See discussions, stats, and author profiles for this publication at: https://www.researchgate.

net/publication/298305602

Aspecte metodologice privind realizarea hărților de risc la inundații raportate

în cadrul Directivei 2007/60/EC

Article · November 2014

CITATION READS

1 141

6 authors, including:

Viorel Chendeş Mirel Bogdan Ion

National Institute of Hydrology and Water Management National Institute of Hydrology and Water Management
40 PUBLICATIONS   259 CITATIONS    7 PUBLICATIONS   9 CITATIONS   

SEE PROFILE SEE PROFILE

Diana Achim
National Institute of Hydrology and Water Management
2 PUBLICATIONS   4 CITATIONS   

SEE PROFILE

Some of the authors of this publication are also working on these related projects:

VULMIN Project – Vulnerability of settlements and environment to floods in Romania within the context of global change View project

Urbwater View project

All content following this page was uploaded by Viorel Chendeş on 15 March 2016.

The user has requested enhancement of the downloaded file.

 ASPECTE METODOLOGICE PRIVIND REALIZAREA HĂRȚILOR DE RISC LA
INUNDAȚII RAPORTATE ÎN CADRUL DIRECTIVEI 2007/60/EC

Viorel CHENDEŞ1, Daniela RĂDULESCU1, Sorin RÂNDAŞU2,

Bogdan ION1, Diana ACHIM1, Alexandru PREDA1
1
National Institute of Hydrology and Water Management,
2
“Romanian Waters” National Administration

REZUMAT: România este considerată una dintre țările cu cele mai severe și frecvente inundații produse în ultimii
10 ani la nivel european. În urma implementării Directivei 2007/60/EC, au fost elaborate hărțile de
risc la inundații, acestea constituind un important instrument de lucru pentru realizarea planurilor de
management al riscului la inundații și a altor strategii naționale sau planuri locale. Hărțile succed
evaluarea riscului conform specificațiilor Directivei Inundații, pe care o detaliază prin includerea
unor informații complementare față de cele raportate la nivel european prin baza de date dedicată
acestui scop. Anterior realizării acestor hărți au fost desfășurate o serie de activități ca parte a unor
etape premergătoare, lucrarea de față descriind succint abordările utilizate și principalele rezultate.
Scopul acestei lucrări este, însă, descrierea metodologiilor utilizate pentru realizarea hărților de risc
la nivel național și conținutul acestora, comparativ cu modul de evaluare a riscului la nivel european.
Există numeroase abordări metodologice privind riscul la inundații, cu diferite grade de complexitate.
Metodologia dezvoltată ia în considerare tipurile de date disponibile și are la bază modul de evaluare
calitativă a riscului propus în unul dintre rapoartele FAME (The Flood risk and damage Assessment
using Modelling and Earth observation techniques), ca funcţie de nivelul hazardului şi expunere.

ABSTRACT: Romania is one of the countries characterised by the most severe and frequent floods in Europe. As a
result of the implementation of Flood Directive 2007/60/EC, flood risk maps were developed, being an
important tool for flood risk management plans and other national strategies or local plans. The maps
succeed flood risk assessment according to the specifications of Flood Directive, detailing it by
including additional information to those reported at European level through the database dedicated
to this purpose. Previously of maps achieving, several activities were carried out as part of
preliminary stages, the present paper describing the approaches used and the main results.
The aim of this paper is to describe the methodologies used for the national risk maps elaboration and
their contents, comparative to risk assessment at European level. There are many methodological
approaches about flood risk, with different degrees of complexity. The developed methodology
considers the available data types, being based on qualitative risk assessment proposed in one of the
FAME (The Flood risk and damage Assessment using Modelling and Earth observation techniques)
reports, as function of hazard and exposure.

Cuvinte cheie: Directiva Inundații, evaluarea riscului, hărți de risc, hărți de hazard, România

1. Introducere
În conformitate cu Directiva 2007/60/EC, inundația este definită ca fiind „acoperirea
temporară cu apă a unui teren care nu este acoperit în mod obișnuit cu apă”. Apariția acestor
fenomene se datorează unor interacțiuni complexe, dificil de evaluat, între factorii declanșatori,
favorizanți și cauzali. Dacă inundațiile pot fi considerate fenomene cvasi-naturale, chiar naturale în
anumite cazuri, consecințele produse de acestea, în schimb, sunt frecvent amplificate de către om
prin amplasarea obiectivelor socio-economice în luncile râurilor (aşezări umane, obiective
economice şi activități agricole, drumuri, căi ferate, poduri etc.) și prin dezvoltarea acestor areale în
strânsă legătură cu sursele de apă, calitatea solului și topografia plană a terenurilor, însă cu prețul
expunerii la risc.
În numeroase țări europene, inundațiile reprezintă unul din cele mai importante hazarduri
naturale, având uneori, prin pierderile de vieți omenești și efectele pe care le produc asupra sănătății
populației, resurselor naturale și de mediu, consecințe economice și sociale severe, ce pot conduce
la încadrarea acestora ca dezastre naturale. La nivelul țărilor în prezent membre UE, în perioada

