Cuprins:

1. Tehnica securității muncii la practica topografică;

2. Generalități despre topografie;
3. Nivelmentul;
a. Nivelmentul geometric
b. Aparate utilizate în nivelment
4. Profilul longitudinal al traseului;
5. Concluzii;
6. Bibliografie;
7. Anexe.

Verificat Dohmilă Elena

Coala
Elaborat Chetraru Nicoleta Semnătura LP - 08 - 2503 - 2018
Mod Coala Nr. document Data
 1. Tehnica securității muncii la practica topografică
Ca și orice practică practica topografică se bazează pe câteva reguli ce tind spre păstrarea securității în
timpul efectuării lucrărilor topografice.
Lucrările topografo-geodezice, în timpul studiilor de inginerie, se efectuează în diferite condiții, ce la
rândul lor presupun unele riscuri și situații critice.
Reguli de bază privind respectarea tehnicii securității în timpul executării lucrărilor topografice:
1. Instrumentele primite din depozit, trebuie atent examinate de membrii echipei cu participarea
conducătorului, luând în consideraţie regulile de exploatare a instrumentelor topografice. În
cazul depistării unor defecte în instrumente, şeful echipei este obligat să anunţe profesorul
pentru înlocuirea instrumentelor defectate sau repararea lor. După aceasta membrii echipei
efectuează din nou examinarea instrumentelor.
2. În timpul studierii teritoriului pe loc se aleg şi se fixează punctele ridicării planimetrice. Pe baza
acestor înregistrari mai târziu se vor întocmi schemele reţelei de ridicare.
3. Toţi inginerii, tehnicienii şi lucrătorii secţiilor, angajaţi din nou la lucru sau trecuţi la un lucru
nou, cît şi introducerea noilor reguli şi instrucţiunilor asupra instructajului asupra tehnicii
securităţii – de introducere şi la locul de lucru. Instructajul de repetitive se face o dată în jumătate
de an.
4. La efectuarea lucrărilor geodezice de tasare se vor respecta regulile tehnicii securităţii din
construcţie. Pericolul traumatismului de producţie se determină în dependenţă de locul de lucru
al geodezistului.
5. La lucrările de terasament se supraveghează panta taluzurilor, se controlează dacă sunt întăriţi
bine pereţii, se evită săparea dedesubt. Pentru evitarea prăbuşirilor de sol, lucrările geodezice nu
vor fi efectuate în gropile adînci, în apropierea pereţilor abrupţi, la marginea taluzurilor abrupte
neîntarite ş.a.m.d.
6. Măsuri de precauţie trebuie luate la instalarea semnalelor de sol în apropierea cablurilor.
Măsurările liniare, efectuate în timpul de iarnă, cînd solul terenului este încălzit cu curent
electric, se face foarte atent, astfel ca să nu se atingă panglica sau ruleta de bara metalică ce se
află sub tensiune.
7. În localitati şi la întreprinderile industriale cauza accidentelor prin reţelele electrice aeriene şi
subterane, otrăvirea cu gaze în timpul studierii şi ridicării fîntînilor şi colectoarelor reţelelor
subterane, accidente în timpul efectuării lucrărilor pe podurile în funcţiune a căilor ferate,
accidentele de circulaţie ş.a.
Regulile de exploatare a echipamentului de lucru:

