ANALELE ŞTIINŢIFICE ALE UNIVERSITĂŢII DE STAT „B. P. HASDEU” DIN CAHUL, VOL.

VII, 2011

TURISMUL VITIVINICOL ÎN LUME ŞI EVALUAREA ACESTUIA ÎN

RAIONUL CAHUL

Olesea MIHAILUC ,
Catedra de Economie şi Management
în Afaceri şi Servicii

L'industrie touristique des vins comprend de nombreuses entreprises, petites ou

grandes, qui veulent réussir. Les dernières recherches montrent qu'il ya un territoire
touristique riche et varié du district Cahul. Une récupération efficace peut être obtenue grâce
à un programme comme «Route des vins» et le développement des itinéraires touristiques.
L'importance économique et sociale du tourisme domestique, sa contribution à la qualité de
vie montre la nécessité de promouvoir la recherche de ce secteur.

Încă din timpuri străvechi cultivarea viţei-de-vie reprezenta o îndeletnicire de bază a

mai multor popoare. Evoluţia acestei activităţi nu s-a oprit însă doar la prelucrarea strugurilor
în scopuri alimentare ci a dus la dezvoltarea unei adevărate culturi în acest domeniu. În
prezent, ţările care şi-au păstrat tradiţiile, şi-au lărgit spaţiul de activitate în această direcţie,
reuşesc sa atragă numeroşi turişti dornici de a gusta din „lacrima lui Ovidiu” şi de a admira
locurile din ţara gazdă.
Tendinţa turistului modern este de a evada din oraşele industrializate, poluate,
zgomotoase, aglomerate în spaţii mai retrase, liniştite, sălbatice. Anume acest lucru îl propun
ţările în care s-a dezvoltat turismul vitivinicol ceea ce le aduce cu advărat succes.
Dezvoltarea turismului vitivinicol are loc în cea mai mare parte în cadrul programului
„Drumul Vinului” cunoscut şi cu denumirea „Calea Vinului” („Wine Road”, „Route des
Vins”, „La Strada del Vino”, „Vino Carretera” ş.a).
La auzul acestor denumiri, multe persoane fac asociere cu fabricile de vin, săli de
degustaţie, colecţii de vinuri vechi etc., însă, de fapt „Drumul Vinului” reprezintă un program
care se concretizează în crearea, dezvoltarea şi parcurgerea unor anumite trasee, prin care
turiştii nu numai ca vor descoperi frumuseţea şi bogăţia tradiţiilor oenologice ale unei
anumite regiuni, dar ei vor îmbina plăcerea degustărilor de vin, cu descoperirea unor
parcursuri şi locaţii inedite, cu întreaga lor semnificaţie istorică şi socială, într-un cadru
natural de excepţie [1, p. 26].
Există o multitudine de definiţii diferite pentru turismul vinicol, dar una dintre cele mai
cuprinzătoare a fost stabilită de către cercetătorii australieni Hall şi Macionis. Ei definesc
turismul vinicol ca fiind „vizite la podgorii, crame, festivaluri de vin şi degustările de vinuri
care se confruntă cu atributele unei regiuni vinicole şi sunt primii factorii de motivare pentru
vizitatori” [2, p. 32].
În ultimile decenii se observă o strînsă legătură între dezvoltarea sectorului turistic şi cel
al viticulturii. Acest lucru nu se datorează doar prezenţei interesului faţă de degustarea
vinurilor din aceste ţări dar în cea mai mare parte tendinţei de dezvoltare a turismului vinicol.
Marile ţări producătoare a vinurilor au înţeles că pe lîngă obţinerea unui profit din activitatea
de bază pot să atragă şi resurse băneşti importante din amenajarea unor săli de degustare, din
deschiderea unor crame, din construcţia unor structuri de cazare în apropierea fabricilor de
vinuri, prin organizarea şi promovarea unor programe de tip „Drumul Vinului”.
Interdependenţa dintre turism şi ţările vinicole iese în evidenţă mai ales dacă urmărim
„topul primelor ţări clasate în ceea ce priveşte cîştigurile provenite din turism” şi „topul celor
mai mari producători vinicoli” (Tabelul 1).