HIDROTEHNICA, 59(2014), 10-11 14

1998-2007 s-au înregistrat peste 100 inundaţii majore. Inundaţiile din 2000, 2002, 2005 şi 2006 au
confirmat sensibilitatea crescută a ţărilor din Europa la inundaţii. Numărul victimelor omenești
înregistrate în această perioadă au fost de cca. 700 persoane, iar pagubele materiale de peste 25
miliarde EUR (http://europa.eu/rapid/press-release_IP-07-1766_ro.htm).
Pe plan european, România este considerată una dintre țările cu cele mai severe și frecvente
inundații produse în ultimii 10 ani, alături de Federația Rusă, Turcia și Marea Britanie (WHO,
2013). Conform bazei de date EM-DAT (Emergency Events Database, http://www.emdat.be/), din
punct de vedere al numărului de persoane afectate, 9 din primele 10 dezastre naturale produse pe
teritoriul țării noastre sunt reprezentate de inundații, acestea producând și cele mai mari pagube
economice, cu excepția cutremurului din 1977 (care a avut de altfel cel mai mare impact economic)
și a secetei din iunie 2000. Aceste fenomene hidrologice produc și un număr important de victime
omenești: 215 în mai 1970, 108 în iulie 1991, 60 în iulie 1975 sau 33 în august 2005.
Pe acest fond, în anul 2007 a fost aprobată Directiva Parlamentului și a Consiliului
European privind evaluarea și managementul riscului la inundații (2007/60/EC), cunoscută sub
denumirea de Directiva Inundații, prin care se impune realizarea de către Statele Membre a unei
evaluări preliminare a riscului la inundații, elaborarea hărților de hazard și risc la inundații și a
planurilor de management al riscului la inundații. Procesul de evaluare este unul ciclic,
reactualizarea făcându-se la fiecare 6 ani.
Evaluarea riscului este realizată la nivelul Unităților de Management (UoM) stabilite de
fiecare țară. În cazul României, acestea au fost stabilite la nivelul celor 11 Administrații Bazinale de
Apă (A.B.A.), iar Dunărea, datorită caracterului particular și transbazinal, a făcut obiectul unei
raportări distincte. Această unitate nou propusă în cadrul Directivei Inundații a fost acceptată de
către experții europeni de la ATKINS, firma ce asigură regulile de implementare și validarea
bazelor de date.
Pentru implementarea celei de a doua etape din cadrul Directivei Inundații, elaborarea
hărților de hazard la inundații, realizată in cadrul Administrațiilor Bazinale de Apă, a fost urmată de
o serie de activități de prelucrare și structurare a acestora în vederea raportării, precum și de
elaborarea hărților de risc, activități realizate de grupul de lucru format la nivel național, din
specialiști ai A.N.A.R. – sediu central – și I.N.H.G.A. (www.rowater.ro/HHHRI/HHHRI.aspx).
În lucrare sunt prezentate principalele abordări metodologice privind riscul la inundații
existente pe plan european, pe baza cărora a fost elaborată metodologia proprie de realizare a
hărților de risc la nivel național. Spre deosebire de hărțile de hazard, care indică doar posibilitatea
de producere a unui fenomen hidrologic periculos (limitele zonelor inundabile, adâncimea apei etc.)
și care pot fi utilizate, în mod independent, pentru elaborarea de planuri de dezvoltare socio-
economică, cele de risc la inundații indică, pentru zonele inundabile, pagubele materiale şi umane
potențiale, precum și gradul în care acestea ar putea fi afectate.
Cele două tipuri de hărți sunt instrumente utile pentru autoritățile naționale, județene și
locale, evidențiind zonele unde pot fi înregistrate pagube semnificative pentru locuințe, obiective
socio-economice, drumuri, terenuri agricole etc., și putând fi utilizate pentru elaborarea planurilor
de dezvoltare regională și locală, a planurilor de măsuri de reducere a riscului la inundații și a
analizelor economice cost-beneficiu pentru viitoarele lucrări hidrotehnice. De asemenea, hărțile pot
servi realizării evaluărilor sintetice în cazul inundaţiilor, în funcţie de avertizările hidrologice şi de
prevederile planurilor de apărare la nivel bazinal, județean si local.

2. Metode de evaluare a riscului

Riscul reprezintă, în termeni generali, posibilitatea de a înfrunta un pericol, de a suporta o
pagubă (DEX, 1998). În limbaj științific, acesta este definit ca reprezentând efectul unui pericol
caracterizat în termeni de probabilitate. Așadar, pentru a exista un risc, trebuie să existe un pericol
(hazard), în cazul nostru, un fenomen natural periculos, posibile pagube și, de asemenea, o anumită
lipsă a capacității de a "înfrunta" acel pericol.

HIDROTEHNICA, 59(2014), 10-11 15

 Există numeroase abordări metodologice privind riscul la inundații. În cadrul Directivei
2007/60/EC, riscul la inundații este definit prin combinația a două componente, respectiv
probabilitatea (frecvența) apariției unor inundații și efectele potențial adverse pentru sănătatea
umană, mediu, patrimoniul cultural și activitatea economică asociate acestora.
Una dintre primele lucrări care cuantifică efectele inundațiilor prin două elemente distincte,
respectiv expunere și vulnerabilitate, este articolul lui W. Kron (2002), intitulat "Flood risk = hazard
x exposure x vulnerability". Conform documentului "European flood risk mapping", elaborat de
JRC în cadrul programului Weather Driven Natural Hazards în anul 2005, riscul la inundaţii este
definit ca fiind produsul a 3 componente (Barredo et al., 2005; Lavalle et al., 2005; Atlas of Flood
Maps, 2007):
• Hazardul: producerea unui eveniment natural care are un caracter de ameninţare,
incluzând şi probabilitatea de apariţie a acestui eveniment;
• Expunerea: valoarea bunurilor materiale și numărul populaţiei care este prezentă în
arealul afectat;
• Vulnerabilitatea: lipsa sau pierderea rezistenţei la forţele destructive sau pagubele
produse.
Hazardul la inundații reprezintă una din cele două componente principale ale riscului, fiind
definit prin probabilitatea de depășire a debitelor maxime. Din punct de vedere statistic, perioada în
care un anumit debit este depășit este cu atât mai mare cu cât acel debit este mai mare. Se poate
considera că zonele inundabile rezultate în urma producerii unei viituri cu un debit maxim de o
probabilitate de depășire dată sunt hărţi ale unor inundații “imaginare”, teoretice (Jones, 2004),
putând fi considerate scenarii. În majoritatea documentelor, inclusiv în Directiva Inundații, este
recomandată utilizarea a 3 clase de hazard, respectiv 3 zone inundabile generate de debite cu
probabilitate mică, medie și mare de depășire. Chiar dacă pentru clasa de hazard mediu și, mai ales,
pentru cel redus, perioada medie de depășire este extrem de mare, magnitudinea evenimentelor și a
consecințelor sunt catastrofale.
Vulnerabilitatea este, însă, un termen dificil de cuantificat, acest parametru trebuind să
indice potențialul de a reacționa la un fenomen periculos și/sau de al suporta, adică adaptabilitatea,
capacitatea de adaptare a sistemelor naturale și socio-economice (FLOODsite, 2008). Spre exemplu,
în Marea Britanie este definită atât vulnerabilitatea teritoriului, în funcție de eficacitatea
avertizărilor hidrologice, viteza de instalare și de propagare a fenomenului, natura și utilitatea
clădirilor, cât și vulnerabilitatea populației, în funcție de numărul populației foarte îmbătrânită, al
celor bolnavi, infirmi sau cu dizabilități pe termen lung (De Bruijn, 2009; DEFRA, 2006).
Unul dintre rapoartele FAME (The Flood risk and damage Assessment using Modelling and
Earth observation techniques) propune evaluarea riscului printr-o matrice (fig. 1.a), ca funcţie de
nivelul hazardului (P1, P2, P3) şi expunere (E0, E1, E2, E3). Această schemă poate fi ușor adaptată,
chiar dacă probabilitățile de depășire sunt altele decât cele utilizate în prezent. Clasele de expunere
depind de modul de utilizare a terenului (Willems et al., 2003).
Consecințele potențiale ale inundațiilor pot fi exprimate calitativ, așa cum este cazul
matricei menționate anterior, sau cantitativ. Cele mai multe abordări însă, utilizează clasele
calitative, deoarece clasele cantitative necesită informații detaliate. Totuși, o astfel de metodă a fost
îmbunătățită și aplicată în cadrul proiectului "Danube Flood Risk" (Danube Atlas, 2012). Calculul
pagubelor potențiale s-a bazat pe determinarea bunurilor materiale pentru fiecare clasă de utilizare a
terenurilor din zonele inundabile, urmată de aplicarea funcțiilor de evaluare a pagubelor pentru
fiecare dintre diferitele clase de bunuri. O astfel de funcție de evaluare a pagubelor ("damage
function") descrie paguba în procente din valoarea totală a unei anumite utilizări a terenului sau
categorie de bunuri în funcție de adâncimea maximă a apei rezultată în urma inundării (fig. 1.b).
Așa cum se observă, la aceeași adâncime a apei, diferitele utilizări ale terenului înregistrează
pierderi procentuale diferite.

