Procedura civila

Curs 1

Dreptul procesual civil – ansamblul normelor juridice care

reglementeaza modul de judecata de catre instantele judecatoresti privitoare
la drepturile civile si interese legitime care se pot realize numai pe calea justitiei
precum si modul de executare silita a hotararii judecatoresti.
Caractere:
Sanctionar: Dreptul procesual civil prin asigurarea rezolvarii litigiilor
civile in ceea ce priveste drepturile subiective garanteaza eficacitatea
dispozitiilor de drept material care consacra aceste drepturi stabilind sanctiuni
acolo unde e cazul.

Reglementat
Dreptul procesual civil – regelmenteaza -pozitiile atat ale celor 2 parti, cat si a
judecatorului
- Drepturile partilor, precum si ale
judecatorilor in cadrul unui proces civil
Formalist – actele de procedura sunt supuse unor exigente de forma si unor
termene.
De drept comun – dreptul procesual civil reglementat prin codul de
procedura civila constituie drept comun al procedurii si se aplica oricarui litigiu
care nu are o procedura distincta cum este dreptul penal.
Legatura dintre codul civil si codul de procedrua civila:
- Legatura intrinseca
Legatura dintre dreptul procesual si alte ramuri de drept
Dreptul constitutional - lege fundamentala
- Constituie norme cu valoare de principii
pentru celelalte ramuri
Principii:
- Inamovibilitatea
- Accesul liber la justitie
- Dreptul al aparare
- Legalitatea
- Publicitatea dezbaterii
- Independenta judecatorilor si suounerea lor
numai legii
- Neretroactivitatea legii- se aplica in prezent
si in viitor, nu in trecut
Dreptul procesual civil vs dreptul procesual penal

1. Asemanari :
-judecatorii sunt selectionati in acelasi mod
-se desfasoara dupa aceleasi principii – independenta judecatorilor
- egalitatea
- publicitatea si oralitatea dezbaterilor
- colegialitatea
- asigurarea drepturilor de aparare
- gratuitatea justitiei
-parcurg etape asemanatoare precum: - sesizarea
- administrarea de probe
- dezbaterea
- deliberarea
- pronuntarea hotararii
-caile de atac care se pot folosi sunt aceleasi: apel, recurs, revizuirea,
contestatia in anulare
2. Deosebiri:
-Modul de pornire a procesului. In procesul civil e nevoie de sesizarea partii
interesate, iar procesul penal porneste de la sesizarea unui organ al statului.
-Contradictorialitatea – se manifesta prin participarea la proces a celor doua
parti cu interese contradictorii din raportul litigios dedeus judecatii, in timp
ce in procesul penal se bazeaza pe ezistenta unor organe diferite pentru
acuzare si decizie la care se adauga si pozitia contradictorie dintre acuzator
si acuzat.
- Se refera la prima parte a procesului penal – urmarirea penala- activitate
judiciara unipersonala care nu e publica si care are caracter preponderent
scris.

3. Masuri de constrangere :
- penale: - amenzi, privare de libertate
- civile – stabilirea dreptului subectiv incalcat.
Se aplica in litigiile de munca si privesc termenul pntru formularea
cererilor, competenta materiala, taxa judiciara si timbrul judiciar, sarcina
probei si administrarea probelor in regim de urgenta, caracterul definitiv si
executoriu al hotararii.
Izvoarele dreptului si executoriul hotararii
- Constitutia
- -legile
- Decretele
- Ordonantele
- Hotararile guvernului care cuprind norme de
proceduri civile

Practica judecatoreasca nu constituie izvor de drept !

Curs 2

Procesul civil – mijloc de realizare al justitiei

Procesul – activitatea desfasurata de catre instanta, parti, organe de

executare, alte persoane /organe care participa la infaptuirea de catre
instantele de judecata a justitiei in principiile civile in vederea realizarii/stabilirii
drepturilor si intereselor civile deduse judecatii.
Procesul civil cuprinde 2 etape: - judecata
- Executarea silita
1. Chemarea in judecata- de catre instanta competenta
2. Sfarsitul e cand ramane irevocabila o hotarare pronuntata asupra
litigiului

Etape (I):
-Etapa scrisa: - cererea de chemare in judecata (reclamant)
- intampinarea (paratul)
- cererea reconventionala (paratul se apara atacand la randul sau)
-Etapa dezbaterilor: - discuta si administreaza probe
- sedinte publica
Deliberarea judecatorilor si pronuntarea hotararilor.

