectelor de suprafata ; Zgaraieturi si asperitati ramase dupa caderea tunderului din laminare ,cu adancimi in limitele abaterilor referitoare la grosime,admise in standardul dimensional si care nu influenteaza utilizarea tablelor; Imprimari,rizuri sau exfolieri locale,in limitele abaterilor negative admise la grosime in standardul dimensional. -Defectele locale izolate ca fisuri si aschii din laminare vor fi indepartate prin pilire sau daltuire,cu intrare sau iesire in panta lina,cu conditia ca grosimea tablei in locurile curate sa nu fie sub cea minima admisa in standardul dimensional. Suprafata totala a portiunilor curatate pe fiecare fata nu trebuie sa depaseasca 2% din suprafata tablei,iar numarul locurilor curatate vor fi max. 2/m2. -Remedierile prin sudare a defectelor de suprafata se admit numai cu acordul beneficiarului. -Pe marginile naturale (netaiate) ale tablelor se admit rupturi,crapaturi si neregularitati .fara sa depaseasca jumatate din abaterea admisa la latime. -Marimea defectelor admise pe marginile naturale trebuie sa asigure,dupa taiere,obtinerea tablelor cu latimea nominala. -Pe marginile taiate ale tablelor nu se admit exfolieri si rupturi vizibile cu ochiul liber.Se admit deteriorari mecanice izolate,care sa nu depaseasca din grosimea tabler.su nu mai mult de 3mm. C. Stare de livrare Tablele groase se livereaza in stare laminata sau in stare normalizata,conform indicatiilor din standardul de material. Tablele se livereaza cu margini taiate in unghi drept.Se admite livrarea tablelor laminate pe laminoare continue cu marginile laterale naturale(netaiate).

La livrarea in stare normalizata .taierea mecanica a marginilor se face inainte de normalizare.Normalizarea tablelor poate fi inlocuita printr-o dirijare a regimului de temperatura in timpul si dupa laminare,care asigura realizarea caracteristicilor corespunzator starii de normalizare. D.Controlul nedistructiv La cererea beneficiarului si acordul producatorului.tablele trebuie sa fie supuse controlului ultrasonic,conform prescriptilor tehnice ISCIR C 36-82.Clasa de calitate a controlului se va stabili prin contractul incheiat intre producator si beneficiar. 2. Reguli si metode de verificare a calitatii Regulile si metodele de verificare a calitatii sunt conforme cu STAS 500/1-78 si STAS 745079,cu urmatoarele precizari: -Verificarea calitatii se face pe loturi de table din aceeasi marca de otel si aceeasi clasa de calitate, provenite din aceeasi sarja de elaborare. In cazul cand tablele se livreaza in stare tratata termic,lotul trebuie sa cuprinda table care au fost supuse aceluiasi regim de tratament termic. Masa lotului nu trebuie sa depaseasca masa sarjei de elaborare astfel: max.160t pentru otelulri elaborate in convertizoare cu insuflare de oxigen; max 60t pentru oteluri elaborate in cuptoare electrice.In cazul tablelor provenite din sleburi turnate continuu,masa lotului va fi de max 250 t.Prin contract se pot stabili loturi cu masa mai mica.Lotul poate fi alcatuit si din table cu grosimi care difera intre ele cu cel mult 6mm.cu conditia ca acesata sa faca parte din aceeasi grupa de grosimi in ceea ce priveste caracteristicile mecanice. -Probele si epruvetele pentru incercari mecanice si tehnologice se iau din tabel cu grosimea cea mai mare din lot, transversal pe directia de laminare.cu exceptia probelor pentru determinarea energiei de rupere KV,care se vor preleva longtitudinal. -Daca standardul de material sau standardul de dimensiuni nu precizeaza altfel,grosimea tablei, se masoara la o distanta de minimum 25mm de la margine se de minimum 100mm de la colturi.Ca rezultat se ia media artimetica a celor 4masurari efectuate pe fiecare latura,cu conditia ca fiecare sa se incadreze in limitele abaterilor admise. 3. Marcare,livrare,documente Marcarea se face prin poansonare si vopsire,pe fiecare tabla,in cazul tablelor livrate liber, si pe tabla superioara in cazul tablelor livrate in pachet.La tablele livrate in pachet se atasaza suplimentar etichete cu datele de mai jos. Marcarea prin poansonare va cuprinde:marca otelului ; numarul sarjei;semnul organului de control tehnic al calitatii.Marcarea prin poansonre se incadreaza cu vopsea alba.

