Procedura constituirii şi reconstituirii dreptului de proprietate

privată asupra terenurilor

Reconstituirea dreptului de proprietate, potrivit legii nr. 1/2000, este

guvernată de două principii, respectiv principiul restituirii în natură a terenurilor în
limita a maxim 50 ha. şi principiul reconstituirii dreptului de proprietate pe vechile
amplasamente . Numai acolo unde aplicarea celor două principii nu este posibilă,
legea prevede posibilitatea, potrivit art. 3 alin. 3, acordării de despăgubiri, pentru
diferenţa de teren neretrocedată . Potrivit art. 40 din legea nr. 1/2000, Guvernul va
stabili prin hotărâre modul de evaluare al terenurilor, sursele de financiare şi
modalităţile de plată către foştii proprietari, începând cu plata despăgubirilor,
potrivit art. 3 alin. 4 din lege, pentru suprafeţele cele mai mici ce nu pot fi
retrocedate .
În vederea stabilirii dreptului de proprietate privată, atribuirea efectivă a
terenurilor şi eliberarea titlurilor de proprietate s-a constituit, în fiecare comună şi
oraş, câte o comisie locală condusă de primarul localităţii respective ( H.G. nr.
1172/2001 ) . Comisiile locale au funcţionat sub îndrumarea unei comisii judeţene
condusă de către prefect .
Comisiile locale sunt constituite din : primar – în calitate de preşedinte al
comisiei, viceprimarul, secretarul consiliului local – în calitate de secretar al
comisiei, un inginer agricol, reprezentanţi ai inspectoratului silvic şi ai districtelor
silvice, 1-3 reprezentanţi ai proprietarilor – locuitori ai localităţii .
Comisiile judeţene sunt constituite din : prefectul judeţului – în calitate de
preşedinte al comisiei, subprefectul judeţului, secretarul general al Prefecturii – în
calitate de secretar al comisiei, directorul direcţiei de contencios administrativ şi
controlul legalităţii, directorul general al direcţiei generale pentru agricultură şi
industrie alimentară, directorul general al oficiului judeţean de cadastru geodezie şi
cartografie, .
Comisiile locale au următoarele atribuţii principale :
- preluarea şi înregistrarea cererilor pentru atribuirea terenurilor în proprietate
sau folosinţă,
- stabilirea mărimii şi amplasamentului suprafeţei de teren ce urmează a fi
atribuită în proprietate,
- pregătirea documentaţiei tehnice necesară pentru eliberarea titlurilor de
proprietate,
- primirea contestaţiilor şi transmiterea lor Comisiei judeţene împreună cu
documentaţia întocmită,
- punerea în posesie a persoanelor îndreptăţite, după validarea de către comisia
judeţeană a propunerilor comisiilor locale .
Comisiile judeţene au următoarele atribuţii principale :
 - organizarea, coordonarea şi instruirea comisiilor locale,
- verificarea legalităţii propunerilor comisiilor locale,
- soluţionarea contestaţiilor persoanelor nemulţumite,
- validarea sau invalidarea măsurilor stabilite de comisiile locale,
- emiterea titlurilor de proprietate asupra terenurilor .
Comisiile locale şi judeţene îşi desfăşoară activitatea în plen, în prezenţa
majorităţii membrilor lor .Hotărârile comisiilor locale şi ale celei judeţene se adoptă
cu majoritate membrilor prezenţi şi se consemnează într-un proces verbal semnat
de toţi participanţii .
Legea fondului funciar prevede că reconstituirea sau constituirea dreptului de
proprietate asupra terenului se face la cerere prin eliberarea unui titlu de proprietate,
în limita suprafeţei la care este îndreptăţită fiecare persoană, şi respectiv, familie .
Familia, în sensul acestei legi, se compune din soţi şi copiii necăsătoriţi, dacă
gospodăresc împreună cu părinţii lor .
Procedura reconstituirii şi constituirii dreptului de proprietate privată asupra
terenurilor începe cu depunerea de către persoanele interesate a unei cereri la
primăria localităţii unde este situat terenul solicitat .
Cererea de stabilire a dreptului de proprietate trebuia înregistrată la consiliul
local, în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a legii, termen ce a fost
prelungit ulterior de mai multe ori ( legea nr. 29/1991, legea nr. 169/1997, O.U.G.
nr. 1/1998,legea 247/2005 ) . Prin art. 33 din legea nr. 1/2000 s-a prevăzut că
persoanele fizice şi juridice care nu au depus, în termenul prevăzut de lega nr.
169/1997, cereri pentru reconstituirea dreptului de proprietate sau, după caz, actele
doveditoare, pot formula astfel de cereri în termen de 60 de zile de la data intrării în
vigoare a acestei legi .