II. Faza executarii intervine in cazul hotararilor succeptibile de a fi

puse in executare in conditieile in care debitorul nu-si executa de buna voie
obligatia.
Norme de procedura civila - reglementeaza modul de judecata a cauzelor
civile si punerea in executare a titlurilor executarii.

Clasificare NPC:
Dupa : - obiect
-conduita
 -caracterul pe care il prescriu

I. Dupa obiect:

1. Norme de organizare judecatoreasca

2. norme de competetnta – generala – reglementeaza atributiile instantelor
judecatoresti.
- materiala – repartizeaza principiile civile in functie de
competenta instantelor intre instante de grad diferit
Fond, apel, recurs
Instante: Judecatorie, tribunal –litigiile, Curtea de apel, Inalta curte de casatie

Norme de competenta teritoriala – repartizarea pricinilor civile in functie de

teritoriu intre instante de acelasi grad.
Exista prezumtia de nevinovatie si citatia se face la instanta de la domiciliul
paratului.
In cazul litigiilor, din raza teritoriala a reclamantului.

Norme de procedura propriu-zisa –al pricinilor civile si de titlu executoriu –

sentinta judecatoreasca.

II. Dupa conduita-intindere

Norme: - generale
-speciale
Normele generale – se aplica in toate cazurile si in orice materie daca
legea nu prevede alt mod expres.
Normele speciale se aplica in alta materie expres stabilita de lege.

III. Dupa caracterul conduitei pe care il prescriu: - Imperative

-dispozitive.
Normele imperative-impun partilor o actiune sau le obliga la o abtinere.
Normele dispozitive-ingaduie prin continutul lor ca partile sa-si exercite de
dispozitie.
Deosebiri intre norme:
N. imperative impun, cele dispozitive permit partilor sa aleaga.
N. imperative pread sanctiuni pentru incalcarea lor.
In ccea ce priveste viciile unui act procedural savarsit cu incalcarea normei
imperative, partile nu pot acoperi prin vointa lor incalcarea normei imperative.

Actiune normelor de procedura civila

Orice norma juridica isi produce actiunea in timp si spatiu asupra unor
persoane.
Norme de procedura in timp – legea are efecte de la intrarea in vigoare pana la
abrogarea ei.
Legile civile nu sunt retroactive sau ultra-active.
In cazul civil- se aplica legea veche care e corecta, dar cu dispozitie din legea
noua.
In cazul penal- prevaleaza legea noua daca e mai favorabila.

Dreptul procesual civil in timp si in saptiu

Aspect- intern –stat unitar inseamna ca exista o lege unitara
Functiile dreptului procesual comparat – sistem de drepturi romano –german.
Functia documentara- permite cunoasterea drepturilor altor tarisi evidentierea
asemanarilor si diferentelor.
Functia normativa-completeaza functia documentara. La noi acte normative sa
se tina seama de solutiile adoptate de alte legi.

Tratatele internationale sunt foarte importante!

Reflectarea spatiului in normele de procedura civila
Pentru trimiterea citatiei, se poate alege domiciliul si sediul.
Aplicarea normelor procedurale asupra unei persoane se face sub principiul
legalitatii inscris atat in Constitutie, cat si in legea pentru organizarea
judecatoreasca.
Cetatenii straini si apartizii care traiesc in tara noastra se bucura de protectia
generala a persoanelor si averilor garantata prin Constitutie.
Legea romaneasca se aplica si pe navele si aeronavele aflate pe alte
teritorii!

Curs 3
Actul jurisdcional- manifestare de vointa prin care un organ cu independenta
functionala solutioneaza cu putere de lucru judecat dupa o procedura bazata
pe principiul contradictorialitatii, litigii juridice, creand, modificand sau
desfiintand drepturile si obligatiile pentru parti si pentru organele de
executare.

