EXPERIEN E DE TRADUCERE LITERAR ÎN SPA IUL BASARABEAN

_________________________________________________________________________________
CONSIDERA IUNI CU PRIVIRE LA ASPECTUL FONETICO-
FONOLOGIC AL PROCESULUI DE TRADUCERE ORAL
(în baza materialului unit ilor monofonematice consonantice compuse
din limba englez )

Alexei CHIRDEACHIN
Universitatea Liber Interna ional din Moldova

Translation has long been known as ensuring communication between individuals

belonging to different linguistic systems. To cope successfully in oral translation, it is
necessary to have a proper pronunciation training, in order to be able to understand oral
messages even when the speaker's source language pronunciation or technical difficulties
do not allow discerning message and the context cannot help. This is especially important
in case of complex monophonemic units where the structure and articulatory dynamics of
present particular difficulties. From this perspective, the article addresses the issue of
phonetic aspect of translation process on the basis of English and Romanian compound
consonantic monophonemic units at the level of consonantism. There is also presented a
comparative and contrastive analysis of the given sounds in English and Romanian at the
level of articulation.
Key words: translation, pronuntiation, articulation, complex monophonemic unit,
comparative and contrastive analysis.

1. Nota introductiv

Traducerea este cunoscut de mult vreme, întrucât a asigurat comunicarea

între indivizi apar inând unor sisteme lingvistice diferite, traducerea scris sau
oral a cunoscut o diversificare esen ial . Astfel, ea acoper o varietate de aspecte:
traducerea scris a unui text scris, traducerea oral a unui text scris, traducerea
înregistrat pe un suport audio-video a unui document scris, traducerea rezumat,
traducerea signaletic , interpretare simultan , interpretare de conferin ,
interpretare ad-hoc, subtitrare, sincronizare (traducerea i potrivirea jocului
actorilor de pe pelicul cu vorbirea lor). Importan a traducerii scrise i a celei orale
sau interpret rii reiese din faptul c ele sunt prezente în toate ramurile de activitate,
în toate domeniile, tehnico- tiin ifice, comerciale, educative, informative, politice
etc., precum i cu ocazia reuniunilor la nivel înalt ori mai pu in protocolare (Lungu
Badea:online).
Se poate vorbi despre dou mari tipuri de traducere oral sau interpretare:
1) Interpretarea simultan const în interpretarea unui discurs pe m sur ce
se desf oar . Interpretul, aflat în cabin , i beneficiarii discursului interpretat sunt
echipa i cu c ti. Interpretul ascult discursul vorbitorului în casc i îl traduce
imediat, f întrerupere, în limba int (limba spre care se efectueaz traducerea).
Interpretarea simultan este practicat variat (cu pivot sau releu) pentru buna
desf urare i receptare a conferin elor i discursurilor care se adreseaz unui
public numeros, dar i a reuniunilor multilingve. Interpretarea simultan este
solicitat de întreprinderi i structuri guvernamentale pentru asigurarea desf ur rii
calitative a diverse tipuri de activit i: congrese, conferin e, seminarii de formare,
edin e de consiliu, de comitet, reuniuni anuale, conferin e de pres ;

_________________________________________________________145
INTERTEXT 1-2, 2014
____________________________________________________________________
2) Interpretarea consecutiv care se realizeaz prin traducerea consecutiv a
interven iilor vorbitorului, segmentate, în func ie de protocol, la fiecare 10 ori 15
minute. Interpretul noteaz structura discursului vorbitorului i, dup încheierea
interven iei, ofer traducerea din memorie i pe baza noti elor luate. Interpretarea
consecutiv este folosit , în special, cu ocazia reuniunilor, banchetelor oficiale cu
caracter festiv.
Pentru ca traducatorul s poat face fa cu succes în cazul ambelor tipuri de
traducere oral , el trebuie s aib o preg tire profesional solida ce ine de
pronun ie, s fie în stare s în eleag bine mesajul oral chiar i atunci când
pronun ia vorbitorului în limba surs sau dificult i de ordin tehnic nu permit
deslu irea mesajului i nici contextul nu poate ajuta. Aceasta este important în
cazul unit tilor monofonematice compuse, unde structura i dinamica articulatorie
prezint dificult i deosebite.
In aceasta ordine de idei, ne propunem s examin m articularea unit ilor
monofonematice consonantice compuse (africate, în continuare UMCC) în limba
englez în compara ie cu cele din limba român .

