MITAN MARIA ROXANA

ANUL III, IF,GRUPA 322

DREPT PENAL PARTEA SPECIALA 1

Infracțiunea de omor calificat

Art. 189. Omorul calificat.

(1) Omorul săvârşit în vreuna dintre următoarele împrejurări:
a)cu premeditare;
b)din interes material;
c) pentru a se sustrage ori pentru a sustrage pe altul de la tragerea la răspundere
penală sau de la executarea unei pedepse;
d) pentru a înlesni sau a ascunde săvârşirea altei infracţiuni;
e) de către o persoană care a mai comis anterior o infracţiune de omor sau o
tentativă la infracţiunea de omor;
f) asupra a două sau mai multor persoane;
g) asupra unei femei gravide;
h) prin cruzimi,se pedepseşte cu detenţiune pe viaţă sau închisoare de la 15 la
25 de ani şi interzicerea exercitării unor drepturi.
(2) Tentativa se pedepseşte.
Noţiune
->omorul săvârşit în vreuna dintre circumstanţele determinate în art. 189 alin.
(1)lit. a)-h) C. pen. (elemente circumstanţiale agravante);
->omorul calificat constituie o variantă agravată a omorului simplu.

I. STRUCTURA INFRACŢIUNII
1.Obiectul:
-> obiectul juridic special:relaţiile sociale referitoare la dreptul la viaţă;
->obiectul material:corpul persoanei în viaţă.
2.Subiectul:
-> subiectul activ:poate fi orice persoană (fizică sau juridică) cu capacitate
penală;
->subiectul pasiv: orice persoană fizică în viaţă; persoana juridică nu poate avea
calitatea de subiect pasiv.
3.Latura obiectivă:
-> elementul material al laturii obiective constă în uciderea unei persoane aflate
în viaţă, printr-o acţiune sau printr-o inacţiune, într-una din următoarele
împrejurări:
->cu premeditare, caz în care făptuitorul trebuie să realizeze acte preparatorii
materiale/morale în intervalul de timp dintre luarea rezoluţiei infracţionale şi
desfăşurarea activităţii infracţionale; premeditarea se poate reţine şi în caz de
error in personam/aberratio ictus; premeditarea este compatibilă cu starea de
provocare şi reprezintă o circumstanţă personală;
->din interes material, ceea ce presupune săvârşirea omorului în scopul obţinerii
de către făptuitor, ulterior (esenţial) săvârşirii faptei, în mod direct şi pe cale
aparent legală, a unei sume de bani sau a altui folos de natură patrimonială; nu
se va reţine infracţiunea de omor calificat săvârşit în această împrejurare dacă
se urmăreşte un alt scop, chiar dacă ulterior făptuitorul are un folos ca urmare a
decesului victimei; dacă folosul material se obţine în aceeaşi împrejurare cu
săvârşirea omorului în vederea însuşirii unor bunuri, se reţine omorul în forma
agravată prevăzută la lit. d) în concurs cu tâlhăria → variantele agravate de la
lit. b) şi d) sunt incompatibile; nu contează dacă folosul material este efectiv
obţinut; se poate reţine premeditarea şi în cazul acestei agravante; interesul
material poate fi reţinut şi în cazul error in personam/aberratio ictus; este o
circumstanţă personală care poate deveni reală;
-> pentru a se sustrage ori pentru a sustrage pe altul de la tragerea la răspundere
penală sau de la executarea unei pedepse, situație în care este suficient ca
scopul să fie urmărit, fără să intereseze dacă acesta este realizat efectiv; în cazul
sustragerii de la executarea unei pedepse, trebuie să nu fi intervenit o cauză care
înlătură executarea pedepsei ori consecinţele condamnării; este o circumstanţă
personală, dar poate deveni una reală;
-> pentru a înlesni sau a ascunde săvârşirea unei alte infracţiuni; în cazul
înlesnirii, omorul reprezintă infracţiunea mijloc; este necesar să existe o
hotărâre de a săvârşi o altă infracţiune (infracţiunea scop) luată de făptuitor sau
de terţ, fără participarea făptuitorului; nu contează dacă infracţiunea scop a fost
efectiv săvârşită, putând rămâne şi în faza actelor pregătitoare/tentativei; dacă
infracţiunea scop a fost săvârşită, va fi reţinută în concurs real cu omorul
calificat; în cazul ascunderii săvârşirii unei alte infracţiuni, trebuie ascunsă o