Trasaturi:
-emis de la un judecator independent si care se supune numai legii
-activtatea de jurisdictie se desfasoara cu suspendarea riguroasa a formelor si
regulilor procedurale prestabilite de lege
-solutiile pronuntate de judecator sunt date cu putere de lucru judecat (asupra
a ceea ce s-a judect o data, nu se mai revine) – are caracter jurisdictional

Judecatorul:
-solutioneaza cereri cu caracter contencios
-se pronunta in procedurile necontencioase
-ia act de tranzactia partilor prin care se stinge litigiul inceput si pronunta o
hotarare de expedient care este un adevarat contract judiciar
-ia masuri pentru desfazsurarea judecatii care pot fi calificate ca acte de
administrare judiciara.
Procedura contencioasa- orice persoana care cere folosinta drepturilor civile
poate sa fie parte in judecata pentru stabilirea unui drept potrivnic fata de alta
persoana.
Procedura necontencioasa-cererile pentru dezlegarea carora este nevoie de
mijlocirea instantelor fara insa sa se urmareasca stabilirea unui drept potrivnic
fata de o alta persoana.
Curs 4
Criteriile pe baza carora se poate identifica actul jurisdictional:
1. Criteriul formal- aspecte:
-Judecatorul se exprima prin decizii scrise (hotarari judecatoresti care produc
efecte relative numai cu privire la partile din proces)
-Judecatorul se exprima prin decizii ulterioare in raport cu diferendul pe care-l
solutioneaza. Judecatorul nu intervine pentru a preveni un eventual atentat la
un drept subiectiv, ci pentru a rezolva o situatie conflictuala existenta. Partea
care-l sesizeaza pe judecator trebuie sa aiba un interes legitim, personal si
actual.
-judecatorul sse pronunta prin acte solemne. Hotararea se pronunta in sedinta
publica chiar daca dezbaterile au avut loc in sedinta secreta, iar cu ocazia
redactarii ea trebuie motivata, adica judecatorul trebuie sa dezvaluie
rationamentul in fapt si in drept care justifica solutia sa, raspunzand in acest fel,
partilor.
-Activitatea judecatorului se desfasoara sub forma de proces dupa o procedura
particulara care impune respectarea publicitatii dezbaterilor, a
contradictorialitatii sai a dreptului la aparare.
2. Criteriul functional:
-judecatorul se supune numai legii. Actul sau cuprinde o constatare care este
rezultatul vevrificarii conformitatii faptelor litigioase in raport cu regulile de
drept si decizia pronuntata de judecator exprima vointa legii.
-actul judecatoresc se bucura de autoritate de lucru judecat
3. Criteriul organic”
-independenta instantei si a judecatorului
-principiul instantelor succesive . Datorita acestui principiu actul jurisdictional
poate fi facut si refacut prin intermediul cailor de atac (la instantele
superioare).
- principul colegialitatii – actul jursdictional este rezultatul unei deliberari
colective din care rezulta garantii privind impartialitatea.
Justita ca serviciu public
Principii care guverneaza organizarea justitiei ca serviciu public:
-Justitia –monopol de stat- nici o alta autoritate in afara instantelor
judecatoresti legal instituite nu pot imparti justitia prin intermediul hotararilor
de autoritate a lucrului judecat si de forta executorie.
-Statul este obligat sa imparta justitia cand e solicitat. De la principiul conform
caruia justitia constituie monopol de stat exista o exceptie partiala – arbitrajul
– calitatea de judecator este conferita unor simpli particulari numiti arbitrii care
sunt investiti direct de stat cu putere de a judeca.
-arbitrajul constituie un mod de jurisdictie particulara pe baza conventionala
-arbitrii solutioneaza cazuri prin hotarari arbitrare
O data comunicata partilor, hotararea are efectul unei hotarari judecatoresti si
se bucura de autoritatea lucrului judecat.
Hotararea arbitrala:
-nu poate fi desfiintata decat prin actiune in anulare care este de competenta
instantelor judecatoresti
-e investita cu formula executorie de instantele judecatoresti
Legea confera arbitrilor puterea de a spune drepturile, de a rezolva litigii, deci,
de recunoasterea jurisdictiei, dar anularea hotararii judecatoresti este de
competenta instantelor judecatoresti, iar arbitrii nu pot impune exercitarea
fortata a hotararilor lor.
Curs 5
Organizarea justitiei pe sistemul dublului grad de jurisdictie