188
ANALELE ŞTIINŢIFICE ALE UNIVERSITĂŢII DE STAT „B. P. HASDEU” DIN CAHUL, VOL. VII, 2011

Tabelul 1
Primele ţări cu cele mai mari venituri din turism şi cele producătoare de vinuri (2009)

Rang Ţara Sosiri Rang încasări Producţia

(mil.turişti) din turism bil $ vinicolă (mii
litri)
1 SUA 54,9 94,2 2,777,200
2 Spania 52,2 53,2 3,800,000
3 Franţa 74,2 48,7 4,700,000
4 Italia 43,2 40,2 4,650,000
5 China 50,9 39,7 460,000
6 Germania 24,2 34,7 928,000
7 Marea Britanie 28,0 30,1 2,200
8 Australia 11,1 25,6 1,171,000
9 Turcia 25,5 21,3 14,000
10 Austria 20,5 21,6 234,600
Sursa: prelucrare după http://ro.wikipedia.org/wiki/Turism şi
http://www.wineinstitute.org/files/WorldWineProductionbyCountry.pdf

Din tabelul de mai sus observăm că primele ţări producătoare de vinuri se află în topul
primelor ţări cu cele mai mari încasări din turism. Tot aici se regăsesc şi ţările aflate în topul
ţărilor receptoare de turişti (Franţa, SUA, Spania, China, Italia, Marea Britanie, Turcia,
Germania), ceea ce nu este întîmplător chiar din contra are o strînsă legătură iar destinaţiile cu
acest specific devin un important mijloc de atragere a turiştilor.
Şi Republica Moldova înregistrează succese la acest capitol, circa 15% din bugetul de
stat provin din veniturile generate de viticultură. Anual, se produc 12.000-15.000 de decalitri
de vinuri, ponderea exporturilor fiind de 85%, iar veniturile însumează circa 130-150
milioane de dolari pe an [3].
Republica Moldova este o ţară vitivinicolă binecunoscută pe mapamond, plasîndu-se pe
locul 16 după suprafeţe şi pe locul 10 după exporturi în topul celor mai importante state
vitivinicole ale lumii. Vinurile, divinul, spumantele noastre au obţinut sute de distincţii dintre
cele mai prestigioase la majoritatea expoziţiilor şi concursurilor internaţionale la care au fost
prezentate, şi sunt la mare căutare în cele 55 ţări, pe pieţele cărora companiile moldoveneşti le
exportă. Vinificatorii din Moldova au creat şi produc peste trei mii de denumiri de produse
alcoolice dintre cele mai variate de la aperitive, tărie naţională, vodcă, lichioruri pînă la divin,
spumante, vinuri liniştite albe, roşii, roze, seci şi de desert, icewine, şi chiar whisky, gin, rom
şi alte băuturi exotice [4, pag.5]. Toate acestea pot fi degustate la cca 170 de întreprinderi
vinicole dintre acestea 23 dispun de condiţii şi experienţă în ceea ce priveşte primirea
vizitatorilor iar cele mai performante fiind incluse în rute ale vinului din Republica Moldova.
Aici turiştii au posibilitatea de a lua cunoştinţă de tehnologia producerii vinurilor, de a urmări
cum sînt îmbuteliate şi, desigur, de a gusta produsul finit. Prin calitatea lor, multe dintre vinurile
produse în Republica Moldova se bucură de o bună reputaţie pe plan internaţional [5] .
Dealurile bogate cu vii constituie un important obiectiv turistic din sectorul rural. De
secole, în Moldova s-au format bogate tradiţii de cultivare a viţei-de-vie şi de producere a
vinului. În Moldova, cultivarea viţei de vie este una dintre cele mai străvechi îndeletniciri. De
pe podgoriile moldoveneşti se obţin roade bogate de struguri de masă, cu valoroase calităţi
curativ-dietetice, precum şi vinuri naturale pentru cele mai rafinate gusturi. Fiecare oaspete
poate aprecia, pe lîngă vinuri din soiuri europene recunoscute, cum sînt Chardonnay, Pinot,
Riesling, Cabernet, Aligote, şi vinuri de calitate autohtone, din struguri de Rara Neagră,
Feteasca, Plavai. Denumirile acestor băuturi cu nerv provin fie de la soiurile de viţă de vie, fie
de la numele unor vinării vestite de pe harta ţării: Purcari, Cricova, Ciumai, Romanesti,