HIDROTEHNICA, 59(2014), 10-11 16

 Nivelul de hazard
Clasa de
expunere P1 P2 P3
100 < T < 1000 10 < T < 100 T < 10
E0 R0 R1 R1
E1 R1 R2 R3
E2 R2 R3 R4
E3 R2 R4 R4
unde:
R0 = risc la inundații foarte mic; R1 = risc la inundații mic;
R2 = risc la inundații mediu; R3 = risc la inundații mare;
R4 = risc la inundații foarte mare.
a) b)
Fig. 1. Abordări metodologice de evaluare a riscului:
a) matricea riscului la inundații (sursa: Raport FAME); b) Funcții utilizate pentru calculul evaluării pagubelor
(sursa: Andre Assman – Geomer gmbh, Danube Atlas. Hazard and risk maps, 2012).

Indiferent de abordarile și metodele de realizare agreate, hărțile de risc la inundații trebuie să

reflecte nu doar arealul afectat de inundații și amploarea acestora, ci și consecințele potențiale,
exprimate fie cantitativ (monetar), fie calitativ (grade de intensitate), fiind o combinație între hazard
și prezența sau gradul de expunere al receptorilor.

3. Activități premergătoare realizării hărților de risc la inundații

3.1.Identificarea arealelor cu risc potenţial semnificativ la inundaţii
În perioada 2010-2012 a fost implementată prima etapă a Directivei Inundații, respectiv
evaluarea preliminară a riscului la inundații, ce presupune două sub-etape: selectarea inundațiilor
istorice semnificative (inclusiv localizarea spațială a acestora) și identificarea arealelor cu risc
potenţial semnificativ la inundaţii (APSFR – Areas with Potential Significant Flood Risk).
Desemnarea evenimentelor istorice care să fie raportate la nivel european s-a realizat pe
baza unor criterii elaborate de către I.N.H.G.A. și care iau în considerare atât magnitudinea
fenomenului (probabilitatea de depășire a debitelor maxime și extinderea fenomenului), cât și a
consecințelor și pagubele produse (Rădulescu et al., 2014b). În urma acestei etape, au fost selectate
39 evenimente la nivel naţional (fig. 2.a), din care 3 sunt generate de fluviul Dunărea.
Structura bazei de date utilizată pentru raportare a impus divizarea evenimentelor majore la
nivelul cursurilor de apă (râuri principale și afluenți). Astfel, cele 39 evenimente rezultate la nivel
naţional au fost analizate la un grad de detaliu mai mare, în mediu G.I.S., atât din punct de vedere al
debitelor maxime înregistrate la posturile hidrometrice, cât și a pagubele produse la nivelul
localităților, urmărindu-se sectoarele de râu şi localităţile afectate. Analiza a condus la definirea a
380 evenimente distincte, pentru care au fost definite un număr de 337 locații (puncte pentru
localități sau zone izolate, linii pentru sectoare de râu sau poligoane pentru zone în care s-a putut
determina cu o precizie mai mare extinderea inundațiilor). Prin urmare, au fost identificate câteva
evenimente semnificative care s-au produs aproximativ pe aceeași locație, în special în A.B.A. Siret
și A.B.A. Prut-Bârlad.
Utilizând informația anterioară, respectiv sectoarele afectate de inundații istorice
semnificative, la care s-a adăugat analiza altor tipuri de date disponibile în format GIS (rezultatele
obţinute în cadrul proiectului PHARE 2005/017-690.01.01 "Contribuţii la dezvoltarea strategiei de
management al riscului la inundaţii", sectoarele de râu îndiguite, în special cele în lungul cărora
probabilităţile debitelor maxime înregistrate au depăşit gradul de asigurare a lucrărilor proiectate
etc.), precum și analiza spațială G.I.S. a gradului de urbanizare și a prezenței obiectivelor socio-
economice, de mediu și densitatea infrastructurii în zonele afectate de inundații istorice și în lungul
sectoarelor îndiguite, au fost identificate arealele cu risc potenţial semnificativ la inundaţii
(APSFR).

HIDROTEHNICA, 59(2014), 10-11 17

Fig. 2. Localizarea zonelor identificate în etapa de evaluarea preliminară a riscului la inundații: a) zone afectate de
inundaţiile istorice semnificative; b) areale cu risc potenţial semnificativ la inundaţii – APSFR.

Aplicarea analizelor și criteriilor pentru delimitarea zonelor APSFR a condus la identificarea

a 399 sectoare de râu cu risc potenţial semnificativ la inundaţii pe întreg teritoriul României (fig.
2.b), definite din punct de vedere spațial (localizare) ca fiind de tip linie sau poligon, în funcție de
informația existentă și gradul de încredere a acesteia. Lungimea totală a sectoarelor declarate ca
având un risc semnificativ la inundații este de circa 17500 km (tabelul 1). Dintre cele 399 zone
APSFR, 23 sunt situate de-a lungul Dunării. Ulterior, în etapa de realizare a hărților de hazard, ca
urmare a modelării integrale a fluviului, acestea au fost unite într-o singură zonă.