Verificat Dohmilă Elena

Coala
Elaborat Chetraru Nicoleta Semnătura LP - 08 - 2503 - 2018
Mod Coala Nr. document Data
 1) La practica topografică instrumentele şi materialele topografice se dau sub semnătură
şefului echipei.
2) Instrumentul primit, trebuie verificat astfel încît să funcţioneze normal, de verificat toate
şuruburile, picioarele trepiedului, să se verifice dacă toate părţile mobile a instrumentului
se mişcă uniform etc.
3) Ruleta trebuie de verificat pe toată lungimea ei, la mire se verifică corectitudinea
numerotării şi divizării ei în unităţi de măsură, cît şi fixarea ambelor părţi împreună.
4) Se interzice de a lua instrumentele topografice pe teren fără cutia ce le protejează, cît şi
păstrarea în ele a altor obiecte.
5) Se interzice de dezasamblat instrumetele, primite de către elevi, pentru a fi reparate.
6) Se interzice de a lăsa instrumentele fără supraveghere, ele trebuie întotdeauna să fie fixate
pe trepied, iar picioarele acestuia trebuie fixate bine în pămînt.
7) Se permite de a muta instrumentele de la o poziţie la alta numai la distanţe mici.
8) Instrumentul va fi fixat pe trepied, la care picioarele vor fi strînse împreună şi fixate cu
şuruburile de blocare, astfel ca instrumentul să fie în poziţie verticală.
9) La distanţe mari instrumentul se scoate de pe trepied şi se acoperă cu cutia lui.
10) Acoperirea şi scoaterea instrumentului din cutie trebuie facută numai cînd sunt desşurubate
toate şuruburile şi fără a le forţa.
11) Cînd acoperim instrumentul cu cutia trebuie de verificat dacă toate şuruburile sunt strînse.
12) Se interzice păstrarea instrumentului pe trepied.
13) Teodolitul şi nivela trebuie duse de mîner.

14) La fixarea instrumentului nu se recomandă de a strînge tare şuruburile, deoarece şuruburile

de calare trebuie să aibă o mişcare liberă.

Verificat Dohmilă Elena

Coala
Elaborat Chetraru Nicoleta Semnătura LP - 08 - 2503 - 2018
Mod Coala Nr. document Data
 15) Înainte de a roti vre-un detaliu a instrumentului, mai întîi el trebuie de deblocat, cu şurubul
corespunzător.
16) Fiecare instrument trebuie de protejat de umezeală, praf sau razele solare.
17) În timpul lucrului cu instrumetul se interzice de a forţa rotirea sau rotirea bruscă a detaliilor
sale.
18) Se permite de deplasat ruleta întinsă numai la efectuarea măsurărilor. Ea nu trebuie să
nimerească sub roţile autovehiculelor, sau de a fi lăsată în drum.
19) La măsurarea cu ruleta e necesar de doi elevi, care o vor întinde astfel încît să nu formeze
noduri.
20) Se interzice de a lăsa mirele pe pămînt pe partea unde sunt diviziunele, mirele ce au două
părţi se aşează pe o parte sau în picioare sprijinite de ceva.
21) La terminarea lucrărilor mira trebuie ştearsă cu o cîrpă uscată.
22) În timpul pauzelor (prânz sau odihnă) teodolitul trebuie demontat de pe trepied şi acoperit
cu cutia de protecţie, ruleta de strâns şi de fixat, picioarele trepiedului se strâng şi se leagă
cu cureluşa, mirele se dezasamblează şi se fixează.
23) Aparatele defectate de către elevi se repară din contul lor propriu.

Verificat Dohmilă Elena

Coala
Elaborat Chetraru Nicoleta Semnătura LP - 08 - 2503 - 2018
Mod Coala Nr. document Data
 877iuo2. Generalități despre topografie
Topografia (în greacă: τόπος, topos - loc, γραφία, grafie - scriere ) este o ramură a geodeziei care se
ocupă cu tehnica măsurătorilor unei porțiuni a scoarței Pământului, cu determinarea poziției
elementelor scoarței terestre pe suprafețe mici (considerate plane), precum și cu tehnica reprezentării
grafice sau numerice a suprafețelor măsurate, în scopul întocmirii de hărți și planuri.

În prezent, lucrările care se fac de obicei în domeniul topografiei pot fi clasificate în trei categorii.
Mai întâi se execută lucrări de cadastru, prin care se stabilesc limitele unei proprietăţi funciare şi
elementele juridice privitoare la aceasta. Când un teren trebuie împărţit pentru a se construi pe el
locuinţe sau când guvernul doreşte să se stabilească locul pe unde vor trece noi străzi, şosele sau
autostrăzi, se apelează la topografi, care vor împărţi terenul sau vor trasa planurile legale.