Marcarea prin vopsire cuprinde: marca de fabrica a intreprinderii producatoare; dimensiunile tablei;marca otelului si numarul standardului;numarul tablei-mama sau numarul ruloului dupa caz;masa neta (STAS 505-86). Livrarea este libera si neambalata.Tablele cu grosime de 5-12mm si cu latime de max 1500mm se pot livra si in pachet cu masa egala cu cea a ruloului din care provin (6-26 t ),cu exceptia ultimului pachet din sarja care se livreaza cu masa rezultata. Fiecare lot din livrare va fi insotit de documente de certificare a calitatii,intocmit conform dispozitiilor legale in vigoare

Capitolul II
Otel laminat la cald - Blumuri tagle si bare
Confrom STAS 9858-88,notarea blumurilor,taglelor si barelor.se face indicandu-se denumirea,dimensiunile sectiunii,marca de otel si clasa de livrare, separate printr-o linie oblica de numarul standardului. 1.Conditii tehnice de calitate A. Materialele din care se executa blumurile,taglele si barele sunt: R 52(otel pentru recipiente);K 47 (otel pentru cazane);OLC 35K; 16 MO 3;12V MO Cr 10 ; OLC 20. La verificarea compozitiei chimice pe produs se admit ,fata de compozitia chimica pe otel lichid indicata in standardul de marca,abaterile limita. B. Caracteristici mecanice Valorile caracteristicilor mecanice ale blumurilor taglelor si barelor, cu latura sau diametrul pana la 240mm se aleg din tabelul 1 Marca otelului Probe forjare mm Tratament termic si grosimea tablelor de referinta Rezistenta la rupere Rm N/mm2 Limita de curgere la +20C N/mm2 Alungirea la rupere Lo=5,65 radical din So % Rezistenta KCU 2 Energia de rupere KV

R 52

Patrat 60

N patrat 60 N patrat 60

510-610

330

20

+20

70

K 47

Patrat60

460-550

260

20

+20

60

-0;20;30; -

27

OLT 35 K

16 Mo 3

12Vmo Cr 10

OLC 20

Patrat sau rotund 80 Patrat sau rotund 80 Patrat sau rotund 80 Patrat sau rotund 80

N rotund 25

350-450

215

26

+20

60

N rotund 25

450-550

260

20

+20

60

27

N rotund 25

470-640

255

21

+20

60

N rotund 16

Min.

250

25

+20

69

-10

27

Produsele se livreaza in stare laminata, fara tratement termic.La intelegere intre producator si benificiar.ele pot fi livrate si in stare recoapta,cu suprafata polizata sau cojita. La cererea beneficiarului, laminatele sunt supuse controlului defectoscopic, nedistructiv in conditiile stabilite de comun acord intre parti. 2.Reguli si metode de verificare a calitatii Verificarea calitatii se face pe loturi de produse din aceeasi marca de otel,provenite din aceeasi sarja de elaborare si dimensiuni apropiate. In cazul cand produsele se livreaza in stare recoapta, loturile trebuie sa cuprinda produse din acelasi lot pe tratament termic. Verificarile sau incercarile,proportia verificarilor sau incercarilor,metoda de verificare sau de incercare,precum si interpretarea rezultatelor se realizazea conform tabelului 2. Verificarea sau incercarea Verificare aspectului Verificarea dimensiunilor Verificarea compozitiei chimice pe otel lichid O proba pe sarja Proportia verificarilor sau incercarilor Metoda de verificare sau incercare Vizual Cu mijloace obisnuite de masurare Sarjele necurespunzatore se resping Interpretarea rezultatelor.