3.2. Elaborarea hărților de hazard la inundaţii

Cea de a doua etapă a Directivei 2007/60/EC, desfășurată în perioada 2013-2014, a fost
reprezentată de elaborarea hărţilor de hazard şi a hărţilor de risc la inundaţii pentru zonele
desemnate ca având risc potenţial semnificativ la inundaţii (APSFR).
Conform cerințelor Directivei Inundaţii, au fost modelate 3 scenarii diferite: inundaţii cu
probabilitate mică de depășire sau în cazuri extreme, pentru care a fost adoptată perioada de
depășire de o dată la 1000 de ani (în cazul ABA Olt, de o dată la 500 de ani); inundaţii cu
probabilitate medie (o dată la 100 de ani) și inundaţii cu probabilitate mare (al căror debit maxim
este depășit o dată la 10 ani).

Tabelul 1. Distribuția zonelor APSFR și HHRI la nivelul

Administrațiilor Bazinale de Apă
Zone APSFR Zone HHRI
A.B.A.
Nr. L km L% Nr. L km L%
Someș-Tisa 37 1519 8.7 37 1519 8.7
Crișuri 37 1252 7.1 37 1252 7.2
Mureș 51 2284 13.0 51 2284 13.1
Banat 46 1241 7.1 44 1246 7.2
Jiu 16 737 4.2 16 737 4.2
Olt 39 1342 7.7 39 1342 7.7
Argeș-Vedea 34 2404 13.7 34 2404 13.8
Buzău-Ialomița 16 1137 6.5 16 1137 6.5
Siret 54 2218 12.7 53 2218 12.7
Prut 35 1857 10.6 35 1857 10.7
Dobrogea-Litoral 10* 415 2.4 8 331 1.9
Dunărea 24** 1108 6.3 1 1074 6.2
TOTAL 399 17512 100.0 371 17400 100.0
HHRI – hărți de hazard și risc la inundații
* din care două zone (84 km) sunt zone litorale
**din care o zonă (34 km) este de tip litoral

HIDROTEHNICA, 59(2014), 10-11 18

 În cea mai mare proporție (76% din lungimea totală a sectoarelor de râu raportate în cadrul
Directivei Inundații), hărțile de hazard au fost realizate prin utilizarea rezultatelor obţinute în cadrul
Programului Naţional Planul de Prevenire, Protecţie şi Diminuare a Efectelor Inundaţiilor
(P.P.P.D.E.I.) – fig. 3. În cadrul acestui program au fost obținute Modele Digitale ale Terenului
(MDT) de mare acuratețe (precizie pe verticală de ±20 – ±50 cm şi rezoluţie de 1–5 m), pentru care
s-au utilizat atât tehnologii de scanare LIDAR, cât și măsurători topo-batimetrice de precizie, și au
fost rulate modele hidrologice și hidraulice avansate, 1D sau 2D (Rădulescu et al., 2014.a).
Zona inundabilă a Dunării reprezintă 6% din lungimea sectoarelor APSFR și a fost
determinată, de asemenea, prin modelare hidraulică avansată în cadrul proiectului Danube Flood
Risk. Dacă se adaugă și cei 355 km de râu (2%) modelați în cadrul INHGA prin rularea modelului
HEC-RAS special pentru îndeplinirea obligațiilor de raportare, rezultă că pentru 84% din lungimea
sectoarelor APSFR, hărțile de hazard au fost realizate prin utilizarea programelor de modelare.
Pornind de la gridurile de adâncime a apei rezultate în urma modelărilor hidraulice realizate
în cadrul P.P.P.D.E.I., colectivul de lucru A.N.A.R. - I.N.H.G.A. a realizat o serie de activități în
vederea pregătirii raportării în cadrul Directivei Inundații și a portalului de date la nivel național:
• identificarea și structurarea gridurilor de adâncime a apei corespunzătoare celor 3 scenarii
de hazard la nivel de sectoare APSFR;
• verificarea, corectarea și completarea limitelor zonelor inundabile și a datelor de tip grid
pentru fiecare sector APSFR;
• conversia datelor grid în format vector, rezultând limitele zonelor inundabile (curbele de
inundabilitate) și clasele de adâncime;
• simplificarea, generalizarea și rotunjirea datelor vector în vederea reducerii mărimii
fișierelor și a îmbunătățirii aspectului cartografic (vizual);
• corelarea limitelor zonelor inundabile și a limitelor exterioare ale claselor de adâncime;
• atribuirea codurilor APSFR;
• generarea altor coduri necesare (clasa de adâncime, tip scenariu, A.B.A. etc.) – fig. 4;
• dezvoltarea de proceduri de lucru în mediu GIS pentru semi-automatizarea activităților
menționate;
• dezvoltarea de proceduri și metodologii simplificate pentru generarea zonelor inundabile
acolo unde acestea nu au fost modelate hidraulic în cadrul P.P.P.D.E.I.

6% 2%

11%
16%
76%

5%

Modelare hidraulica - PPPDEI

Modelare hidraulica - Danube Flood Risk
Modelare hidraulica - INHGA (HEC-RAS)
Proceduri GRASS si Chezy
Proceduri GIS

Fig. 3. Tipuri de metode și surse de date pentru realizarea hărților de risc

HIDROTEHNICA, 59(2014), 10-11 19

 Fig. 4. Exemplificarea principalelor etape și rezultate pentru pregătirea hărților de hazard: a) grid inițial al
adâncimilor; b) fișier de tip vector al claselor de adâncime; c) atribute create

Pentru zonele APSFR neincluse în P.P.P.D.E.I. sau în alte programe/proiecte, așa cum a fost
cazul proiectului pentru hărțile de hazard din lungul Dunării, au fost dezvoltate metode simplificate
de generare a hărţilor de hazard la inundaţii (extindere și adâncime). Datorită preciziei mai reduse a
rezultatelor, acestea au fost aplicate numai pentru scenariul mediu (o dată la 100 ani), care este
scenariul obligatoriu de raportat la nivel european, dar și cel mai important din punct de vedere
practic. Au fost dezvoltate și utilizate 3 tipuri de metode:
- modelare cu sisteme fuzzy pentru care a fost utilizată aplicaţia open source GRASS GIS
(Mătreață et al., 2014)
- calcul hidraulic simplificat – ecuaţia Chezy, pentru care a fost dezvoltat un instrument
(extensie ArcGIS) de către U.T.C.B. şi ESRI România, sub îndrumarea specialiştilor din
I.N.H.G.A. şi A.N.A.R.; aceste prime două abordări au fost utilizate pentru 11% din
lungimea sectoarelor APSFR.
- procedura GIS de reconstituire a nivelurilor produse la anumite inundaţii recente (2005,
2008, 2010), cu debite cu probabilitatea de depăşire de cca. 1% (Stanciu et al., 2009),
aplicată pentru circa 5% din lungimea sectoarelor APSFR.