Un alt tip de lucrări sunt cele topografice. Aici intră măsurarea şi determinarea suprafeţei, a formei şi
a înclinaţiei parcelei de teren, precum şi poziţia drumurilor, a gardurilor, a arborilor, a clădirilor
existente, a utilităţilor etc. Inginerii civili, arhitecţii, inginerii care proiectează structura şi alţi
specialişti folosesc în proiectele lor aceste poziţii exacte ale elementelor de pe terenul pe care urmează
să se construiască ceva sau în împrejurimile lui. Informaţiile topografice îi ajută să execute planuri în
funcţie de elementele existente, pe care le includ în proiectele lor.

Când proiectele, planurile, aprobările şi alte lucruri necesare pentru începerea unei construcţii sunt
gata, mai rămâne de indicat poziţia exactă a fiecărui element de pe teren. Când se ajunge la această
etapă, un trecător va vedea, de obicei, desfăşurându-se un al treilea tip de lucrări, şi anume lucrările de
amplasament. Topografii indică pentru muncitorii constructori poziţia tuturor punctelor importante,
întind sforile sau cablurile între anumite puncte şi fixează reperele de nivelment. Ei se asigură astfel că
toate utilităţile, drumurile şi alte elemente sunt poziţionate exact pe locul indicat în planurile întocmite.

Verificat Dohmilă Elena

Coala
Elaborat Chetraru Nicoleta Semnătura LP - 08 - 2503 - 2018
Mod Coala Nr. document Data
 Topografia modernă a început să folosească şi anumiţi sateliţi aparţinând sistemelor globale de
poziţionare. Dispunând de instrumente portabile, topografii pot acum localiza rapid şi cu mare precizie
poziţia elementelor de pe suprafaţa pământului. S-ar putea să fim mai puţin familiarizaţi cu celelalte
tipuri de lucrări din acest domeniu, printre care amintim lucrările de fotogrammetrie, când terenul
respectiv este fotografiat cu ajutorul unor camere speciale montate pe sateliţi, şi lucrările hidrografice,
când se delimitează ţărmurile şi se stabileşte adâncimea râurilor, a lacurilor, a oceanelor şi a altor
cursuri de apă, precum şi terenul pe care se întind ele.

„Topografia are două ramuri principale de activitate“, se arată în lucrarea Science and Technology
Illustrated. Acestea sunt: „1) măsurarea elementelor existente, înregistrarea poziţiei lor şi utilizarea
datelor pentru a executa o hartă sau o descriere; şi 2) operaţia inversă, adică stabilirea unor repere
pentru a marca limitele sau a ajuta la executarea unei construcţii plecând de la un astfel de plan sau de
descriere. Topografia determină, sau marchează, poziţia punctelor de pe suprafaţa terestră, din subteran
sau chiar de deasupra ei“.

Munca topografilor ne influenţează viaţa într-un mod foarte concret. Fie că folosesc sfori, fie că
folosesc sateliţi, ei caută întotdeauna să dea sens lumii noastre complicate şi să o ordoneze. Atâta
vreme cât vom continua să construim şi vom încerca să aflăm cum e lumea de deasupra noastră şi de
sub noi, vom avea, cu siguranţă, nevoie de topografi. Prin urmare, data viitoare când îi veţi vedea
lucrând de-a lungul drumului, veţi înţelege ceva mai mult despre munca lor grea.

Verificat Dohmilă Elena

Coala
Elaborat Chetraru Nicoleta Semnătura LP - 08 - 2503 - 2018
Mod Coala Nr. document Data
 3.Nivelmentul

Nivelmentul reprezintă ansamblul de metode, procedee și operații geodezice care se folosesc pentru

determinarea înălțimii diverselor puncte de pe suprafața terestră, în scopul
reprezentării reliefului regiunii respective pe o hartă sau pe un plan topografic. Nivelmentul se
execută cu instrumentele de nivelment specifice și este utilizat, în principal,
în topografie și construcții.

a. Nivelmentul geometric

Pentru calcularea altitudinii prin acest procedeu se folosec două instrumente: nivelă și miră

topografică. Nivela este un instrument optic, prevăzut cu o lunetă topografică care se poate roti doar
în plan orizontal. Cu ajutorul lunetei se citește înălțimea de pe miră, aflată în punctul pentru care
dorim să determinăm altitudinea. Nivelmentul geometric poate fi de capăt sau de mijloc:

 în cazul nivelmentului geometric de mijloc se face stație cu nivela la mijlocul aliniamentului

dintre punctele 1 și 3. Dh va fi egal cu valoarea citită pe miră din puncul 1 minus valoarea citită pe
miră din punctul 3.
 nivelmentul geometric de capăt se bazează pe faptul că altitudinea punctului 3 din teren este egală
cu altitudinea punctului 1, în care am făcut stație cu nivela, plus Dh. Dh este diferența de nivel
dintre punctele 3 și 1, și se calculează scăzând din valoarea înălțimii pe trepied a nivelei valoarea
citită pe miră în punctul 3.

Verificat Dohmilă Elena

Coala
Elaborat Chetraru Nicoleta Semnătura LP - 08 - 2503 - 2018
Mod Coala Nr. document Data
 b. Aparate utilizate în nivelment

 Nivela topografică  numită și „nivelă optică” este un instrument optic sau electronic de mare
precizie folosit la măsurarea directă, pe teren, a diferențelor de înălțime între două puncte prin citirea
unei mire sau prin decodarea unui semnal reflectat de o baliză electronică, radio sau laser, folosit în
efectuarea măsurătorilor topografice sau trasarea cotelor din planul topografic în teren.

Nivelele cu lunetă sunt instrumentele topografice sau geodezice propriu-zise care

folosesc gravitația pentru realizarea unei vize orizontale, asigurând preciziile necesare pentru
determinarea diferențelor de nivel. Ele sunt formate, în principiu, dintr-o lunetă, căreia îi este atașată
o nivelă sau un sistem pendular. Luneta este prevăzută cu plan reticul, care conține și fire
stadimetrice pentru măsurarea optică a distanței. Nivelele au și cerc orizontal (limb), ceea ce permite
folosirea lor, în anumite condiții, și pentru efectuarea de ridicări în plan. Caracteristic nivelelor este
că axa lunetei poate fi adusă în poziție orizontală, determinând, prin rotația lunetei în jurul unei axe
verticale, un plan orizontal.

Verificat Dohmilă Elena

Coala
Elaborat Chetraru Nicoleta Semnătura LP - 08 - 2503 - 2018
Mod Coala Nr. document Data
  Mira topografică numită și stadie este o riglă gradată, utilizată în măsurătorile topografice.
Mira se așează, de obicei vertical, în punctul vizat și se citește pe ea înălțimea planului de viză față de
nivelul punctului vizat (în cazul măsurăorilor de nivelment) sau numărul de gradații prins între firele
sadimetrice (în cazul măsurătorii indirecte a distanțelor).

De obicei mirele au înălțimi de 2-4 m și sunt gradate în metri, decimetri și centimetri, iar citirea se
aproximează la milimetri. Gradațiile mirelor încep întotdeauna din partea de jos denumită talpa mirei
și sunt alternative, de la un metru la altul, roșii și negre. Pentru a putea fi ținută vertical mira este
prevăzută cu o nivelă cu bulă de aer.

Verificat Dohmilă Elena

Coala
Elaborat Chetraru Nicoleta Semnătura LP - 08 - 2503 - 2018
Mod Coala Nr. document Data
 4.Profilul longitudinal al traseului