Cererea trebuia formulată de către fiecare persoană îndreptăţită, iar când sunt
mai mulţi moştenitori, cererea se putea face şi în comun, cu condiţia ca fiecare
dintre aceştia să o semneze . Cererea trebuia să cuprindă următoarele date :
- numele şi prenumele solicitantului şi ale părinţilor,
- calitatea în care formulează cererea,
- gradul de rudenie cu foştii proprietari ai terenului, în cazul moştenitorilor
legali,
- suprafaţa de teren la care se socoteşte îndreptăţit solicitantul,
- alte date necesare pentru stabilirea dreptului de proprietate .
La cerere se anexa următoarele documente :
- declaraţia pe proprie răspundere privind suprafaţa de teren pe care solicitantul
o are în proprietate şi suprafaţa de teren la care este îndreptăţit,
- acte de proprietate ( contracte, extrase C.F. ),
- certificat de moştenitor ( dacă este cazul ),
- hotărâre judecătorească ( dacă există ),
- certificat de naştere,
- certificat de deces al autorului, în cazul moştenitorilor,
 - orice alte acte din care să rezulte dreptul de proprietate asupra terenului
solicitat.
Potrivit art. 10 al legii nr. 18/1991, dovada dreptului de proprietate se poate
face cu :
- evidenţele cooperativei agricole de producţie,
- cererile de înscriere în cooperativa agricolă de producţie,
- registrele agricole de la data intrării în cooperativă,
- actele de proprietate, inclusiv extrase de carte funciară,
- orice alte probe, inclusiv declaraţii de martori .
Cererea putea fi depusă personal, iar solicitantul prezenta actele doveditoare
în
original şi câte o copie simplă semnată pentru conformitate , la comisie rămânând
numai copiile acestor acte .Cererea putea fi transmisă şi prin poştă .
În toate cazurile cererea putea fi rezolvată fără prezenţa solicitanţilor,
prezenţa lor fiind obligatorie, doar la primirea titlului, care trebuia semnat, precum
şi la punerea în posesie .
Stabilirea dreptului de proprietate pentru foştii proprietari aflaţi în viaţă se
face pe numele acestora, iar în cazul când aceştia sunt decedaţi, pe numele
moştenitorilor lor.
Când sunt mai mulţi moştenitori solicitanţi, stabilirea dreptului de proprietate
se face pe numele tuturor moştenitorilor .Când există şi moştenitori testamentari
care au solicitat reconstituirea proprietăţii asupra terenurilor, ei vor fi trecuţi de
asemenea în titlul de proprietate împreună cu ceilalţi moştenitori legali care au
vocaţie succesorală, urmând ca raporturile dintre ei să fie soluţionate conform
dreptului comun .
Comisiile locale, primind cererile persoanelor îndreptăţite împreună cu actele
doveditoare, analizează aceste documente şi întocmesc listele cu propunerile privind
suprafaţa de teren ce I se cuvine fiecărui solicitant. Listele cu propunerile acestor
comisii se afişează la sediul consiliului local pentru luarea la cunoştinţă de către cei
interesaţi . Persoanele nemulţumite de propunerile stabilite de comisia locală puteau
face contestaţie în termen de 5 zile de la afişarea propunerilor . Contestaţia trebuia
înaintată spre rezolvare comisiei judeţene, în termen de 30 de zile de la depunere .
Comisiile locale, imediat după expirarea termenelor arătate mai sus, aveau
obligaţia să înainteze comisiei judeţene întreaga documentaţie ( dosarele cu cererile
şi actele doveditoare anexate, lista cu propunerile întocmite şi procesele verbale prin
care au fost aprobate ) .
Comisia judeţeană trebuia să analizeze propunerile comisiilor locale şi să
soluţioneze contestaţiile depuse, să valideze sau să invalideze propunerile primite şi,
apoi, să le transmită, împreună cu hotărârile adoptate, comisiilor locale, prin
delegat, în termen de 3 zile de la adoptare .
Comisiile locale aveau obligaţia să afişeze imediat la sediul consiliului local
listele cu propuneri, după validarea sau invalidarea lor de către comisia judeţeană, şi
să comunice persoanelor interesate, sub semnătură, hotărârea comisiei judeţene
privind soluţionarea contestaţiilor sau invalidarea propunerilor comisiilor locale .
Împotriva hotărârii comisiei judeţene, persoanele nemulţumite puteau face
plângere la judecătoria în raza căreia era situat terenul, în termen de 30 de zile de la
data la care au luat la cunoştinţă de această hotărâre . Plângerea suspendă executarea
.
Sentinţa civilă pronunţată de judecătorie este supusă căilor de atac prevăzute
în Codul de procedură civilă . Pe baza hotărârii judecătoreşti definitive, comisia
judeţeană care a emis titlul îl va modifica, înlocui sau desfiinţa, după caz .