4. Riscul din perspectiva Directivei Inundații

În cadrul raportării la nivelul U.E., riscul este descris prin asocierea celor două componente,
respectiv hazard si consecințe, prin indicarea prezenței sau absenței în zona inundabilă, în diverse
scenarii, a unor tipuri de pagube materiale şi umane potențiale (Maidens și Wolstrup, 2013) - fig. 5.
Rezultatul raportat nu este de tip hartă, ci
constituie o bază de date. Astfel, pentru fiecare sector Populația potențial afectată
APSFR și pentru fiecare din cele 3 scenarii, respectiv Proprietate
probabilitate mare, medie și mică – notate H (High), M Economice Infrastructură
Utilizare rurală
(Medium) și L (Low), se completează în baza de date de Activități economice
tip MS Access (standard la nivel european), codurile Captări apă potabilă
tipurilor de obiective considerate la risc sau valorile Păsări
numerice în cazul populației afectate. Chiar dacă sunt Mediu Arii protejate Habitate
Îmbăiere
specificate 3 scenarii diferite, în mod obligatoriu pentru Naționale
raportarea U.E. a fost cerut scenariul M (mediu). Surse de poluare Instalații IED
Principalele etape de lucru au constat în (fig. 6): Obiective culturale
- pregătirea zonelor inundabile (obiecte GIS de Culturale Peisaje
tip poligon) pentru fiecare APSFR; Fig. 5. Principalele tipuri și sub-tipuri de
- verificarea și corectarea datelor GIS care sunt consecințe din perspectiva Directivei Inundații
utilizate pentru reprezentarea fiecărui tip de pagubă (consecință);

HIDROTEHNICA, 59(2014), 10-11 20

 - realizarea statisticilor pentru fiecare tip de consecință și fiecare APSFR;
- determinarea populației potențial afectată la nivelul fiecărei zone APSFR;
- definirea pragurilor valorice de considerare la risc a fiecărui tip de consecință;
- identificarea, pe baza statisticilor și a pragurilor, a tipurilor de consecințe considerate la
risc la nivelul fiecărei zone APSFR;
- completarea în baza de date MS Access a codurilor aferente tipurilor de consecințe
considerate la risc pentru fiecare APSFR.

În ceea ce privește indicatorul "populația potențial afectată", în lipsa unor date spațializate
foarte exacte privind clădirile de locuințe (gospodării individuale sau blocuri de apartamente) și
numărul de persoane aferent fiecăreia, acesta a fost determinat în mod statistic. Prin acest calcul s-a
determinat numărul probabil de locuitori care trăiesc în zona inundabilă, aceștia fiind considerați
populația afectată, nefiind analizat și clasificat gradul de afectare (severitatea consecințelor).
Determinarea populației potențial afectate a fost realizată proporțional cu suprafața inundată
si este aproximativă. Etapele de lucru au constat în:
- adăugarea populației ultimului recensământ [P_2011] în tabelul de atribute al stratului
tematic ”localități” utilizând funcția Join și ID-ul SIRUTA
- generarea suprafeței localităților [ST]
- calculul densității populației (loc. / m2): [D] = [P_2011] / [ST]
- decuparea poligoanelor aferente localităților situate în interiorul zonelor inundabile
- generarea suprafeței arealelor localităților situate în interiorul zonelor inundabile [S ZI]
- calculul populației afectate [P_ZI] = [S_ZI] x [D]
- calculul proporției populației afectate [P%] = [P_ZI] x 100 / [P_2011]

STATISTICA PE CRITERII DA
TIPURI DE PENTRU
PAGUBE CONSIDERARE MDB
LA RISC NU
( INDICATORI)
INDICATORI)

Fig. 6. Principalele etape de lucru pentru completarea datelor referitoare la risc conform raportării în cadrul
Directivei Inundații.

5. Metoda propusă pentru hărțile de risc la nivel național

Abordarea în care o unică hartă de risc la inundații surprinde toate cele 3 scenarii de hazard
(așa cum ar fi cea rezultată prin aplicarea matricei din fig. 1.a) este mai puțin practică, deoarece
arealele care, potențial, sunt inundate cu frecvență mare, vor fi afectate la un moment dat și de
inundații cu probabilitate mică de depășire, acestea fiind însă fenomene de o severitate mult mai
mare, și deci cu alte urmări sau consecințe. Adaptarea metodologiei prezentată în Raportul FAME
prin înlocuirea scenariilor (probabilităților de depășire) cu magnitudinea inundației corespunzătoare
unui anumit nivel de hazard (fig. 7) conduce la simplificarea conținutului hărților de risc, respectiv
la o mai bună structurare și o îmbunătățire a posibilităților de utilizare, chiar dacă vor rezulta 3 hărți
de risc diferite (câte una pentru fiecare scenariu). Prin aplicarea metodei propuse, este evaluat
calitativ riscul la inundații (grade de intensitate), acesta fiind o combinație între hazard și prezența
sau gradul de expunere al receptorilor.
În prezent, în România, pentru clasa de hazard ridicat este utilizat debitul cu probabilitatea
de depășire de 10% și, mai rar, cel de 3,33% (o dată la 10 ani, respectiv la 30 ani), pentru clasa de
hazard mediu este utilizat debitul cu probabilitatea de depășire de 1% (1/100 ani), iar pentru clasa

HIDROTEHNICA, 59(2014), 10-11 21

de hazard scăzut este utilizat debitul cu probabilitatea Magnitudinea hazardului
de depășire de 0,1% și mai rar cel de 0,2% (1/1000 (adâncime apă)
ani, respectiv 1/500 ani). RISC H1 H2 H3
Pentru fiecare scenariu, o anumită locație este
Mică Medie Mare
afectată de inundații cu intensitate diferită. De aceea, (<0.5) (0.5-1.5) (>1.5)
magnitudinea hazardului trebuie să reflecte caracterul
C1 Mic R0 R0 R1