189
ANALELE ŞTIINŢIFICE ALE UNIVERSITĂŢII DE STAT „B. P. HASDEU” DIN CAHUL, VOL. VII, 2011

Cojuşna, Mileştii Mici. Vinurile Moldovei s-au făcut cunoscute pe numeroase meridiane,
fiind deopotrivă preţuite la mesele regale, în saloanele de lux şi la expoziţii [6, pag 34].
Moldova este cunoscută prin renumitele şi unicele oraşe subterane, cum ar fi Cricova,
Mileştiii Mici, Pivniţele din Brăneşti, Lion Gri, unde cei mai pretenţioşi vizitatori pot degusta
licori dintre cele mai selecte în ambianţa de basm a palatelor subterane. Oenotecile, centrele
expoziţionale, sălile de degustare cu o arhitectură excepţională, oraşele şi cavernele subterane,
diversitatea producţiei, magazinele specializate - reprezintă un potenţial deosebit pentru
promovarea turismului vitivinicol în Moldova, prezintă motivaţii apte să plaseze la justa
valoare produsul turistic vitivinicol al republicii în circuitul turistic internaţional. Toate
acestea luate la un loc au creat premize importante pentru valorificarea potenţialului turistic
existent în cadrul programului naţional „Drumul Vinului”.
Ca şi pe întreg teritoriul Republicii Moldova, în raionul Cahul încă din vremuri
străvechi, cultivarea viţei de vie era una din ocupaţiile de bază a mai multor localnici. Un şir
de factori prielnici cum ar fi relieful, clima blîndă, solurile fertile ş.a, au favorizat dezvoltarea
prielnică a acestei ramuri a agriculturii în zona de sud a ţării inclusiv pe teritoriul raionului
Cahul. În prezent suprafaţa terenurilor ocupate de viţă de vie este de 15 mii ha din suprafaţa
totală de 1545 mii ha ceea ce reprezintă 85 % din totalul terenurilor ocupate cu plante
multianuale [7].
Evident că creşterea viţei de vie pe o mare parte a teritoriului a determinat funcţionarea
mai multor fabrici de vinuri.
Conform condiţiilor climaterice Moldova se împarte în 4 zone vitivinicole: Centrală,
Sud-Estică, Sudică şi Nordică. În zona de Sud se cultivă soiuri franceze adaptate la condiţiile
locale: Pinot gris, Muscat alb, Traminer roz, Gamay freux, Cabernet s.a. De asemeni, zona de
Sud este cunoscută prin vinurile roşii de calitate superioară, adeseori comparate cu cele din
provincia franceză Bordeaux [8].
Fabricile de vinuri din raionul Cahul fiind deasemenea cuprinse în acest areal, s-au
specializat în producerea anumitor soiuri de vinuri care reuşesc să concureze nu doar cu cele
de pe piaţa naţională cît şi de pe cea internaţională.
Pe lîngă faptul că văile şi dealurile din raionul Cahul sînt acoperite în mare parte de vii,
localitatea mai este şi „leagănul” a unei istorii bogate de evenimente importante, a unui imens
tezaur cultural ce se deosebeşte printr-un farmec aparte al tradiţiilor, este locul care deţine un
potenţial turistic natural şi antropic destul de mare care permite dezvoltarea unui turism
durabil care ar putea fi apreciat atît de pe plan naţional cît şi internaţional. În acest context,
putem menţiona că turismului vinicol în raionul Cahul are o bază de dezvoltare destul de
impunătoare şi care permite implimentarea programului naţional „Drumul Vinului”.
Drumul Vinului ar trebui să fie o oportunitate pentru cahulenii care trăiesc pe 1545 km²:
120 mii de locuitori! Programul ar trebui sa refacă infrastructura, să pună în valoare
potenţialul viticol al zonei, dar şi pe cel turistic şi meşteşugăresc. Pînă acum însă nu au fost
exploatate aceste oportunităţi.
„Drumul Vinului” ar putea fi un proiect raional ambiţios care ar contribui la promovarea
raionului Cahul ca destinaţie turistică aceasta fiind urmată de toate avantajele dezvoltării
turismului într-o zonă. Colateral, se pot concepe proiecte mai mici de către localnici sau alţi
moldoveni cu iniţiativă, care să aibă legatură cu vinul, cu meşteşugurile, cu turismul.
Conceput pe modele europene (de tip Weinstrasse sau Rue du Vin), acesta are două mari
direcţii: valorificarea potenţialului turistic şi promovarea turismului vitivinicol. Aflat în faza
conceperii strategiei „Drumul Vinului” poate fi un proiect de succes doar că necesită o
implicare activă şi o susţinere şi din partea administraţiei publice locale.
În vederea implimentării programului „Drumul Vinului” în raionul Cahul este necesar
de a stabili şi evidenţia cele mai relevante obiective turistice pentru a le include într-un traseu.
Existenţa a 11 fabrici de vin în raion (Tabelul 2) reprezintă un avantaj deoarece nu
putem creea un „Drum al Vinului” fără a avea vinul propriu-zis. Deşi unele în prezent nu
funcţionează, în perspectivă ele şi-ar găsi un loc aparte în cadrul programului deoarece pot să