2. Articularea UMCC / / din limba englez

UMCC / / din limba englez este o a f r i c a t (semioclusiv )

prepalatal palato-alveolar aspirat s u r d . În
procesul articul rii ei trecerea aerului este complet blocat de palatul moale, cu
vârful i fruntea limbii ridicându-se spre alveole, atingându-le din partea
superioar , por iunea din fa a spin ru ii limbii contactând concomitent cu cea din
mijloc. În faza ocluziei pozi ia celei mai mari p i a limbii este ca în cazul emiterii
fricativei / /. În continuare limba se îndep rteaz lent de din i, aerul degajându-se
într-o manier difuz deasupra întregii suprafe e a ei, producând fric iune. Pe tot
parcursul articul rii africatei / / coardele vocale nu vibreaz . În pozi ia final
semioclusiva / / reduce durata sunetelor precedente. Pozi ia buzelor depinde de
consoana care urmeaz nemijlocit: choose, cheese. În timpul articul rii africatei / /
buzele se întind pu in. În general ea este rostit cu mult energie (Bogdan 1962:
121; Gog lniceanu 1993 : 74; Jones 1956 : 148-149). Materialele examinate de noi
vizual în baza fotografierii organelor articulatorii exterioare confirm caracteristica
general a rostirii africatei / /, descris mai sus, dat de cercet tori de prestigiu, ca
în cuvintele: beach, breach, chalk, char, charm etc.
La pronun area UMCC / / din engleza american buzele se rotunjesc mai
pu in decât în cazul consoanei respective din cea britanic [Bogdan 1962, 121;
Gog lniceanu 1993, 74; Jones 1956, 148-149]. În cea dintâi în unele regiuni are loc
fricativizarea sunetului dat, de exemplu: inch /in /, lunch /l n / etc., ceea ce nu
este specific celei din urm (Bogdan 1962 : 121) i nu corespunde normelor
literare. UMCC / / nu este palatalizat (Gog lniceanu 1993 : 74) (V. A. Vassilyev
o consider foarte slab palatalizat (Vassilyev 1970 : 107). Înaintea vocalelor
h
accentuate, africata / / se pronun cu aspira ie, de exemplu: charm / :m/, child
h h h h h
/ aild/, chance / æns/, change / ein /, chip / ip/, cheese / i:z/, chose

146__________________________________________________________
 EXPERIEN E DE TRADUCERE LITERAR ÎN SPA IUL BASARABEAN
_________________________________________________________________________________
/ h uz/, chop / h p/, choose / hu:z/ etc. Consoana în cauz se întâlne te în pozi ie
ini ial , medial (pevocalic i preconsonantic ) i final , de exemplu: chance
/´ æns/, cheap / i:p/, chess / ess/, orchard /´ : d/, Richard /´Ri: d/, structure
/´str k /, lecture /´lek /, attachment / ´tæ nt/, enrichment /in´ri nt/,
teach /ti: /, reach /ri: /, switch /swi /, touch /t / etc.