Organizarea justitiei pe sistemul dublului rad de jusisictie are ca justificare

optimizarea deciziei finale, actiunea fiind examinata a doua oara de alti
judecatori.
Egalitatea in fata justitiei
Justitia se infaptuieste in mod egal persoanele fara deosebire de rasa,
nationalitate, origine etnica, limba, religie, sex, apartenenta politica, avere sau
origine sociala.
Egalitatea este si un principiu constitutional subliniindu-se ca nimeni nu e
mai presus de lege.
Fiecare dintre parti se bucura de aceleasi drepturi (probe, aparari, cai de atac).
Gratuitatea justitiei – partile nu trebuie sa plateasca judecatorii care
solutioneaza cauza, nici pe procurori sau grefieri.
Procesul civil presupune numeroase cheltuieli: taxa de timbru, timbru
judiciar, onorarii de avocat, cheltuieli de deplasare, administrare de fond.
Jurisdictiile sunt permanente si sedentare.
Toate instantele judecatoresti sunt permanente in sensul ca functia lor se
indeplineste in mod continuu fara alte intreruperi decat cele provocate de
zilele nelucratoare stabilite sau de sarbatorile legale declarate nelucratoare.
Vacanta judecatorilor nu inseamna o intrerupere a activitatii instantelor
judecatoresti in materie civila continuand sa fie solutionate cauzele considerate
urgente.
Cand juristictiile sunt sedentare inseamna ca au localitatea stabilita prin
lege unde au un sediu determinat si cunoscut.
Pentru sistemul judecatorului unic ar pleda urmatoarele argumente:
-s-ar da sens responsabilitatii judecatorilor si, deci, ar trebui sa judece mai
atent
-s-ar micsora numarul judecatorilor, rezultand ca cei ramasi sa fie mai bine
platiti.
-cauzele aflate pe rol ar putea fi distribuite unui numar mai mare de judecatori.
-justitia ar fi mai simpla

Dezavantaje:
Impotriva acestui sistem s-a retinut ca un singur judecator nu poate intruni in
acelasi grad de perfetiune toate cunostintele cerute de un bun magistrat.
Poate mai usor sa dea solutii arbitrare – e subiectiv
E mai accesibil la coruptie.

Sistemul colegial
Avantaje: - orefa garantia unei justitii mai bune in raport cu sistemul
judecatoresc unic din urmatoarele considerente: datorita schimbului de idei si
dialogului dintre judecarilor care au loc cu ocazia deliberarii.
E o garantie a impartialitatii datorita controlului reciproc dintr judecatori
si ofera posibilitatea formarii judecatorilor tineri care vor intra in complet
alaturi de judecatorii mai experimentati.
In Romania este folosit sistemul mixt – judecator unicin procese simple
- Sistemul colegial in celelalte cauze
Curs 6
17.11.2010