 Nivelmentul longitudinal si transversal prin profíle are ca scop realizarea profilului longitudinal si
transversal al unei fasii de teren pe care urmeaza a se proiecta si realiza o cale de comunicatie.
Profilul este o sectiune verticala imaginara prin suprafata topografica a pamantului realizată cu
ajutorul datelor obtinute din masuratorile efectuate in acea zona.  Ridicarile ce se fac, trebuie sa fie
corespunzatoare din punct de vedere al preciziei, deoarece vor servi la realizarea proiectului si la
aplicarea sa in teren. Profilele transversale sunt dispuse perpendicular pe axul longitudinal, din 50 in
50 sau 100 in 100 m, in general dupa configuratia terenului (schimbari de panta) si dupa natura
lucrarii proiectate. Redactarea profilului longitudinal se realizeaza in urmatoarele etape:
- se traseaza pe o hartie de dimensiuni convenabile (recomandata utilizarea hartiei milimetrice), axele
profilului: axa OX - orizontala pe care 
- se vor marca lungimile si axa OZ - a cotelor, se alege un orizont conventional, care sa coincida cu
axa OX si sa se gaseasca cu 1-5 m mai jos de cea mai mica cota a profilului longitudinal,
- se realizeaza liniatura profilului cu rubricile mentionate (in functie de destinatia profilului acestea
pot fi modificate),
- se transforma la scara distantele dintre picheti si dintre picheti si punctele intermediare,
- se marcheaza pe axa OX pozitia acestora la abscisa corespunzatoare, in linia 1 se trece denumirea
pichetilor, se trece in linia a doua cota fiecarui punct ce apare in profil,
- distantele partiale sunt distantele calculate dintre doua puncte vecine pe profil, 
- distantele cumulate sunt: egale cu distanta totala de la primul punct al profilului la un punct
oarecare,
- panta terenului se calculeaza intre punctele intre care se schimba vizibil declivitatea, fiind egala cu
raportul dintre diferenta de nivel dintre aceste puncte si distanta intre aceste puncte, se ridica fata de
orizontul conventional cotele tuturor punctelor ce apar in profil, la scara aleasa,
- unind punctele obtinute anterior, se obtine profilul longitudinal (exagerat in acest caz de 10 de ori -
prin raportul dintre cele doua scari alese a inaltimilor si lungimilor).

Verificat Dohmilă Elena

Coala
Elaborat Chetraru Nicoleta Semnătura LP - 08 - 2503 - 2018
Mod Coala Nr. document Data
 5. Concluzii

În cadrul practicii topografice am învățat cum se realizează o drumuire și am realizat lucrări

de nivelment.

Am însușit unele cunoștințe teoretice din domeniu ingineriei topografice, legate de:
- cunoașterea elementelor geometrice ale terenului;
- cunoașterea celor mai răspândite și actuale instrumente de măsură a acestor elemente;
- însușirea metodelor de măsurare și înțelegerea mecanismelor erorilor în măsurători, în scopul
creșterii preciziei de determinare;
- crearea aptitudinilor de lucru practic cu cele mai răspândite aparate în vederea determinării
poziției punctelor ;
- întocmirea unui plan de situație, folosirea corectă a pieselor desenate de tipul planurilor sau
hărților, în format analogic sau digital, pentru extragerea elementelor topografice necesare în
inginerie;
-însușirea modului de lucru pentru întocmirea de piese desenate specifice disciplinei (planuri de
situație, profile topografice ale terenului) ;
- însușirea unui mod de lucru în spiritul rigorilor tehnice existente într-o activitate cu caracter
ingineresc.

Verificat Dohmilă Elena

Coala
Elaborat Chetraru Nicoleta Semnătura LP - 08 - 2503 - 2018
Mod Coala Nr. document Data
 6. Bibliografie

1. https://wol.jw.org/ro/wol/d/r34/lp-m/102002409

2. https://ro.wikipedia.org/wiki/Mir%C4%83_topografic
%C4%83#/media/File:Nivellierlatte-einfach.JPG

3. https://ro.wikipedia.org/wiki/Nivelment

4. http://topocadbm.blogspot.md/2010/11/ntocmirea-profilului-longitudinal-i.html

5. Borş, N., Iacobescu, O. – Topografie modernă, Editura C.H. Beck, Bucureşti, 2007
6. Crăciun, S., Tăuth Pati, S., - Aspecte privind exigenţele de punere în operǎ a
dimensiunilor în plan a unei clǎdiri civile etajate având ca parametri de referinţǎ
suprafeţele convenţionale, Iaşi, 2011.
7. Coşarcă, C. – Topografie inginerească, Editura Matrix Rom, Bucureşti, 2003.

Verificat Dohmilă Elena

Coala
Elaborat Chetraru Nicoleta Semnătura LP - 08 - 2503 - 2018
Mod Coala Nr. document Data