Laminatele necorespunzatoare se resping

Verificarea compozitiei chimice pe produs(la cerere)

O proba pe lot

Incercarea la tractiune cu determinarea rezistentei la rupere Determinarea limitei de curgere la cald(la cerere)

Doua epruvate pe lot

O epruveta pe lot

Incercari la incovoiere prin soc pentru determinarea rezilientei KCU 300/2 Incercari la incovoiere prin soc pentru determinarea energiei de rupere KV la temperaturi scazute(la cerere) Verificarea macroscopica Verificarea grauntelui austentic(la cerere) Verificarea continutului de

Un set de trei epruvete pe lot decupate alaturat

Conform STAS 200-87 pe epruvatele longitudinale cu sectiunea circulara Conform STAS 6638-87 pe epruvatelel longitudinale cu sectiunea circulara Conform STAS 1400-75 pe epruvatele longitudinale

Daca se obtin rezultate necorespunzatoare,laminatele respectiv se elimina,iar verificarea se repeta pe un numar dublu de produse din alte laminate.Daca si in acest caz o singura proba nu da rezultate corespunzatoare ,lotul se respinge putand fi prezentate la verifivare,ca lot nou,o singura data ,dupa resortare. Incercarile care au dat un singur rezultat necorespunzator se repeta pe un numar dublu de epruvete prelevate din probe luate din alte elemente ale lotului. In acest caz daca o singura epruvata nu da rezultate corespunzatoare lotul se respinge putand fi prezentat din nou la verificarea ca lot numai o singura data dupa resortare.

Conform conform STAS 6833-79 si STAS 7511-81,pe epruvatele longitudinale

Verificarile care au dat un singur rezultat necorespunzator se repeat pe un numar dublu de probe luate din alte elemente ale lotului. In acest caz daca o singura proba nu da rezultate corespunzatoare lotul se respinge putand fi prezentat din nou la verificare ca lot nou o singura data dupa resortare

Vizual Doua probe pe lot Conform STAS 5490-80

Trei probe pe lot

Conform STAS 5949(standard

incluziuni nemetalice (la cerere) Controlul nedistructiv

pe parti)

Conform conditiilor stabilite intre producator si beneficiar,cu avizul ISCIR

3. Marcarea ,livrare,documente Marcarea se face prin vopsire,poansonare,stampilare sau etichetare.Marcarea prin vopsire se face frontal sau la distanta de circa 100mm de la capatul laminatelor cu culorile corespunzatoale marcii de otel din standardul de material. Marcarea prin poansonare ,stampilare sau etichetare va cuprinde: numarul sarjei;marca otelului si tipul de otel din standardul de material.Barele si taglele cu diametrul (grosimea) pana la 180 mm inclusiv, se livreaza in legaturi de max. 5t,iar cele cu diametrul sau grosimea peste 1800 se livreaza in legaturi de max.10t. Fiecare lot de livrare trebuie insotit de documentul de certificare a calitatii ,intocmit conform dispozitiilor legale in vigoare.

Capitolul III
Lingouri si semifabricate turnate

Lingourile se obtin prin turnarea otelului in stare lichida,in anumite forme metalice, numite lingotiere, in vederea solidificarii sale. In functie de calitatea otelului,lingourile pot fi direct conice sau invers conice,iar in functie de destinatia lor ,pot fi: cu sectiune patrata folosite pentru laminarea blumurilor,taglelor si unor profile grele,si cu sectiunea dreptunghiulara.folosite pentru laminarea sleburilor (bramelor).In unele cazuri,lingourile pot fi:pentru laminarea tablelor groase ;cu sectiunea poligonala sau rotunda,folosite pentru laminarea discurilor si bandajelor de cale ferata sau ca semifabricate pentru forjare. Lingourile turnate si solidificate se vor lasa sa se raceasca pana la o temperatura la care,prin solidificarile dinamice suportate in timpul operatiei de stocare, nu li se va afecta integritatea,respectiv,nu vor fi fisurate sau nu se vor desprinde portiuni din masa lingoului.Operatia de stocare reprezinta scoaterea lingoului din lingotiere,cum este cazul lingourilor invers conice,sau scoaterea lingotierilor de pe lingou ,in cazul lingourilor direct conice. Blumurile ,sleburile si taglele turnate continuu sunt caracterizate ,ca si aceleasi semifabricate obtinute prin laminare de STAS 436-80.In cazul laminarii lingourilor al semifabricatelor