Consecințe
distructiv al apelor ce inundă terenul într-un anumit
scenariu. Acest caracter poate fi cuantificat prin C2 Mediu R1 R1 R2
extinderea zonei potențial inundabile şi adâncimea C3 Mare R1 R2 R3
apei, la care se pot adăuga alți parametri precum
unde:
viteza apei sau durata inundației. În vederea realizării R0 = risc la inundații nesemnificativ;
hărților de hazard și a evaluării riscului, luându-se în R1 = risc la inundații mic;
considerare, pe baza experienței acumulate în urma R2 = risc la inundații mediu;
gestionării a numeroase evenimente anterioare, R3 = risc la inundații mare;
efectele adâncimii apei asupra principalelor tipuri de Fig. 7. Matricea riscului la inundații adaptată.
receptori, au fost stabilite 3 clase de adâncime:
• clasa 1 (adâncime mică): < 0,5 m;
• clasa 2 (adâncime medie): 0,5 - 1,5 m;
• clasa 3 (adâncime mare): > 1,5 m.
Așa cum s-a arătat anterior, nivelul pagubelor datorate inundațiilor depinde de foarte mulți
factori: adâncimea și viteza de curgere, durata impactului și vulnerabilitatea persoanelor,
infrastructurii sau ecosistemelor expuse (Messner și Meyer, 2005; Büchele et al., 2006). Prin
urmare, în numeroase aplicații practice pentru determinarea riscului la inundații, este utilizată
definiția simplificată a riscului (probabilitate x consecințe) prin substituirea celor doi termeni
(expunere și vulnerabilitate) cu "consecințe".
Pentru realizarea hărților de risc, este necesară definirea tipurilor (claselor) de consecințe
(bunuri) care se găsesc în zona inundabilă și modul în care acestea sunt afectate de diferitele clase
de adâncime a apei. Aceste clase au fost stabilite plecând de la clasificarea utilizării terenului
specifică bazei de date CORINE Land Cover, la care au fost adăugate noi clase care să răspundă
nevoilor practice:
- spațiu agricol și alte terenuri la marginea localităților;
- autostrăzi, drumuri europene și naționale;
- drumuri județene;
- drumuri comunale și alte tipuri de drumuri;
- străzi;
- amenajări piscicole.
Au fost identificate două posibilități de obținere a pagubelor potențiale, exprimate calitativ
(grade sau clase de intensitate), fie prin acordarea unor ranguri claselor de bunuri (spre exemplu, de
la 0 la 10) și apoi combinarea acestora cu adâncimile apei, fie prin atribuirea unor grade de
intensitate fiecărei combinații dintre tipurile de bunuri și clasele de adâncime (fig. 8).
La nivelul grupului de lucru ANAR-INHGA, a fost agreată cea de a doua abordare. S-au
stabilit 4 garde de risc la inundații:
• 0 – risc rezidual nesemnificativ; 3 2 1 3A 2A 1A
A
• 1 – risc mic;
• 2 – risc mediu;
• 3 – risc mare;
B
Fiecărei combinații dintre tipurile de 3B 2B 1B
consecințe și clasele de adâncime i s-a atribuit un
anumit grad de risc, rezultând o matrice a riscului Fig. 8. Schematizarea modului de combinare
(fig. 9). Această asociere s-a realizat printr-o analiză dintre tipurile de bunuri (A, B) și clasele de
adâncime (1, 2, 3).
și decizie de tip expert, pe baza experienței și

HIDROTEHNICA, 59(2014), 10-11 22

expertizei acumulate anterior. Pentru luarea deciziei de atribuire a unui grad de risc, combinațiile
hazard / consecințe au fost evaluate prin luarea în considerare a două aspecte diferite: valoarea
bunurilor și reziliența acestora, definită ca abilitatea de a face față inundațiilor și capacitatea de
recuperare după aceste fenomene (rezistența și comportamentul diferitelor bunuri în cazul unei
inundații de o anumită severitate).
Pentru implementarea acestei metodologii în mediu GIS în scopul automatizării obținerii
hărților de risc, a fost dezvoltat un model de procesare a datelor spațiale.
Conform specificațiilor de implementare a etapei HHRI (Hărți de hazard și risc la inundații),
așa cum s-a mai arătat, scenariul cu probabilitate medie este singurul obligatoriu pentru raportarea
hărților și indicatorilor de risc la nivelul U.E.. Însă pentru nivelul național este recomandată
realizarea și publicarea hărților pentru toate cele 3 scenarii, cu un grad mai mare de detaliere.
Așadar, există unele diferențe între tipul de informații raportate la nivel european și cele pregătite
pentru diseminare la nivel național (fig. 10).

Gradul de risc funcție

Cod de adâncimea apei
Clase CLC existente Clase noi
CLC Mică Medie Mare
<0,5 0,5-1,5 >1,5
111 Spațiu urban continuu 2 3 3
112 Spațiu urban discontinuu și spațiu rural 2 3 3
112A Spațiu urban discontinuu și spațiu rural Sp. agricol și alte terenuri la marginea localităților 0 1 2
121 Unități industriale sau comerciale 3 3 3
122N Autostrăzi, drumuri europene și naționale 3 3 3
122J Rețea de căi de comunicație și terenuri Drumuri județene 2 3 3
122C asociate Drumuri comunale și alte tipuri de drumuri 2 2 3
122S Străzi 2 3 3
123 Zone portuare 1 2 3
Fig. 9. Extras din matricea de risc elaborată în scopul realizării hărților de risc la inundații la nivel național.

Raportare U.E. Complementar la nivel național

Scenariu mediu
(probabilitate) redus și mare

extindere zonă inundabilă

Hazard
clase de adâncime a apei

număr de locuitori afectați

tipuri de consecințe potențiale
considerate la risc
clase de risc funcție de utilizarea terenului
Risc și adâncimea apei
gradul de afectare al populației
localităților
localizarea pe hartă a principalelor tipuri
de obiective potențial afectate

Portal de date:
Diseminare
http://gis2.rowater.ro:8989/flood/
Fig. 10. Tipuri de date și informații obligatorii cerute în cadrul Directivei 2007/60/EC și produse complementar
pentru nivelul național.