Unitatea functiilor jurisdictionale

Instantele judecatoresti sunt constituite in sectii specializate, judecatorii
putand sa fie trecuti de la o sectie la alta.
Administrarea instantelor judecatoresti
Justitia – serviciu public care este coordonat de Ministerul Justitii,
Consiliul Superior al Magistratirii, un rol important avand presedintii instantelor
de judecata si serviciile auxiliare acestora.
Actiunea civila este mijlocul legal prin care o persoana cere instantei
judecatoresti fie recunoasterea dreptului sau, fie realizarea acestui drept.
1. Actiunea civila nu poate fi conceputa decat in legatura cu protectia
drepturilor subiective civile.
2. Actiunea civila cuprinde totalitatea mijloacelor procesuale prevazute
de legea procesuala pentru protectia dreptului subiectiv (cererea de
chemare in judecata, administrarea probelor, mijloace de aparare,
caile de atac)
3. Actiunea civila e uniforma (cuprinde acelasi mijloace procesuale,
indiferent de drepturile care se valorifica).
Definirea si natura juridica a dreptului la actiune
Unul dintre elementele dreptului civil e dreptul la actiune. Dreptul
subiectiv civil: dreptul subiectului activ (reclamantul) de a recurge la o actiune,
de a avea o anumita conduita in limitele de termen, de lege si de a pretinde
subiectului pasiv (paratului) sa aiba o anumita conduita: sa dea, sa faca sau sa
nu faca ceva.
Dreptul la actiune – serie de drepturi: de a sesiza instanta, de a solicita
probe, de a exercita caile de atac, de a obtine executarea silita; pe care titularul
sa le poata exercita partial sau in totalitate.
Elementele actiunii civile: partile, obiectul actiunii, cauza.
 Partile: paratul si reclamantul (persoane fizice sau juridice). Actiunea
civila nu poate fi conceputa fara existenta cel putin a unei persoane fizice sau
juridice care sa fie interesata in realizarea sau protejarea unui drept subiectiv.
Partile sunt:
Reclamant si parat – instanta de fond
Apelant si incriminat – instanta de apel
Recurent si incriminat – instanta de recurs

Curs 7
24.11.2010

Obiectul actiunii civile

Actiunea civila are ca obiect intotdeauna protectia unui drept sau interes.
Cauza actiunii civile reprezinta scopul catre care se indreapta vointa celui
ce reclama sau a celui care se apara.
Trenuie sa existe, sa fie reala si licita.
Cauza sa fie reala- adica pornirea actiunii sa fie determinata de scopul pe
care titularul dreptului urmareste sa-l obtina prin hotarare judecatoreasca.
Atunci cand actiunea e disimulata in spatele unei aparente inselatoare, cauza
este falsa.
Cauza – licita si morala – in concordanta cu legea si cu regulile de
comportare morala.
Conditii de exercitiu ale actiunii civile
Exercitiul actiunii e liber – nimeni nu poate fi tras la raspundere pentru
faptul ca a invocat pretentii nejustificate, iar pe de alta parte exercitiul nu se
supune unei garantii sau autorizatii prealabil.
Actiunea e facultativa in sensul ca nimeni nu poate fi constrans sa o
exercite contra vointei sale.
 Pentru exercitare actiunii se cer indeplinite cumulativ 4 conditii:
Drept interes capacitate procesuala, calitate procesuala.
.....de exercitare a actiunii – aceea de a afirma existenta unui drept subiectiv
civil care se cere protejat.

Conditii:
-Recunoascut si ocrotit de lege – sa nu contravina legii sau bunelor moravuri
-sa fie exercitat in limitele sale externe, adica numai potrivit cu scopul
econonico-social pentru care a fost recunoscut de lege. Sa fie exercitata buna
credinta.
-actuala – sa nu fie de prescriptie
-actual – sa nu fie supus unui termen
Conditia actului civil e interesul.
Interesul – material- cand se urmareste obtinerea unui folos de ordin material.
Moral – in situatiile in care se urmareste obtinerea unei satisfactii sufletesti.
Cerinte:
-sa nu fie in contradicite cu legea
-personal
-nascut si actual
Capacitatea civila face parte din capacitatea juridica a persoanei care
contesta in capacitatea de a avea drepturi si obligatii civile.
Prin incheierea de acte juridice si cuprind 2 elemente:
-capacitatea de folodinta
-capacitatea de exercitiu.
Capacitatea procesuala de folosinta e acea parte a capacitatii procesuale
care consta in aptitudinea unei persoane de a avea drepturi si obligatii pe plan
procesual.
Persoanele fizice de la nastere pana la moarte.
 Persoanele juridice de la infiintare pana la dizolvare.
Capacitatea procesuala de folosinta - acea parte a capacitatii procesuale
care consta in aptitudinea unei exercitiu care ar folosi unui drept de a .........
singur drept in justitie exercitand perrsonal drepturi procesuale si indeplinind
obligatiile procesuale.
In cazul in care persoanelor fizice – capacitatea de exercitiu deplina
incepe de la data cand persoana devine majora, adica la 18 ani.
Minora la 16 ani dobandeste prin casatorie capacitate deplina de
exercitiu.