190
ANALELE ŞTIINŢIFICE ALE UNIVERSITĂŢII DE STAT „B. P. HASDEU” DIN CAHUL, VOL. VII, 2011

constituie un obiectiv ce ar prezenta interes pentru turişti din punct de vedere al amenajării
lor, al istoricului apariţiei şi totodată ar putea fi reorganizate în mici gospodării private de
producere a vinului.
Tabelul 2
Fabricile de vin din raionul Cahul
Nr. Denumirea Adresa Gen de activitate Situaţia
actuală
1 SRL”Grape Valley” IM s.Borceag Distilarea, Activează
tel.3-32-94, 2-44-62 rectificarea,
www.grape- cupajarea bauturilor
valley.com alcooloce,
îmbutelierea vinului
2 SA ”Trifeşti” s.Bucuria Prelucrarea Activează
tel. 5-58-41, 5-54-49 strugurilor, păstrarea
şi maturarea
vinurilor şi
îmbutelierea lor.
3 Filiala S.A „Trifeşti” s.Huluboia Colectarea şi Activează
tratarea strugurilor
4 Cooperativa de consum s.Slobozia Mare Fabricarea vinului Activează
”Slobozia Mare”
5 SA ”Prut” s.Brînza” Fabricarea vinului Scoasă la
tel. 7-23-39, 7-23-45 licitaţie
6 SA ”Vismos” s.Moscovei Colectarea şi Activează
tratarea strugurilor
7 SA ”Mărgăritar” s.Colibaşi Fabricarea vinului Activează
8 SRL ”Vieru Vin” s.Burlacu Producerea şi Activează
tel. 7-92-45, 7-93-68, realizarea producţiei
7-93-85 vinicole
9 SRL „Burlacu Vin” s.Burlacu Producerea şi Activează
realizarea producţiei
vinicole
10 SA ”Vinia Traian”IM s.Găvănoasa Fabricarea vinului Activează
tel. (293) 2-35-50, 2-
52-46
http://viniatraian.com/
11 „Podgoria Dunarii” Or.Cahul, str.Ştefan Fabricarea vinului Activează
cel Mare 112
tel. 2-64-03
Sursa: Elaborat de autor după Noni Ludmila, Potenţialul turistic al raionului Cahul,
Bons Offices, Chişinău 2010, p.111

Printre fabricile de vin din raionul Cahul, un rol important îl ocupă S.A „Vismos” din
satul Moscovei. Ea reprezintă o filială a S.A. „Vismos” din Chişinău. Întreprinderea activează
doar în perioada de sezon. Ea colecţionează struguri de la populaţia locală şi de pe propriile
terenuri de vii. Aici este prezentă doar secţia de primire şi tratare a strugurilor după care este
transportată la întreprinderea „Vismos” din Chişinău. Fabrica este situată pe o suprafaţă de 1
ha. A fost fondată în 1940 şi reconstruită în 2002. Importanţa acestei fabrici constă în
colectarea strugurilor de cea mai înaltă calitate din zonă care stau la baza producerii celor mai
sofisticate vinuri spumante, vinuri de marcă cum ar fi: „Vismos chardonay white”,
„Stradivari”, „Aligote”, „Cabernet” ş.a.
La etapa actuală fabrica prevede deschiderea unei secţii de îmbuteliere precum şi a unui
191
ANALELE ŞTIINŢIFICE ALE UNIVERSITĂŢII DE STAT „B. P. HASDEU” DIN CAHUL, VOL. VII, 2011