Încadrarea teritoriului în cele 4 clase de risc este completată de alte elemente sau indicatori
pentru a detalia și întregi harta de risc. Astfel, în afară de localizarea spațială a obiectivelor socio-
economice (punctuale) situate în zona inundabilă și potențial afectate, a fost introdus un nou
indicator numit "gradul de afectare al populației". Acesta este calculat pentru fiecare localitate pe

HIDROTEHNICA, 59(2014), 10-11 23

baza populației potențial afectate, determinată anterior, pentru raportarea la nivel european, și ține
seamă atât de numărul de locuitori situați în zona inundabilă (determinați statistic), cât și de
ponderea acestuia din populația totală a localității. Sunt definite 4 grade de afectare: mare, mediu,
mic și nesemnificativ. Spre exemplu, pentru a încadra o localitate la grad mare de afectare,
populația din zona inundabilă trebuie să depășească 400 locuitori, iar ponderea acesteia să fie mai
mare de 25% din populația localității.

5. Conținutul hărților de risc la nivel național

Hărțile de risc la inundații, diseminate pe situl A.N.A.R., respectiv pe geo-portalul dedicat
acestui scop (http://gis2.rowater.ro:8989/flood/), sunt realizate pentru cele 371 zone HHRI (vezi
tabelul 1), reprezentând un instrument practic util la nivel național, dar și local (fig. 11). Pentru
sectoarele de râu unde s-a aplicat modelare hidraulică au fost realizate hărți pentru toate 3
scenariile, iar acolo unde s-au aplicat metodologii simplificate, a fost evaluat riscul și realizate hărți
doar pentru scenariul mediu.
Conținutul hărților de risc la inundații diseminate public a fost stabilit în conformitate cu
cerințele Directivei Inundații referitoare la tipurile de consecințe potențiale, dar și cu necesitățile
practice la nivel național. Tipurile de date și informații componente ale hărților de risc la nivel
național sunt:
• clase de risc (risc rezidual nesemnificativ, mic, mediu și mare);
• gradul de afectare al populației (nesemnificativ, mic, mediu și mare);
- obiective punctuale potențial afectate:
- unități economice incluse în IPPC și în EPRTR
- activități economice secundare
- gări, halte
- captări pentru apa potabilă din subteran și suprafață
- unități de învățământ, spitale, dispensare
- biserici, muzee, monumente
• rețea hidrografică cadastrată
• localități

a)

b)
Fig. 11. Portal de vizualizare a hărţilor de hazard şi de risc la inundaţii: a) detaliu: hartă de risc la inundaţii;
b) legenda conținutului hărților de risc

HIDROTEHNICA, 59(2014), 10-11 24

 În alegerea scării de referință și a gradului de detaliu pentru afișarea dinamică a hărților de
hazard și de risc s-a ținunt cont de detaliile tehnice ale stratului tematic CORINE Land Cover și de
fondul de hărți disponibil la nivel național. Prin urmare, pe site-ul A.N.A.R. hărțile sunt disponibile
la scara 1:25.000.
Hărțile de risc la inundații diseminate public, alături de hărțile de hazard disponibile pe
același geo-portal, însumează informații esențiale privind inundabilitatea în lungul principalelor
cursuri de apă din România. Acesteia pot constitui un important instrument de lucru pentru
realizarea diferitelor planuri și strategii naționale sau locale, în domenii precum planificarea
utilizării terenurilor, urbanism, gestionarea riscului la inundații, informarea publicului larg etc.

6. Concluzii
Scopul Directivei 2007/60/EC este acela de a contribui la reducerea consecințelor negative
ale inundațiilor prin creerea unui cadru care să impună parcurgerea unor etape în cunoașterea și
gestionarea riscului, începînd cu identificarea inundațiilor istorice semnificative și a arealelor sau
sectoarelor afectate de acestea, până la realizarea planurilor de management al riscului la inundații.
Pentru implementarea acestei Directive, una dintre sarcinile pe care statele membre trebuie să le
realizeze constă în elaborarea hărților de risc la inundații.
Evaluarea preliminară a riscului la inundații a condus la identificarea, pe întreg teritoriul
României, a 399 zone / sectoare de râu cu risc potenţial semnificativ la inundaţii cu o lungime totală
de circa 17500 km, pentru care se impune realizarea hărților de hazard și de risc. Delimitarea
acestora s-a bazat pe localizarea inundațiilor istorice semnificative, pe alte tipuri de date disponibile
în format GIS etc. Dintre cele 399 zone APSFR, 23 sunt situate în lungul Dunării, fiind înlocuite, în
etapa de realizare a hărților de hazard și de risc la inundații, printr-o singură zonă continuă pe întreg
sectorul românesc.
Specificațiile de implementare a Directivei Inundații nu includ metodologii de elaborare sau
praguri de selecție nici pentru evaluarea preliminară, nici pentru hărțile de hazard și de risc. Astfel,
fiecare stat și-a stabilit propriile criterii și metodologii, singurele elemente impuse fiind elaborarea a
3 tipuri de scenarii pentru nivelul național (cu probabilitate mică, medie și mare - dintre acestea,
numai cel mediu fiind obligatoriu la nivel european), tipurile de consecințe și structura bazei de
date. Această flexibilitate a condus la necesitatea elaborării unei metodologii pentru realizarea
hărților de risc la inundații.
Au fost identificate două posibile abordări metodologice, prima de tip calitativ, iar cea de a
doua de tip cantitativ: matricea riscului la inundații, conform Raportului FAME (The Flood risk and
damage Assessment using Modelling and Earth observation techniques) și funcțiile utilizate pentru
calculul evaluării pagubelor, aplicate în proiectul Danube Flood Risk. Având în vedere tipurile de
date disponibile, restrictiile de timp referitoare la realizarea hărților, precum și faptul că dintre cele
3 componente ale riscului, respectiv hazard, expunere și vulnerabilitate, ultimul este dificil de
cuantificat, s-a ales adaptarea primei abordări și dezvoltarea unei noi metodologii, prin aplicarea
căreia să fie evaluat riscul la inundații.
Aceasta presupune elaborarea unei matrici funcţie de nivelul (magnitudinea) hazardului şi
expunere/vulnerabilitate. Astfel, înlocuirea hazardului cu magnitudinea inundației corespunzătoare
unui anumit nivel de hazard conduce la obținerea a 3 hărți de risc distincte (câte una pentru fiecare
scenariu), cu un conținut simplificat dar mai bine structurat și mai ușor de utilizat. Pentru cea de a
doua componentă a riscului (bunuri și alte tipuri de receptori existenți în zona inundabilă), s-a
utilizat stratul tematic și clasele specifice bazei de date CORINE Land Cover, îmbunătățit prin
adăugarea de noi clase care să răspundă nevoilor practice. Riscul a fost clasificat în 4 clase: risc
rezidual nesemnificativ, redus, mediu și mare. Acestea au fost atribuite fiecărei combinații dintre
tipurile de consecințe și clasele de adâncime, luîndu-se în considerare expunerea (valoarea
bunurilor) și vulnerabilitatea sau capacitatea de adaptare.
Hărțile succed evaluarea riscului conform specificațiilor Directivei Inundații (indicarea în
baza de date MS Access, standard la nivel european, a prezenței sau absenței în zona inundabilă a