Curs 8
8.12.2010
Reprezentarea intervine in cazul in care persoanele fizice lipsite de
capacitate de exercitiu (minorii sub 14 ani) si in cazul persoanelor puse sub
interdictie. Acestia nu stau in proces personal, ci prin reprezentantii lor legali
care pot fi parintii/tutorele, iar in cazul interzisilor, curajul.
Asistarea – in cazul persoanelor cu capacitate de exercitiu restransa – a
minorului intre 14-18 ani. Acestia vor sta personal in proces, dar asistati de
parinti/tutore care semneaza alaturi de minori cererile adresate instantei. Daca
minorul implineste 14 ani in timpul procesului, reprezentarea se transforma in
asistare si minorul va trebui reprezentat personal, parintii/tutorele asistandu-l
doar.
Autorizarea intervine in cazul in care reprezentantul legal al celui lipsit de
capacitate de exercitiu sau ocrotitorul legal ce asista pe minorul cu capacitate de
exercitiu restransa face acte procedurale de dispozitie, precum :
- renuntarea la judecata sau la dreptul subiectiv
- Renuntarea la o cale de atac sau retragerea ei
- achesarea
- tranzactia
Sanctiunea capacitatii de judecata procedurala
Actele de procedura facute de o persoana fizica sau juridica fara
capacitateprocedurala de folosinta sunt lovite de nulitate absoluta.
Exceptia lipsei capacitatii procesuale de folosinta poate fi ridicata de
oricare dintre parti, de procurori/instanta din oficiu pe tot parcursul procesului.
Calitate procesuala activa presupune existenta unei identitati intre
persoana reclamantului si persoana care e titular al dreptului in raport juridic
dedus judecatii.
Capacitatea procesuala pasiva presupune existenta unei identitati intre persoana
paratului si cel obligat in raport juridic depus judecatii.
Lipsa calitatii poate fi invocata de partea interesata, inclusa de procurorul
sau instanta din oficiu. In caz de admitere atrage respingerea actiunii.
Participanti la activitatea de judecata civila a cauzelor:
-instanta
-partile
-alte persoane si organe care poarta denumirea de participanti la procesul civil.
Dintre participanti, unii influenteaza in mod hotarator existenta si
desfasurarea procesului civil, astfel incat in literatura de specialitate sunt numiti
subiecti ai procesului civil. Au aceasta calitate instanta judecatoreasca, partile
procesului.
In afara de subiectii procesului civic exista si alti participanti care
contribuie la buna desfasurare a procesului civic (martori, interpreti).
In conformitate cu art. 282 din Codul Civil pot fi parti in conflictul de
munca angajatorii (utilizeaza angajati pentru munca temporara) si angajati,
sindicate – patronate si existenta altor persoane fizice /juridice care au aceasta
vocatie in temeiul legilor speciale sau al codului de procedura civila.

Coparticiparea procesuala
Legea procesuala ingaduie ca mai multe persoane sa fie impreuna
reclamante, partate daca obiectul pricinii de un drept sau obligatie comuna, sau
daca drepturile si obligatiile lor au aceeasi cauza, situatie cunoascuta in literatura
si procedura judiciara sub numele de coparticipare procesuala.
Coparticiparea procesuala exista in fata instantei de fond continua, de
regula, in celelalte etape ale procesului, dar nu e obligatoriu.
Conditiile necesare pentru a fi parte in proces:
-fie ca e vorba de un litigiu cu doua parti, fie de o coparticipare procesuala
indiferent de forma procesuala folosita (cerere de chemare in judecata /atac), o
persoana pentru a putea fi parte in procesul civil trebuie sa indeplineasca
cumulativ conditiile de existenta ale actiunii.
-Sa pretinda un drept.
-sa justifice un interes
-sa aiba capacitate procesuala
-sa aiba calitate procesuala