Eliberarea titlurilor de proprietate şi punerea în posesie a persoanelor

îndreptăţite :

Titlul de proprietate se emite de către Comisia judeţeană de aplicare a Legii

fondului funciar, pe baza documentelor înaintate de către comisiile locale, după
validarea propunerilor înaintate de către comisii .
Documentaţiile se trimit în două exemplare, din care unul se reţine şi se
depozitează la arhiva oficiului de cadastru şi organizarea teritoriului din cadrul
judeţului .
Titlurile de proprietate sunt formulare cu regim special .
Titlul de proprietate, pentru cetăţenii în viaţă, se emite persoanelor
îndreptăţite ( soţ, soţie ), iar pentru moştenitori se emite un singur titlu de
proprietate pentru terenurile ce au aparţinut autorului lor, în care se nominalizează
toţi solicitanţii îndreptăţiţi, urmând ca pentru ieşirea din indiviziune, aceştia să
procedeze potrivit dreptului comun.
Titlul se semnează de către prefect, directorul general al Direcţiei generale
pentru Agricultură şi Alimentaţie şi de către directorul oficiului de cadastru şi
Organizare a Teritoriului . Titlurile se transmit comisiilor locale care le vor înscrie
în registrul agricol, iar apoi le vor înmâna, sub semnătură, persoanelor îndreptăţite .
În acest scop, comisiile locale vor întocmi un registru care va cuprinde numele şi
prenumele titularului, numărul titlului de proprietate şi semnătura titularului .
În cazul peroanelor care au formulat plângeri la judecătorie, titlurile de
proprietate se vor completa după pronunţarea hotărârii judecătoreşti.
În baza titlului de proprietate, comisia locală va proceda la delimitarea
zonelor teritoriale în care urmează să fie puşi în posesie titularii. Această delimitare,
precum şi parcelarea pe proprietari se face pe baza planului de situaţie al fiecărei
localităţi şi al măsurătorilor topografice .
Potrivit art. 14 alin. 2 din legea nr. 18/1991, republicată, atribuirea efectivă a
terenurilor se face, în zona colinară, pe vechile amplasamente, iar în zonele de
câmpie, pe sole stabilite de comisie şi nu neapărat pe vechile amplasamente ale
proprietăţii . Ulterior, prin art. 2 alin. 1 din legea nr. 1/2000, regula punerii în
posesie pe vechile amplasamente a fost generalizată, cu condiţia ca acestea să fie
libere, adică să nu fie ocupate de construcţii sau să nu fi făcut obiectul punerii în
posesie în favoarea altor persoane cărora li s-a reconstituit dreptul de proprietate . În
acest sens . legea nr. 1/2000 prevede că drepturile dobândite cu respectarea
prevederilor legii fondului funciar, pentru care au fost eliberate adeverinţe de
proprietate, procese verbale de punere în posesie sau titlul de proprietate, rămân
valabile fără nici o altă confirmare .
Punerea în posesie a proprietarilor se va face în prezenţa fiecărui proprietar
care va semna tabelul de luare în primire a terenului . În acest scop, comisiile locale
trebuie să încunoştinţeze în scris, cu confirmare de primire, persoanele care au
domiciliul în alte localităţi şi cărora li s-a stabilit dreptul de proprietate, asupra datei
la care va avea loc punerea în posesie .
Pentru persoanele care au domiciliul în localitate, comisiile locale afişează la
sediul lor data punerii în posesie, utilizând totodată orice alte mijloace de
comunicare.
Marcarea parcelelor se face prin ţăruşi sau borne care se asigură de către
fiecare proprietar .
În situaţia în care mai rămân terenuri neatribuite, comisia locală le va delimita
pe planul cadastral şi în teren şi le va preda consiliului local în administrare, urmând
a fi folosite în conformitate cu prevederile legii.
După punerea în posesie a tuturor proprietarilor, O.C.O.T. va redacta un plan
de situaţie cu noua parcelare a teritoriului şi cu numerotarea topografică
corespunzătoare, în două exemplare, din care un exemplar rămâne la acesta, iar unul
se predă consiliului local .
Precizăm că, datorită faptului că eliberarea titlurilor de proprietate s-a dovedit
a fi, în practică, o activitate voluminoasă şi anevoioasă, comisiile locale şi judeţene
au recurs într-o primă fază, până la completarea şi înmânarea acestor titluri, la
emiterea unor adeverinţe de proprietate pe baza cărora s-a făcut şi punerea în
posesie . Aceste adeverinţe au un caracter provizoriu şi ele îşi încetează valabilitatea
o dată cu emiterea şi înmânarea titlurilor de proprietate .
Trebuie reţinut că titlurile de proprietate se eliberează numai în cazurile în
care dreptul de proprietate asupra terenului a fost stabilit prin hotărârea comisiei
judeţene şi nu prin ordin al prefectului, acesta din urmă constituind el însuşi actul de
proprietate.