magazin specializat pentru a oferi vizitatorilor ocazia de a savura dulceaţa şi aroma bobiţelor
de poamă de la sudul Moldovei. Acest lucru ar constitui un moment important şi pentru
dezvoltarea programului „Drumul Vinului” în raion.
În satul Bucuria se află o altă fabrică de vinuri care are o însemnătate mare- S.A
„Trifeşti”. Primele date despre fabrică au fost înregistrate în documentele oficiale în anul
1890 ca proprietate a moşierului Măcăruş. Începînd cu anii 60 la fabrică se pune accent
deosebit pe producerea vinurilor de marcă şi de o calitate foarte înaltă. În ultimii ani
productivitatea întreprinderii constituie 8 mii tone pe sezon.
Un rol important în activitatea fabricii îl au gospodăriile ţărăneşti. Ţinînd cont de
cerinţele care se cer faţă de struguri, ei fiind o materie primă puţin transportabilă gospodăriile
formează o zonă în jurul fabricii în jur de 20-30 km. Din gospodăriile ţărăneşti care din an în
an tot mai sigur se orientează în livrarea strugurilor la fabrică pot fi enumerate: Gospodăria
Ţărănească Urum (41 tone), Caranfil (48 tone), Carmalac (23 tone), Traiciuc Victor (17 tone),
Ion Vătav (8 tone). În perspectiva dezvoltării programului „Drumul Vinului” aceste
gospodării luînd exemplu ţărilor precum Franţa, Germania, Austria s-ar putea orienta şi spre
primirea turiştilor amenajînd şi unele camere de cazare, oferind servicii de catering, degustare
a vinului, activităţi specifice viticulturii ş.a. ceea ce le-ar aduce un venit suplimentar.
Originalitatea fabricii constă şi în faptul că se află în microzona Trifeşti care se
caracterizează printr-o iarnă blîndă şi mai scurtă şi o vară mai lungă şi mai caldă ce dă
posibilitatea obţinerii strugurilor cu o zaharitate ridicată şi deseori strugurii ajung la
maturitatea lor fiziologică. Microzona Trifeşti s-a format datorită factorilor ecologici (clima şi
solul) specifice pentru arealul dat şi soiurilor cultivate în zonă care se maturizează bine.
Nici fabrica de vin „Grape Valley” din satul Borceag nu poate fi neglijată, ba chiar mai
mult ca atît ea poate constitui un obiectiv de bază în cadrul programului „Drumul Vinului”.
Întreprinderea a fost înfiinţată în anul 1890 cu denumirea „Borceag” iar de la 2 august 1996
aceasta devine SRL „Grape Valley” şi în prezent constituie cartea de vizită a localităţii.
Fabrica deţine 2315 ha de plantaţii vinicole şi are o productivitate în medie de 14 mii tone pe
sezon. Cele 58 de mărci pe care le produce (Muscat, Olimpia, Cahor, Pinot Noir, Risling,
Aligote, ş.a.) sunt comercializate aproape în exclusivitate peste hotarele ţării. Astfel din
păcate puţini dintre cetăţenii ţării au avut norocul de a degusta din licoarea acestei fabrici.
Însă se pare că cea mai mare bogăţie a fabricii de vin „Grape Valley” pe viitor o va
constitui beciurile franţuzeşti. Acestea au fost construite de către francezi începînd cu anul
1890 pînă în 1904. Acest labirint este format din 9 ramificaţii cu o înălţime şi lăţime a cîte 2,5
m iar lungimea lor constituie mai mult de 1000 de metri. Atît vara cît şi iarna temperatura
rămîne constantă şi anume +12°C. În prezent aceste beciuri se află într-o stare relativ bună şi
se planifică a fi amenajate săli de degustaţie, de păstrare a vinurilor de colecţie, vinuri vechi
astfel încît sa atragă interesul turiştilor.
În cazul fabricii de vinuri „Grape Valley” se observă un efort de orientare şi către turişti.
În afara beciurilor care trezeşte un viu interes pentru vizitatori, întreprinderea mai dispune şi
de 2 camere de cazare ceea ce constituie un avantaj de includere a acesteia în programul
„Drumul Vinului”.
Datorită proprietăţilor sale organoleptice excelente, producţia de vinuri Grape Valley a
primit numeroase premii la concursuri de degustare. Desigur toate aceste medalii şi menţiuni
conferă prestigiu fabricei şi producţiei sale dar o adevărată valoare sunt succesele avute la
expoziţiile internaţionale cum ar fi de exemplu „World Food” din Moscova.
La marginea satului Găvănoasa este situată o altă fabrică de vinuri care din an în an se
face mai cunoscută pe piaţa vinurilor moldoveneşti atît în ţară cît şi peste hotare. S.A. „Vinia
Traian” Î.M. a început să activeze din 1975 depunînd mult efort pentru a ajunge la renumele
pe care îl are astăzi.
Viile fabricei sunt situate pe pantele însorite a stepei Bugeacului şi ocupă o suprafaţă de
3000 ha formînd un diametru de 30 km ceea ce îi permite întreprinderii să acumuleze în
fiecare an o roadă bogată (10000 t) şi să producă 17 sorturi de vin, printre cele mai cunoscute