HIDROTEHNICA, 59(2014), 10-11 25

unor tipuri de pagube), pe care o detaliază prin includerea unor informații complementare față de
cele raportate la nivel european prin baza de date dedicată acestui scop. Aceste hărți conțin clasele
de risc funcție de utilizarea terenului și adâncimea apei, gradul de afectare al populației localităților
și localizarea pe hartă a principalelor tipuri de obiective potențial afectate.
Astfel, hărțile de risc la inundații reflectă nu doar arealul afectat de inundații și amploarea
acestora, ci și consecințele potențiale, exprimate calitativ (grade de intensitate), fiind o combinație
între hazard și prezența sau gradul de expunere al receptorilor. Acestea prezintă localizarea și gradul
de importanță actual al elementelor expuse, și vor fi utilizate în special pentru elaborarea măsurilor
de reducere a riscului la inundații. Pentru dezvoltarea socio-economică și edilitară viitoare, trebuie
să se aibă în vedere în special hărțile de hazard.

BIBLIOGRAFIE
Barredo J. I., Lavalle C., De Roo A. (2005), European flood risk mapping, EC DG JRC - Weather Driven
Natural Hazards, IES, ISPRA, S.P.I.05.151.EN
Büchele B., Kreibich H., Kron A., Thieken A., Ihringer J., Oberle P., Merz B., Nestmann F. (2006), Flood-
risk mapping: contributions towards an enhanced assessment of extreme events and associated risks,
Nat. Hazards Earth Syst. Sci., 6, p. 485-503, doi:10.5194/nhess-6-485-2006
De Bruijn K., Klijn F., Ölfert A., Penning-Rowsell E., Simm J., Wallis M. (2009), Flood risk assessment and
flood risk management. An introduction and guidance based on experiences and findings of
FLOODsite (an EU-funded Integrated Project), FLOODsite FP6 Project, Deltares, Delft, The
Netherlands, ISBN 978-90-814067-1-0, http://www.floodsite.net, 139 pp.
Guha-Sapir D., Below R., Hoyois Ph. – EM-DAT: International Disaster Database – www.emdat.be –
Université Catholique de Louvain – Brussels – Belgium.
Jones J. L. (2004), Mapping a Flood...Before It Happens, U.S. Geological Survey Fact Sheet FS-2004-3060,
June 2004, 2 p.
Kron W. (2002), Flood risk = hazard x exposure x vulnerability, in: In Wu B., Huang Z., Wang G., Huang
G., Fang H., Huang J. (eds.), Flood Defence ’2002. Proceedings of the Second International
Conference on Flood Defence, Beijing, p. 82-97, Science Press, New York Ltd.
Lavalle C., De Roo A., Barredo J., Niemeyer S., San-Miguel-Ayanz J., Hiederer R., Genovese E. (2005),
Towards an European integrated map of risk from weather driven events: a contribution to the
evaluation of territorial cohesion in Europe, Technical EUR Reports, EUR 22116 EN, 42 p.
Maidens J., Wolstrup M. (2013), A user guide to the floods reporting schemas, V5.0, Atkins Denmark,
European Commission - DG Environment, 102 pp.
Mătreaţă M., Chendeş V., Achim D., Mătreaţă S. (2014), Assessment of different flood hazard maps
simplified methodologies, Danube Conference 2014 “Bridging the sciences – crossing borders”, 22-24
septembrie, Deggendorf, Germany.
Rădulescu D., Chendeș V., Ion M. B., (2014), Realizarea hărţilor de hazard şi risc pe teritoriul României
conform cerinţelor Directivei 2007/60/CE, Viitura, 9, p. 19-23
Rădulescu D., Ion M. B., Chendeș V. (2014), Evaluarea preliminară a riscului la inundaţii pe teritoriul
României, Viitura, 8, p. 14-19
Messner F., Meyer V. (2005), Flood damage, vulnerability and risk perception - challenges for flood damage
research, UFZ-Diskussionspapiere, no. 13/2005
Stanciu P., Chendeş V., Corbuş C., Mătreaţă M. (2009), G.I.S. procedure for flood-prone areas mapping
based on the results of the flood simulation models, Studia Universitas Babeş-Bolyai, Geographia,
ISSN: 1221-079x, v. LIV (3), p. 139-145
Willems P., Thompson S., Barbieri M. (2003), Flood risk and damage Assessment using Modelling and
Earth observation techniques (FAME), Final Report, Data User Programme (DUP–2), ESA, 48 p.,
http://www.kuleuven.be/hydr/fame.htm
*** (1998), Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, Institutul de Lingvistică „Iorgu Iordan”,
Academia Română, 1194 pp., Ed. Univers Enciclopedic, ISBN: 973-637-087-x

HIDROTEHNICA, 59(2014), 10-11 26

 *** (2006), Flood Risks to People. Phase 2. FD2321/TR1. The Flood Risks to People Methodology, DEFRA
(Department for Environment Food & Rural Affairs), Environment Agency, Flood and Coastal
Defence R&D Programme, Authors: HR Wallingford, Flood Hazard Research Centre, Middlesex
University, Risk & Policy Analysts Ltd., 92 pp.
*** (2007), Atlas of Flood Maps. Examples from 19 European countries, USA and Japan, Chapter 5.
Transboundary flood hazard mapping, EXCIMAP - European exchange circle on flood mapping
*** (2008), Review of Flood Hazard Mapping, Prinos P. (coord.), FLOODsite FP6 Project, Report no. T03-
07-01, UPC (Spain), HR Wallingford (UK), http://www.floodsite.net, 54 pp.
*** (2012), Danube Atlas. Hazard and risk maps, Danube FloodRisk Project, South East Europe
Transnational Cooperation Programme, Samia’s Publishing House, ISBN 978-973-7783-80-6
*** (2013), Floods in the WHO European Region: health effects and their prevention (Menne B., Murray V.
Eds), WHO, Public Health England, 146 p.

HIDROTEHNICA, 59(2014), 10-11 27

View publication stats