turnate continuu in alte semifabricate ce urmeaza a fi relaminate,nu se executa de obicei controlul de calitate,mai ales daca semifabricatele se introduc calde in fluxul de laminare. Daca semifabricatele turnate intra in fluxul de laminare in stare rece ,se recomanda a se efectua un control vizual de calitate pentru depistarea defectelor de suprafata,care daca nu se vor indeparta se vor transmite laminatelor finite. 1.Conditii tehnice de calitate Pentru blumurile,sleburile si taglele patrate sau plate se cere ca suprafata semifabricatului sa fie lipsita de aschii,coji,crapaturi,fisuri de material,incluziuni nemetalice de zgura sau de nisip.Aceste defecte se pot admite (in afara de fisuri si crapaturi vizibile cu ochiul liber),daca adancimea lor nu depaseste : (1+0,005mm)iar pentru taglele cu a <80m;(2+005a ) m pentru taglele cu a >80m si pentru blumuri de 2mm pe partea lata si 3mm pe partea ingusta pentru sleburi.Defectele cu adancimi mai mari se vor indeparta prin curatire longitudinala.Taglele vor fi drepte si lipsite de rasuciri;se admit curbari locale de cel mult 6mm/m. Pentru taglele rotunde se cere ,in primul rand ca ovalizarea,exprimata prin diferenta intre doua diametre perpendiculare masurate in aceeai sectiune sa nu depasaseasca 5% din diametrul taglei pentru O>180 mm,dar nu mai mult de 11mm.Curatirea prin una dintre metodele specifice se va efectua numai longitudinal.Defectele admise fara curatire sunt doar cele ce nu au adancimea sau inaltimea mai mare decat jumatate din toleranta admisa la diametru. De asemenea.nu se admite curbarea taglei cu o sageata mai mare de 5mm/m lungime. Pentru platine,prescriptiile de calitate sunt similare cu cele date pentru blumuri si tagle .respectiv , adancimea sau inaltimea defectelor de suprafata nu trebuie sa depaseasca 1mm pe partea lata si 5mm pe margini.La rectilintatea platinelor,nu se admit abateri mai mari de 15mm/m.

Capitolul IV
Criterii de clasificare a calitatii.

Orice fel de activitate sau fenomen poate fi clasificat in multe feluri,in functie de criteriile alese.ceea ce se intampla si cu obiectul acestui capitol. O prima clasificare se va face dupa modul de desfasurare al procesului in intreprindere: -calitatea proiectata reprezinta gradul in care produsul proiectat satisface cerintele functionale,dar si posibilitatile de realizarea din punct de vedere tehnologic si de asemenea sa corespunda unei valori optime din punct de vedere economic;

-calitatea fabricatiei reprezinta posibilitatea ca dotarea tehnica a interprinderii,calificarea personalului si activitatea serviciului de control de calitate sa permita obtinerea unui produs care sa corespunda cu documentatia tehnica si sa poata indeplini functia pentru care a fost creat la o capacitate cat mai ridicata; -calitatea livrarii reprezinta gradul calitatii produsului livrat beneficiarului (care sa-si indeplineasca functia pentru care a fost creat un timp cat mai indelungat). O alta clasificare se poate face dupa carecteristicile pe care trebuie sa le indeplineasca la beneficiar; .caracteristici tehnice,se refera posibilitatea ca produsul sa indeplineasca functia pentru care a fost creat (sa atinga parametrii necesari bunei functionari:turatie ,debit,presiune etc.); .caracteristicile psiho-senzoriale se refera la caracteristici de ordin estetic organoleptic, ergonomic(forma,culoare.gust.de miros.grad de confort etc.); .caracteristici de disponibilitate reprezinta capabilitatea produsului de a-si pastra functionalitatea pe o perioda de timp bine stabilita.Aceste carecteristici sunt direct legate de conceptele de fiabilitate si mentenabilitate.Aceste doua concepte au impus aparitia si extinderea retelei de unitati de service; .caracteristici economice si tehnico economice se refera la realizarea unui produs cu costuri cat mai reduse si cu intretinere cu costuri minime.Exprimarea se face printr-o serie de indicatori cum ar fi :costul de productie,cheltuieli de mentenanta randament gradul de valorificare a materiilor prime; .caracteristici de ordin social general,se refera la impactul asupra mediului inconjurator si asupra oamenilor date de efectele produse de actiivitatile industriale (din combinatele chimice ,centralele nucleare,etc).E suficient sa amintim numai dezastrul provocat de centrala de la Cernobal. O alta varianta de clasificare a caracteristicilor le imparte in:de baza si secundare.Caracteristicile de baza nu pot lipsi de la realizarea produsului,in timp ce celelalte pot lipsi sau pot fi luate doar partial in seama,cu efecte asupra costurilor de productie dar fara a diminua calitatea de intrebuintare a produsului. Ele por fi prezentate astfel[1]: caracteristici dependente de conceptie si tehnologia de executie:usurinta de prelucrare.asigurarea calitatii cerute ,randament.estetica,capacitatea de manuirea,durabilitate,fiabilitatea mentenabilitatea,etc; caracteristici ale produsului:greutate specifica,elasticitate sau duritate componenta chimica etc;