infracţiune (nu o contravenţie) deja comisă, indiferent de forma participaţiei; în
această situaţie va exista concurs real între omor calificat şi infracţiunea comisă
anterior; înlesnirea sau ascunderea săvârşirii unei alte infracţiuni reprezintă o
circumstanţă personală, dar poate deveni o circumstanţă reală;
->de către o persoană care a mai comis anterior o infracţiune de omor sau o
tentativă la infracţiunea de omor; în această situaţie făptuitorul trebuie să fi
săvârşit anterior o infracţiune de omor/omor calificat sau de ultraj/ultraj
judiciar, în forma care absoarbe omorul, indiferent de forma participaţiei; nu se
reţine acest element circumstanţial agravant pentru uciderea ori vătămarea nou-
născutului săvârşită de mamă, uciderea din culpă, uciderea la cererea victimei
ori pentru moartea praeterintenţionată a victimei unei alte infracţiuni; spre
deosebire de cazul omorului asupra a două sau mai multor persoane, faptele
sunt săvârşite în împrejurări diferite; dacă, cu aceeaşi ocazie, după o încercare
nereuşită de a ucide o persoană, făptuitorul repetă lovitura şi ucide, tentativa se
absoarbe în omorul consumat; trebuie ca pentru prima infracţiune de omor să nu
existe cauză justificativă/de neimputabilitate sau să nu se fi dispus reabilitarea
judecătorească; dacă pentru prima infracţiune de omor există o hotărâre
judecătorească definitivă, a doua infracţiune de omor va fi săvârşită în stare de
recidivă postcondamnatorie/ postexecutorie (dacă nu s-a împlinit termenul de
reabilitare); dacă pentru infracţiunea de omor anterioară nu a fost pronunţată o
hotărâre judecătorească definitivă, aceasta va fi reţinută în concurs cu omorul
calificat; reprezintă o circumstanţă personală, dar poate deveni reală cu privire
la participanţii care au mai săvârşit anterior o infracţiune de omor în formă
tentată/consumată;
->asupra a două sau mai multor persoane; trebuie ca acţiunea să fie îndreptată
împotriva a două sau mai multor persoane şi să aibă ca rezultat decesul a cel
puţin 2 persoane, în aceeaşi împrejurare şi cu aceeaşi ocazie, indiferent dacă se
realizează printr-o unică (in)acţiune sau prin (in)acţiuni distincte; unitatea legală
este dată de unitatea de împrejurare; dacă nicio victimă nu decedează, se va
reţine tentativa la omor calificat; dacă moare doar o victimă, se va reţine o
singură infracţiune de omor consumat simplu sau calificat, dar nu în forma
agravată de la lit. f), în concurs cu tentativa la omor simplu/calificat, cu
excepţia lit. f); dacă mor două victime din trei sau mai multe vizate, se va reţine
o singură infracţiune de omor calificat în forma agravată de la lit. f), în care sunt
absorbite şi celelalte tentative; reprezintă o circumstanţă reală;
-> asupra unei femei gravide; dacă infractorul nu cunoaşte starea de graviditate,
nu există omor în forma calificată prevăzută de lit. g), dar se va reţine această
agravantă dacă făptuitorul trebuia şi putea să o cunoască; în caz de error in
personam/aberratio ictus nu se reţine agravanta; nu se va reţine această
agravantă nici dacă făptuitorul credea, în mod neîntemeiat, că victima era
însărcinată; reprezintă o circumstanţă reală;
-> prin cruzimi, adică prin provocarea de suferinţe fizice sau psihice prelungite
în timp; actele de cruzime trebuie să existe înainte de deces sau înainte de
cunoaşterea decesului; nu se va reţine circumstanţa agravantă generală de la art.
77 lit. b) teza I C. pen., dar se poate reţine art. 77 lit. b) teza a II-a C. pen.
(supunerea victimei la tratamente degradante) în cazul săvârşirii unui omor atât
prin cruzimi, cât şi prin supunerea victimei la tratamente degradante; reprezintă
o circumstanţă reală.
-> urmarea imediată: moartea victimei, survenită imediat sau la un anumit
interval de timp;
-> legătura de cauzalitate: trebuie ca (in)acţiunea să reprezinte cauza morţii.