Reglementări speciale a unor categorii de terenuri :

1. În zonele necooperativizate, reconstituirea dreptului de proprietate se va

face din terenurile aflate în proprietatea statului şi în administrarea primăriilor, la
propunerea acestora, prin ordinul prefectului .
2. Cererile referitoare la reconstituirea dreptului de proprietate asupra
terenurilor aflate în proprietatea statului în baza decretului nr. 712/1966 sau a altor
acte normative speciale pot fi formulate oricând . Acestea nu sunt supuse unui
anumit termen socotit de decădere, ca în cazul constituirii şi reconstituirii dreptului
de proprietate asupra terenurilor agricole proprietate cooperatistă sau din
proprietatea statului . Atribuirea în proprietate se face prin ordin al prefectului la
propunerea primăriilor, pe baza verificării situaţiei juridice a terenurilor . Cei
nemulţumiţi se pot adresa cu o plângere judecătoriei, în baza art. 54 şi 53 din legea
nr. 18/1991.
3. Potrivit dispoziţiilor art. 25 din legea nr. 1/2000, reconstituirea dreptului de
proprietate şi punerea în posesie a titularilor, în cazul terenurilor forestiere, precum
şi eliberarea titlurilor de proprietate se fac de comisiile locale şi, respectiv,
comisiile judeţene, în condiţiile şi cu procedura stabilite în legea fondului funciar,
republicată, conform legii nr. 1/2000 şi a Regulamentului aprobat prin H.G. nr.
1172/2001 .
4. În cazul cererilor formulate de consiliile locale, actele de reconstituire a
dreptului de proprietate şi eliberarea titlului de proprietate se vor face pe numele
comunie, oraşului sau al municipiului, ca persoane juridice,iar titlul se va înmâna
primarului .
5. Potrivit articolul 8 din legea nr. 1/2000, persoanelor fizice cărora li s-a
stabilit calitatea de acţionar la societăţile comerciale pe acţiuni agricole sau
piscicole, indiferent dacă au încheiat sau nu contracte de locaţiune, li se restituie în
natură suprafeţele agricole, pe baza documentelor care atestă fosta proprietate, în
perimetrul acestor societăţi . Legea obligă comisia judeţeană de aplicare a legii
fondului funciar să emită titlu de proprietate şi să pună în posesie pe titular .
6. În ceea ce priveşte constituirea dreptului de proprietate privată asupra
terenurilor agricole foste proprietate a C.A.P., rămase la dispoziţia comisiei locale
din terenurile aduse în cooperativă de către cei care au decedat fără moştenitori sau
care nu au fost cerute spre restituire,, atribuirea în proprietate celor interesaţi se face
prin ordin al prefectului, la propunerea comisiei locale de aplicare a legii nr.
18/1991 .
7. Cu privire la terenurile proprietate de stat atribuite în folosinţă veşnică sau
în folosinţă pe durata existenţei construcţiei în vederea construirii de locuinţe
proprietate personală, atribuirea în proprietate a acestora se face prin ordinul
prefectului, la propunerea consiliilor locale, pe baza verificărilor situaţiei juridice şi
faptice a terenurilor .

Inalienabilitatea temporară a terenurilor agricole :