caracteristici pentru obiectele de consum individual:gust ,forma,rezistenta la rupere si la frecare ,elasticitate,permeabilitate.etc. O alta posibilitate de grupare a caracteristicilor unui produs se poate fece dupa posibilitatea de masurare.Din acest punct de vedere se deosebesc[1]. caracteristici direct masurabile:greutatea,dimensiuni,turatie,debit,continutul de grasime etc; caracteristici indirect masurabile:fiabilitatea unui utilaj masurata prin probe de uzura,puterea unui motor determinata prin masurarea incalzirii conductorilor etc; caracteristici comparabile obiectiv cu mostra etalon:numarul de defecte pe cm2 la tesaturi sau la site din tabla; caracteristici comparabile subiectiv cu mostra etalon:gradul de vopsire,gradul de cromare,gradul de alb al unei tesauri. Alte tipuri de clasificari ar fi[1] -controlul aparatelor de masura si control; -controlul depozitarii materiilor prime,materialelor,produselor finite si subansamblurilor; -controlul subansamblurilor si accesoriilor preluate de la subfurnizori -controlul aparatelor de masura si control; -controlul dispozitivelor si standurilor de incercare; -controlul calificarii personalului; -controlul disciplinei tehnologice; -controlul pieselor,subansamblurilor si produselor finite in diverse etape de fabricatie; -controlul montajului si produsului finit; -controlul documentatiei tehnice si comerciale de insotire a produsului -controlul ambalajului si al manipularii produsului finit; -controlul realizarii de catre diferite servicii a masurilor de crestere a calitatii productiei; -controlul utilizarii produselor la benificiar;

-controlul modului de rezolvare a reclamatiilor si de culegere si prelucrare a informatiilor privind calitatea. dupa procedeele de control -controlul vizual; -controlul dimensional; -controlul mecanic; -controlul functional. dupa metoda de control -controlul fiecarui produs (total sau 100% ) -controlul statistic prin esantioane. dupa caracterul mijloacelor de control -controlul manual; -controlul mecanizat; -controlul automatizat. dupa perioada de control -controlul continuu; -controlul periodic; -inspectia. Controlul total(100%)nu este in general posibil din cauza unor dezavantaje importante cunoscute sub denumirea de cei 4"n".Acestea sunt : neeconomic (volum mare de control ,numar mare de persoane); neaplicabil(daca controlul este de tip distructiv); nefiabil (oboseala,rutina si plictiseala personalului); nestimulativ (pentru executantii care stiu ca li se controleaza fiecare piesa,este demobilizator).

Capitolul V
Fiabilitatea

Dependenta bunastarii oamenilor de productia de bunuri materiale si de servicii a condus la sporirea accentuata a importantei unor concepte mai vechi.Intre acestea se inscrie si conceptual de fiabilitate (siguranta in functionare). Prin fiabilitate se intelege probabilitatea ca un produs se indeplinesca,fara intrerupere in functionare,o functie precizata,in conditii date.Altfel spus fiabilitatea este sansa ca un produs sa functioneze cel putin o perioda de timp data. Defintia este relativ noua(1957) desi conceptual este mult mai vechi.De exemplu: pe tablita de argila provenind din anul 425 i.e.n. a fost descoperita o inscriptie cu urmatorul continut :"in ceea ce priveste inelul de aur batut cu smarald garantam ca timp de 20 de ani smaraldul nu va cadea din inelul de aur.Daca totusi va cadea din inel,inainte de trecerea celor 20 de ani ,vom plati numitului Belnadinshun o despagubire de 10mana de argint".Semnat cu amprenta degetului de Bel-ahiddina,Bel-shum si Hatin,fortand putin nota putem spune ca si marele nostru poet national Mihai Eminsecu a cochetat cu ideea de siguranta in funtionare in poezia-"Dintre sute de catarge". Din care citim:

"Dintre sute de catrage Care lasa malurile , Cate oare le vor sparge Vanturile,valurile "