192
ANALELE ŞTIINŢIFICE ALE UNIVERSITĂŢII DE STAT „B. P. HASDEU” DIN CAHUL, VOL. VII, 2011

şi întrebate pe piaţa vinurilor fiind Cabernet-Sauvignon, Merlot, Pinot, Cahor, Мuscat,

Тraminer, Grătieşti ş.a.
O prioaritate mare a întreprinderii o constituie şi amplasarea. Când treizeci şi patru de ani
în urmă, în satul Găvănoasa, pe malul stâng al rîului istoric Cahul, s-a construit fabrica de
vinuri, probabil nu toţi înţelegeau cît de bine a fost ales locul. Ideea este că nu departe de
fabrică, la doar 4 km, se întinde Valul lui Traian. Pentru Moldova, Valul lui Traian ar trebui să
fie la fel ca piramidele din Egipt. Trebuie să fim de acord cu faptul că atunci cînd se poartă
discuţii cu partenerii şi le sugerezi că: «Aici cu două mii de ani în urmă, romanii creşteau viţă de
vie, iar noi pur şi simplu continuăm tradiţia», aproape că nici nu mai este nevoie de publicitate.
Pe lîngă amplasarea „legendară”, „Vinia Traian” are şi o amplasare strategică fiind
situată la doar 40 km de porturile Galaţi, 35 km Reni şi la 13 km de calea ferată Vulcăneşti,
ceea ce la moment îi oferă avantaje din punct de vedere al exportului dar odată cu dezvoltarea
turismului în zonă ar putea constitui şi nişte puncte forte de legătură cu nişele de turişti.
Bucură faptul că calitatea vinurilor produse de către fabricile de vinuri din raionul Cahul
au fost înalt apreciate nu doar de consumatorii locali dar şi de cei de pe piaţa internaţională
manifestînd un viu interes pentru producţia acestora. Dovadă acestui fapt sunt numeroasele
diplome şi medalii de aur, bronz şi argint care au fost obţinute la diverse concursuri, expoziţii
şi evenimente internaţionale cu tematică vitivinicolă. Acest lucru mai demonstrează încă
odată că vinăriile locale pot să se lanseze pe piaţa turistică avînd ca reper producţia de calitate
înaltă care a prins priză la consumatori.
Cum am menţionat mai sus fabricile de vin de pe un teritoriu stau la baza valorificării
turismului vinicol, însă fără existenţa unui potenţial turistic alternativ ce ar atrage atenţia
turiştilor practic realizarea unui program de tipul „Drumul Vinului” ar fi imposibilă. Datorită
faptului că raionul Cahul deţine o importantă diversitate de obiective turistice atît naturale cît
şi antropice, permite să facem primii paşi spre crearea unor trasee ce ar include toate
curiozităţile sale.

Referinţe:
1. Alba. Pagini de vacanţă, revista Seviciului Turism din cadrul Consiliului Judeţean
Alba, articol de Tileagă Rareş, 26 august, 2007
2. Colin Michael Hall, Niki Macionis şi alţii. Wine Tourism Around the World.
Burlington: Butterworth-Heinemann, 2004, 368 p.
3. http://business.rol.ro/content/view/6838/2/
4. Sineavscaia Natalia, Abramova Alla, Botnariuc Lilia. Drumul Vinului – ghid.
Chişinău: Tipografia Centrală, 2010, 100 p.
5. http://www.turism.md/rom/section/232/
6. Miron Viorel. Particularităţile specifice ale zonelor turistice din Moldova. Viorel
Miron// Materialele conferinţei ştiinţifice anuale a profesorilor IRI „Perspectiva”,
Chişinau, 2000-2001.
7. http://www.consiliulraional.cahul.md/index.php?index=1&sub=13
8. http://www.gazetadeagricultura.info/index.php?option=com_content&view=article&
id=2455

Recenzent: dr. Todos I.

Data prezentării: 24 octombrie 2011

193