3. Articularea UMCC / / din limba român

În limba român UMCC / / este o consoan compus a f r i c a t
( s e m i o c l u s i v ) p r e p a l a t a l s u r d . În cursul inutei elementului
oclusiv al africatei, maxilarele se închid, buzele se contract , vârful limbii urc spre
din ii incisivi mediali i laterali superiori, coardele vocale se apropie una de alta.
Ocluziunea se formeaz prin lipirea vârfului limbii de alveole. La trecerea de la
ocluziune la constric ie, corpul limbii se ridic i mai mult c tre palatul dur, iar
partea anterioar a limbii particip la formarea articula iei anterioare, localizat în
regiunea prepalatal . În faza constric iei maxilarele se deschid, buzele, dep rtându-
se pu in de incisivi, formeaz o deschiz tur oval , deschiz tura dintre ele se
re te (distan a dintre din ii incisivi inferiori i cei superiori este de 4-8 mm),
coardele vocale se deschid, apexul limbii coboar spre alveolele din ilor incisivi
inferiori, c tând o form ca la rostirea vocalei /i/, partea mijlocie a limbii urc
spre palatul dur, ceea ce cauzeaz mic orarea esen ial a volumului rezonatorului
bucal, glota se l rge te pân la maximum. În acest moment pozi ia buzelor, a
maxilarelor i a limbii r mâne ca i la începutul fazei oclusive. Zona anterioar de
atingere a limbii de palat este mai lat decât la oclusiva /t/. Curentul fonator,
acumulat în rezonatorul bucal, înl turând printr-o for mai mic decât la emiterea
lui / / ocluziunea format de vârful limbii i marginea din ilor incisivi mediali
superiori, continu s se scurg prin deschiz tura mic , format de partea
anterioar a limbii în regiunea prepalatal a palatului dur, prin t ietura din ilor
mediali laterali inferiori i superiori, producând un zgomot asurzit care este
perceput i identificat de auz cu sunetul africat / /. Punctele de contact ale limbii
cu palatul artificial se afl în regiunea dental , antealveolar , postalveolar i
anteropalatal (Gogin 1969 : 120-121; Gogin 2004 : 51-52; Dukelski 1960 : 17;
Corl teanu, Zagaevschi 1993:78-80). La rostirea africatei / / buzele nu se întind
prea mult.
Evident, specificul pronun rii UMCC / / în român const în faptul c ea
se produce printr-o singur articula ie: în faza ocluziunii limba ocup o astfel de
pozi ie încât la înl turarea ei în loc de explozie are loc fric iune. Nu este posibil de
a determina o limit clar a elementelor oclusiv i constrictiv, ele întrep trunzându-
se i formând o unitate organic . Aceasta adevere te caracterul monofonematic al
consoanei în cauz .

4. Articularea UMCC / / din limba englez

UMCC / / din limba englez este o a f r i c a t (semioclusiv )

prepalatal palato-alveolar s o n o r . Procesul articul rii ei

_________________________________________________________147
INTERTEXT 1-2, 2014
____________________________________________________________________
este identic cu cel al consoanei / /, cu excep ia faptului c coardele vocale
vibreaz , iar fenomenul aspira iei nu-i este specific. La fel ca i în cazul
semioclusivei / /, în timpul articul rii africatei / / buzele se întind pu in. Ea se
întâlne te în pozi ie ini ial , medial (preced atât vocale, cât i consoane) i final
(în cea din urm neasurzindu-se niciodat ), de exemplu: gest, reject, judgement,
bridge etc. La fel ca i în cazul UMCC / /, materialele examinate de noi vizual în
baza fotografierii organelor articulatorii exterioare confirm caracteristica general
a rostirii UMCC / /, descris aici, propus de cercet tori renumi i ca în cuvintele:
drudge, gip, gest, pigeon, bridge etc.