Fiabilitatea este o caracteristica a calitatii produsului ,dar este o notiune mai complexa,ea ingloband si calitatea exploatarii si intretinerii.Fiabilitatea se definste inca de la proiectare.Pentru sustinerea acestei afirmatii este suficient sa amintim de alegerea coeficientului de siguranta pentru tensiunea admisibila sau a coeficinetului de siguranta pentru coroziune al calcului grosimii recipientelor cu perete subtire,care sunt adoptate pentru o perioada de timp bine stabilita. Definitia fiabilitatii se face ,asa cum s-a vazut in termeni probabilistici.Aparent exprimarea matematica este foarte simpla.Fiind o probabilitate fiabilitatea este in final un numar cuprins intre 0 si1 sau 0 si 100% totusi aspectele de inginerie tehnologica, aspectele economice,de exploatare si intretinere care vizeaza in final obtinerea unei anumite fiabilitati sau modificarea acesteia in conditii concrete,este o problema complexa.

Bibliografie
1.N.Antansiu,Gh.Tgura si altii-Tehnologia prelucrarii metalelor(clasele a IX-a si Xa)E.D.P.Bucuresti 1978 2.V.Brabiei si altii-Tehnologii metalurgice,E.D.P.,Bucuresti 1979 3.C.Bratu I Chira si altii-Utilajul si tehnologia turnarii(clasa a XI-a)E.D.P.Bucuresti 1979 4.C.Dumitras C.Opran -Prelucrarea materialelor compozite ,ceramice si minerale,Editura Tehnica 1994 5,G.S,Georgescu -Indrumator pentru ateliere mecanice,Editura ,Bucuresti 1978 6.C.S.Georgescu-Indrumator pentru atelierul mecanic,Ed Tehnica,Bucuresti 1978 7.N.Geru si altii -Manualul inginerului metalurg,Ed.Tehnica Bucuresti 1982 8.M.Ionescu .D Burdusel I Moraru si altii -Cultura de specialitate An I Scoala profesionala. Editura Sigma ,Bucuresti ,2000 9. Gh. Istrate,P.Toboc-Controlul de calitate si remanierea defectelor pieselor turnate,E.D.P.,Bucurest, 1981 10.N.Manolescu si altii - Manualul inginerului mecanic ,Ed. Tehnica ,Bucurest,1978 11.V.Maginean, I. Moraru,D. Teodorescu - Utilajul si tehnologia meseriei - Constructi de masini,E.D.P., Bucuresti, 1995 12. A.Nanu -Tehnologia materialelor,E.D.P,.Bucuresti 1972 13. T.Negrescu si altii -Tehnologia metalelor.E.D.P.Bucuresti 1978 14. N.Popescu -Materiale pentru constructii de masini E.D.P Bucuresti 1997 15. V.Popescu si altii -Utilajul si tehnologia meseriei prelucrator in sectoare calde E.D.P Bucuresti 1993 16. L.Sofroni si altii -Utilajul si tehnologia meseriei prelucrator in sectoare calde E.D.P Bucuresti 1991 17.S.Vacu -Tehnologia generala E.D.P.Bucuresti 1968 18.Gh.Zgura -Utilajul si tehnologia prelucrari metalelor (clasa a X-a)E.D.P Bucuresti 1977

19.Gh.Zgura E,Ariesanu Gh Peptea -Utilajul si tehnologia lucrarilor mecanice(clasele a IX-a si a X-a), E.D.P Bucuresti 1979 20.Baron, T., Isac-Maniu, Al.,Tovissi, L., Nicolescu ,D., Baron, C., Antonescu, V., Roman, I., Calitate si fiabilitatea, vol . I, Ed.Tehnica, Bucuresti,1988, p. 27-29;46;60-74,278-287;8890;491-496;485-489. 21.Isac-Maniu Al,Voda Gh Manualul calitati Ed Economica Bucuresti 1977 p 26-31;81-83 22.Voda Gh V Controlul durabilitati produselor industriale Ed.Tehnica Bucuresti 1981 p1343;90-116 23.Mihoic Gh Muja Anete Diacu E.Bazele matematice ale teoriei fiabilitati Ed. Dacia,ClujNapoca 1976p41;286-288;318-354 24.Catuneanu V.M Teoria fiabilitati si controlul statistic partea II.Ed. I.P.B.Bucuresti 1973 p.112-1177 25.Lunguleasa A.Tehnologia controlului calitati ,Brasov Ed.Univ 'Transilvania ',1998p,10-93