Articolul 1310 Cod civil consacră principiul liberei circulaţii a bunurilor

susceptibile de a forma obiectul dreptului de proprietate . Tot articolul 1310
stabileşte şi excepţia de la această regulă, în sensul că prin lege se poate stabili
prohibirea înstrăinării anumitor bunuri, care sunt scoase din circuitul civil .
Aceste prohibiţii pot fi absolute, când anumite bunuri, care prin natura lor sau
printr-o declaraţie a legii sunt de uz public şi deci inalienabile, sau relative, care se
referă la bunuri, care deşi nu sunt declarate inalienabile, pot fi vândute doar numai
de anumite persoane sau numai în anumite condiţii .
 Prin legea nr. 18/1991 au fost declarate inalienabile temporar anumite bunuri
imobile, cum este situaţia terenurilor agricole asupra cărora s-a constituit dreptul de
proprietate, potrivit art. 19 alin. 1, art. 21 şi art. 43 din lege .
Art. 19 alin. 1 stabileşte condiţiile pe care trebuie să le îndeplinească cei care
solicită să li se constituie un drept de proprietate asupra terenurilor care s-au aflat în
patrimoniul C.A.P.-urilor, respectiv să fi lucrat efectiv cel puţin trei ani în fostele
C.A.P.-uri sau să nu fi adus teren în cooperativă, sau să fi adus mai puţin de 5.000
mp., indiferent dacă au fost cooperatori sau angajaţi, să-şi stabilească domiciliul în
localitatea respectivă şi să nu aibă teren în proprietate, în acea localitate .
Articolul 20 din lege dispune că în localităţile cu excedent de suprafaţă de
teren agricol şi cu deficit de forţe de muncă în agricultură se poate atribui, fără alte
condiţii, celor care solicită în scris terenuri agricole până la 10 ha. în echivalent
arabil de familie, iar dacă solicită aceasta alte familii din alte localităţi, se impune
obligaţia de a-şi stabili domiciliul în localitatea unde cer teren agricol şi de a renunţa
la proprietatea avută în extravilan, în localitatea de unde pleacă .
Prin prevederile art. 43 din legea nr. 18/1991 în ce priveşte constituirea
dreptului de proprietate, se dispune că în zonele montane cu climă defavorizată, se
pot atribui, la cerere, terenuri agricole celor care solicită în scris aceasta, cu condiţia
ca să se oblige să le lucreze şi să creeze gospodării. În acest caz atribuirea făcându-
se prin ordin al prefectului în limita a 10 ha. în echivalent arabil de familie, la
propunerea primăriilor locale .
În toate aceste cazuri de constituire a unui drept de proprietate asupra unui
teren agricol, potrivit art. 32 din legea nr. 18/1991, beneficiarilor dreptului de
proprietate le este interzisă înstrăinarea terenurilor prin acte între vii, timp de 10 ani
socotiţi de la începutul anului următor celui în care s-a făcut înscrierea .
Nerespectarea acestei dispoziţii legale imperative este sancţionată de lege cu
nulitatea absolută a actului de înstrăinare, nulitate ce poate fi invocată de către
primărie, prefectură, de către procuror sau de orice persoană interesată .
Articolul 49 din legea nr. 1871991 prevede că persoanele cărora li s-a
constituit dreptul de proprietate în condiţiile art. 19 alin. 1, 21 şi 43 sunt obligate să
respecte întocmai condiţiile impuse de lege, astfel că, dacă nu le respectă, ei pierd
dreptul de proprietate asupra terenurilor şi construcţiilor realizate pe acestea .

Soluţionarea litigiilor ivite ca urmare a aplicării legii nr. 18/1991 :

Competenţa de soluţionare a plângerilor împotriva actelor emise de comisiile

de aplicare a legii nr. 18/1991 aparţine judecătoriei în raza căreia se află terenul .
Legiuitorul a dat spre soluţionare instanţelor de drept comun atât
soluţionarea litigiilor referitoare la valabilitatea titlului, cât şi a celor referitoare la
nulitatea actelor emise în cadrul procesului de constituire, reconstituire a dreptului
de proprietate asupra terenurilor, potrivit art. 53-56 din lege . Pot forma obiectul
plângerii adresate direct judecătoriei : hotărârile comisiei judeţene de aplicare a
legii, ordinul prefectului de atribuire a dreptului de proprietate, orice act
administrativ al unui organ administrativ care a refuzat atribuirea terenului sau
propunerile de atribuire a terenului, modificarea sau anularea propriei hotărâri de
către comisie .
Instanţelor de drept comun le revine competenţa de a soluţiona acţiunile în
constatarea nulităţii absolute a actelor juridice reglementate de art. III din lege nr.
169/1997 : actele de reconstituire sau de constituire a dreptului de proprietate, în
favoarea persoanelor fizice care nu erau îndreptăţite, potrivit legii, la astfel de
reconstituiri sau constituiri, actele de constituire a dreptului de proprietate pe
terenuri agricole aflate în domeniul public, actele de reconstituire sau constituire a
dreptului de proprietate în intravilanul localităţilor, pe terenuri revendicate de foştii
proprietari, cu excepţia celor atribuite conform art. 24 din lege . În situaţia în care,
pe terenurile care au făcut obiectul unor acte juridice constatate nule s-au edificat
construcţii de orice fel, sunt aplicabile dispoziţiile art. 494 C.Civil .