5. Articularea UMCC / / din limba român

În limba român UMCC / / reprezint o africat

(semioclusiv ) prepalatal s o n o r . Articularea UMCC / /
este identic cu cea a lui / / atât la nivelul organelor articulatorii interioare, cât i
la acelui al organelor articulatorii exterioare (Corl teanu, Zagaevschi 1993 : 78-80;
Gogin 1969 : 122-123; Gogin 2004 : 17-18, 51-52]. Specificul pronun rii
sunetului compus / / în român , la fel ca i în cazul corespondentului surd / /,
const în faptul c el se produce printr-o singur articula ie: în faza ocluziunii
limba ocup o astfel de pozi ie încât la înl turarea ei în loc de explozie are loc
fric iunea i nu este posibil de a determina o limit clar a elementelor oclusiv i
constrictiv, ele de asemenea întrep trunzându-se i formând o unitate organic .
Aceasta demonstreaz caracterul monofonematic al consoanei examinate. La fel ca
i în cazul africatei / /, la rostirea semioclusivei / / buzele nu se întind prea mult.
Materialele analizate vizual de noi în baza film rii i fotografierii organelor
articulatorii exterioare confirm caracteristica general a rostirii africatei / /,
descris mai sus, dat de savan i experimentali ti de vaz , ca în cuvintele: geam,
ginga , ginga i etc.

6. Particularit i comparativ-contrastive ale UMCC / , / în limbile

englez i român

Pe baza celor examinate constat m c specificul pronun rii UMCC / , /

în englez const în faptul c ele se produc printr-o singur articula ie: în faza
ocluziunii limba ocup o astfel de pozi ie, încât la înl turarea ei în loc de explozie
are loc fric iunea. Nu este posibil de a determina o limit concret a elementelor
oclusiv i constrictiv, ele întrep trunzându-se i formând o unitate organic .
Aceasta atest caracterul monofonematic al consoanei în cauz .
La fel ca i în cazul UMCC / / i / / din român , corespondentele lor din
englez coincid dup modul i locul de articulare, deosebindu-se numai dup
criteriul particip rii coardelor vocale, africata / / fiind surd , iar / / – sonor :
cheap – jeep, chest – jest, cheer – jeer, choke – joke, H /ei / – age, etch – edge,
perch – purge, rich – ridge, march – marge, batch – Badge.

148__________________________________________________________
 EXPERIEN E DE TRADUCERE LITERAR ÎN SPA IUL BASARABEAN
_________________________________________________________________________________
În urma examin rii comparate a UMCC / , / în limbile englez i român
la nivel articulatoriu, am depistat urm toarele tr turi comune i distinctive ale
sunetelor compuse: 1. Tr turile comune: a) amândou consoanele au acela i
mod de articulare – faza ocluziei trece gradual în cea a constric iei datorit pozi iei
specifice a limbii, constituind astfel o unitate monofonematic organic , un diftong
consonantic; b) consoana / / atât în englez , cât i în român este surd ,
caracterizându-se prin lipsa particip rii coardelor vocale; pe când, în mod
asem tor, fonemul / / atât în englez , cât i în român este sonor deosebindu-se
de / / doar prin participarea coardelor vocale la rostire; c) în ce prive te locul
general de articulare, africatele / , / atât în englez , cât i în român sunt
prepalatale. 2. Tr turile distinctive: a) articularea UMCC / , / în limbile
englez i român se deosebe te dup caracteristici secundare: în englez , spre
deosebire de român , cele dou sunete posed tr turi palato-alveolare; b) UMCC
/ , / în englez se pronun mai clar, cu o for articulatorie mai mare decât
corespondentele lor din român ; c) în român , spre deosebire de englez , UMCC
/ , / sunt urmate de elementul nonsilabic nonvocalic /j/; d) spre deosebire de
fonemul / / din român , cel din englez este înso it de aspira ie înaintea vocalelor
accentuate, ceea ce împiedic palatalizarea lui în pozi ia respectiv ; e) africatele în
cauz din român nu se întâlnesc niciodat în pozi ie preconsonantic , pe când în
englez ocuren a lor în pozi ia dat este frecvent ; f) la articularea UMCC engleze
/ , / se atest o u oar aducere în p i a buzelor, ceea ce nu este specific
articul rii corespondentelor din limba român . Din cele men ionate rezult c
aspectul articulatoriu al UMCC / , / în englez i român constituie un tablou
complex, care necesit o aten ie deosebit din punct de vedere atât lingvistico-
teoretic, cât i metodico-didactic – aceste sunete corespund în cele dou limbi dup
cele trei criterii de baz – modul de articulare, locul de articulare i participarea
coardelor vocale, dar se deosebesc în privin a tr turilor secundare (caracterul
prepalatal palato-alveolar al africatelor engleze ti i cel pur prepalatal al
semioclusivelor române ti). Aceste sunete compuse din limbile în cauz se
aseam în astfel de cuvinte din englez i român , care au acela i inveli sonor:
chalk / :k/– cioc, char / :/ – cea, charm / :m/ – ce-am, charta /´ :t / –
ceat , charter /´ :t / – ceat , cheap / i:p/ – cip, check / ek/ – cec, cheque / ek/
– cec, chick / ik/ – cic, chinch / in / – cinci, chip / ip/ – cip, gem / em/ – gem,
gel / el/ – gel, gin / in/ – gin, genera /´ en / – (a) genera, general
/´ en l/ – general, Gyp / ip/ – gip, jam / æm/ – gem.

