Tema: „Polivalența știrii sociale în presa scrisă”

Conceptul de polivalență a știrii sociale în presa scrisă a fost cercetat la nivel extensiv și intensiv
prin prisma prezenței acestei specii a jurnalismului de informare pe paginile ziarelor naționale.

În conformitate cu scopul stabilit: a identifica gradul de polivalență a știrii sociale în presa scrisă
din spațiul național, am derivat obiectivele: a determina formele de interferență dintre diferite
domenii tratate în știri cu sectorul social; a preciza elementele articolului care facilitează
identificarea polivalenței; a analiza frecvența fenomenului în paginile publicațiilor periodice.

Am utilizat în calitate de metodologie de cercetare tehnica analizei de conținut care permite

stabilirea aspectelor cantitative și a celor calitative în relaționarea reciprocă. Pe baza primului
element am obținut informație cuantificabilă care permite de a urmări anumite tendințe, frecvențe,
iar în cazul studiului calitativ – analiză multilaterală a subiectului și explicare a polivalenței știrii
sociale.

Conform opiniei lui Val Vîlcu1 fenomenul se explică prin multiplele legături existente între cele
patru specializări: politic, ecomonic, social, cultural. De exemplu, în unele instituții mediatice,
departamentul economic dispută cu departamentul social arondarea regiilor, altor furnizori de
servicii. Turismul are o latură economică, dar și aspecte acoperite de redactorii de la social: timp
liber, satisfacția publicului legată de oferta de servicii, protecția mediului etc. Din raționamentul
emis anterior rezultă multiplele valențe atribuite știrii, iar dacă ar fi să trasăm o linie paralelă între
cele patru sfere enumerate vom argumenta cvadridimensiunea știrii: acest gen informativ, chiar
dacă se referă la domeniul social, nu poate implica o conotație sterilă, pur socială, deoarece limitele
dintre cele patru componente ale vieții publice sînt relative, practic insesizabile la o primă lectură și
sînt percepute în urma unei analize calitative.

Aspectele teoretice despre tipologia știrilor, criteriile de clasificare ale speciei, tehnicile de
redactare și rigorile de elaborare au fost preluate din literatura de specialitate, reprezentată de Mark
Grigoryan, Mihai Coman, David Randall, Barbie Zelizer, etc.

Pentru a realiza obiectivele menționate anterior am efectuat studiul de caz pe baza ziarelor
„Adevărul” (ediție de Moldova) și „Jurnal de Chișinău” pe parcursul perioadei de 1-29 februarie
2012. Selectarea unui cotidian și a unui bisăptămînal permite compararea frecvenței apariției știrilor
în dependență de periodicitate. Criteriul comun al publicațiilor periodice este repartiția națională,
ceea ce favorizează testarea paralelă a modurilor de reflectare a subiectelor în cele două ziare.
1
Vîlcu, Val, „Jurnalismul socialˮ, Iași, Polirom, 2007, pag. 31
 În total în perioada de 1-29 februarie 2012, pe paginile celor 21 de ediții ale cotidianului
„Adevărul” au apărut 244 de știri, raportul pe criteriul tematic fiind următorul: 48 % știri sociale,
22% știri politice, 11% – economice, 2%– culturale și 17 % cu tematica mixtă, aici fiind luate în
considerație diversele combinații posibile: social+economic, economic+politic, politic+social, etc.
Ponderea știrilor care au un nivel de suprapunere a celor patru teme este destul de ridicat.
Preponderența sectorului social în volumul ziarului poate fi explicată prin numărul mare de
subdomenii pe care le include. În paginile publicației periodice analizate au fost depistate
următoarele sectoare sociale tratate prin intermediul știrii: medicină (exemplu: „135 de milioane de
lei, învestite în sanatoriiˮ, Adevărul, 1.02,2012, nr. 22(293)), educație (exemplu: „Gata cu trișatul
la Bacalaureatˮ, Adevărul, 1.02,2012, nr. 22(293), Eugenia Pogor), sport (exemplu: „Viorel
Iordăchescu, lider la Moscow Openˮ, Adevărul, 2.02.2012, nr. 23(294)), știință, tehnică, asistență
socială, muncă – teme ce au fost incluse în cadrul știrilor de tip flash, cu rol strict informativ, astfel
se explică numărul mare de mesaje de acest gen. Acestea sînt plasate, de regulă, în rubricile Sport,
Actualitate, Eveniment, Internațional, sînt grupate cîte 3-4 și însoțite de cel puțin o fotografie pentru
fiecare grupaj. În toate aceste rubrici și grupaje apar periodic știri care demonstrează polivalența
știrii sociale.

În ce privește ziarul „Jurnal de Chișinăuˮ, analiza a denotat următoarele teze. În perioada de

cercetare similară au apărut 8 numere ale publicației periodice respective, cifră determinată de
periodicitatea bisăptămînală (apariție marți și vineri). O privire generală asupra aspectelor
cantitative ale știrilor din cadrul ziarului „Jurnal de Chișinăuˮ relevă un număr mai scăzut față de
ziarul anterior, fapt explicat prin predilecția pentru alte genuri. Rezultatele pentru acest ziar au
demonstrat următorul raport dintre tipurile de știri după criteriul semantic: din 92 de știri care au
fost publicate, 74% sînt din domeniul social, 7% - politic, 1% – economic și 18 % reunesc în
contextul textual caracteristici ale mai multor domenii.

Se observă aceeași tendință de prevalare a domeniului social intens tratat în știrile din ziarele
menționate, iar aspectul mixt care se află în zona de interes specific ocupă între 17 și 18 % din total.
Rezultatele au demonstrat că polivalența știrii sociale este un fenomen dictat fie de politica
editorială, fie de contextul informațional al evenimentului generator al articolelor.