4.Latura subiectivă
->intenţie directă sau indirectă.

II.FORMELE INFRACŢIUNII
->actele preparatorii, deşi posibile, nu sunt incriminate;
->tentativa idonee perfectă şi tentativa idonee imperfectă sunt posibile şi se
pedepsesc;
->tentativa nu se va pedepsi în caz de desistare sau împiedicare a producerii
rezultatului;
->infracţiunea se consumă în momentul decesului victimei.

III.PEDEAPSA
->infracţiunea se pedepseşte cu detenţiune pe viaţă sau închisoare de la 15 la 25
de ani şi interzicerea exercitării unor drepturi prevăzute la art. 66 C. pen.
IV.ANGAJAREA RĂSPUNDERII PENALE
->acţiunea penală se pune în mişcare din oficiu.

Tentativa la infracţiunea de omor se pedepseşte, potrivit art. 188 alin. (2)

Cod penal. În practica judiciară s-a ridicat problema diferențierii dintre tentativa
la infracțiunea de omor și vătămarea corporală, prin care se pune în pericol
viața victimei, prevăzută de art. 194 alin. (1) lit. e) Cod penal.
Delimitarea dintre cele două infracțiuni se face în primul rând prin
raportarea la latura subiectivă a infracțiunii, în sensul că, în cazul vătămării
corporale, făptuitorul acționează cu intenția de a-i pune victimei viața în pericol
și nu de a-i suprima viața, cum acționează intelectiv subiectul activ în cazul
omorului. Totodată, constituie elemente de diferențiere între cele două
infracțiuni și: împrejurările în care a fost săvârșită fapta, zona vitală a corpului
în care au fost aplicate lovituri, intensitatea loviturilor și obiectul folosit la
săvârșirea faptei.
Consumarea infracţiunii are loc în momentul în care s-a produs rezultatul
periculos, moartea victimei15 . Infracțiunea de omor se pedepseşte cu
închisoare de la 10 la 20 de ani şi interzicerea exercitării unor drepturi.
Omorul săvârșit în anumite împrejurări mărește gradul de pericol social, dat
fiind modul de realizare, subiectul pasiv asupra căruia se răsfrânge activitatea
infracțională, starea de recidivă ori poziția subiectivă a făptuitorului.
Noul cod penal aduce modificări semnificative în ceea ce privește
infracțiunile de omor, atât sub aspectul structurii capitolului ce circumscrie
faptele penale care au ca urmare moartea victimei, cât și în ceea ce privește
conținutul infracțiunilor. În raport cu vechea reglementare penală, noul cod
penal structurează infracțiunile de omor în două articole: art.188 - omorul și
art.189 – omorul calificat, fără a mai cuprinde și omorul deosebit de grav,
infracțiune existentă în vechiul cod penal.
Conținutul infracțiunii de omor calificat prevăzută de art. 189 Cod penal
este diferit față de art. 175 din vechiul cod penal, acesta incluzând unele
împrejurări de săvârșire a faptei cuprinse anterior în infracțiunea de omor
deosebit de grav, cum este cazul omorului săvârșit asupra a două sau mai multe
persoane, omorul săvârșit asupra unei femei gravide, omorul săvârșit prin
cruzimi ori de către o persoană care a mai săvârșit un omor.