6. Concluzii

Reie ind din cele expuse, conchidem c analiza comparativ-contrastiv a

fonemelor limbii i sunetelor vorbirii (in cazul de fa UMCC din limbile englez
i roman ) sunt de un real folos în domeniul form rii ini iale i continue a
speciali tilor de limbi str ine în general i a traduc torilor din limba englez în cea
român în special.

_________________________________________________________149
INTERTEXT 1-2, 2014
____________________________________________________________________

Referin e bibliografice:
Babâr , Nicanor. Varietatea fonologic i varia iile fonetice ale vocalismului i
consonantismului englez (în baza materialelor experimentale)//Conferin a tiin ific
Interna ional „Înv mântul Superior i Cercetarea – Piloni ai Societ ii Bazate pe
Cunoa tere”, 28 septembrie 2006. Rezumatele comunic rilor. tiin e socioumanistice. Vol.
I. – Chi in u: CEP USM. 2006, p. 13-14.
Bogdan, Mihail. Fonetica limbii engleze. Cluj: Editura tiin ific , 1962.
Corl teanu, Nicolae; Zagaevschi, Vladimir. Fonetica. Chi in u: Lumina, 1993.
Dukelski, N.I. Cercetare fonetic experimental asupra palataliz rii i a labializ rii
consoanelor române ti//FD. Vol. II. 1960, p.7-45.
Gog lniceanu, C lina. The English Phonetics and Phonology. Ia i: Chemarea,1993.
Gogin, George. Consoanele limbii literare moldovene ti. Chi in u: Cartea Moldoveneasc ,
1969.
Gogin, George. Problema „devocaliz rii” hiatului în limba român (Studiu de fonetic
experimental ). Chi in u: UPS „I. Creang ”, 2004.
Han, Bianca-Oana. Traducere i globalizarea :
//http://www.upm.ro/facult i_departamente/ tiin e_litere/conferin e/situl_integrare_europe
ana/Lucrari3/romana/Texte_lib.rom4/56_Han.pdf (accesat la 25 februarie 2014).
Jones, Daniel. The Pronunciation of English. Cambridge: Cambridge University Press, 1956.
Lungu Badea, Georgiana. Traducerea i interpretarea sau cele dou fe e ale aceleia i
monede: comunicarea prin intermediar :
//http://www.litere.uvt.ro/vechi/documente_pdf/aticole/uniterm/uniterm3_2005/lbadea.pdf
(accesat la 25 februarie 2014).
Vassilyev V.A. English Phonetics. A Theoretical Course. Moscow: Higher School
Publishing House, 1970.

150__________________________________________________________
Copyright of Intertext is the property of Free International University of Moldova, Institute of
Philological & Intercultural Research and its content may not be copied or emailed to multiple
sites or posted to a listserv without the copyright holder's express written permission.
However, users may print, download, or email articles for individual use.